Epilepsie si convulsii

Urmatoarele forme de epilepsie se transmit dupa modelul autozomal dominant, cu EXCEPTIA:    A. Convulsiile neonatale familiale benigne    B. Convulsiile din scleroza tuberoasa    C. Convulsiile din neurofibromatoza    D. Sindromul West (spasmele infantile)    E. Sindromul cromozomului X fragil Urmatoarele tipuri clinice de crize epileptice reprezinta crize ("convulsii") generalizate, cu EXCEPTIA:    A. Absentele tipice    B. Absentele atipice    C. Convulsiile mioclonice    D. Crizele atone    E. Convulsiile (crizele) psihomotorii de lob temporal In descrierea clasica, spasmele infantile (Sindromul West) sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor criterii de diagnostic, cu EXCEPTIA:    A. Apar numai la baieti (transmitere X-linkata)    B. Convulsii cu aspect clinic particular (spasme infantile)    C. Oprirea in dezvoltarea psihomotorie    D. EEG specific modificat    E. In majoritatea cazurilor, etiologia este reprezentata de scleroza tuberoasa si de holoprozencefalie Tratamentul spasmelor infantile (sindromul West) beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice, cu EXCEPTIA:    A. Antiepileptice    B. Corticoterapie sau ACt    C. Biofeedback    D. Gamaglobulina i.v.    E. Amantadina Alegeti afirmatiile corecte referitoare la initierea tratamentului antiepileptic de lunga durata (cronic):    A. Se instituie odata cu prima criza de convulsii confirmata de medic    B. Se instituie obligatoriu in convulsiile febrile complexe    C. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie    D. Prezenta complexelor varf-unda 3c/sec in toate culegerile la examinarea unei electroencefalograme    E. Politerapia este rezervata numai bolnavilor cu mai multe tipuri de crize, necontrolate de un singur antiepileptic Doza corecta de Diazepam i.v. pentru oprirea unei crize convulsive este:    A. 0,1-0,2 mg/kg/doza    B. 0,3-0,5 mg/kg/doza    C. 0,6-0,8 mg/kg/doza    D. 0,9-1 mg/kg/doza    E. 1,5-2 mg/kg/doza Nivelul seric al medicamentelor antiepileptice este indicat in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:    A. La instituirea tratamentului, pentru a confirma atingerea nivelelor terapeutice    B. Necomplianta familiei la tratament    C. In status epilepticus, la bolnavii deja tratati anterior    D. In prezenta semnelor de toxicitate medicamentoasa    E. Inainte de practicarea unui sport care implica activitati fizice intense Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile, cu EXCEPTIA:    A. Apar la sugar si copilul mic, intre 6 luni si 5 ani    B. Apar in prezenta unei febre mai mari de 38°C    C. Durata sub 15 minute    D. Apar de regula in primele 3 zile de febra    E. Apar la copii indemni neurologic inainte de prima criza si/sau intercritic Tratamentul crizei la convulsii febrile poate include urmatoarele masuri terapeutice, cu EXCEPTIA:    A. Administrarea de Diazepam i.v. lent (1 mg/minut)    B. Administrarea de Diazepam intrarectal    C. Administrarea de Fenobarbital 5 mg/kg/doza per os    D. Administrarea de Paracetamol intrarectal    E. Impachetari hipotermizante Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu:    A. Infectiile SNC    B. Intoxicatiile medicamentoase    C. Epilepsia cu crize declansate de febra    D. Tulburarile electrolitice din gastroenterocolite    E. Scleroza tuberoasa Urmatoarele convulsii febrile pot fi considerate "complexe", cu EXCEPTIA:    A. Crizele focale (Jacksoniene), unilaterale    B. Crizele cu o durata de peste 30 minute    C. Crizele care nu se remit dupa prima doza de anticonvulsivant    D. Crizele urmate de hemiplegie/hemipareza    E. Crizele care se repeta in primele 24 ore Care din urmatoarele elemente definesc convulsiile febrile:    A. Debut de obicei intre 6 luni si 5 ani    B. Apar in primele 24 ore ale unei afectiuni acute insotite de febra peste 38 °C    C. Reprezinta cele mai frecvente convulsii ocazionale ale copilului sub varsta de 5 ani    D. Durata crizei de convulsii este scurta, de obicei sub 15 minute    E. De regula crizele au caracter repetitiv in primele 24 de ore de la debut Urmatoarele date sunt corecte in convulsii, cu exceptia:    A. In tratamentul crizei de convulsii medicamentul de electie este diazepamul    B. Varsta de debut a convulsiilor febrile este peste 5 ani    C. Acidul valproic sau sarea sodica a acestuia este singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii    D. Nu se trateaza prima criza de convulsii mai ales daca se suspecteaza o epilepsie idiopatica    E. Doza anticonvulsivanta de diazepam este de 0,3-0,5 mg/kg/zi Subliniati ceea ce este incorect in urmatoarele afirmatii privind spasmele infantile:    A. Debut intre 4 si 8 ani    B. Prezinta spasme in flexie, extensie sau mixte    C. Retard psihomotor    D. Aspect EEG de petit mal variant    E. Pronostic sever in cazurile cu afectare cerebrala anterioara (prenatal, perinatal, postnatal) In crizele de convulsii febrile complexe urmatoarele date sunt corecte, cu exceptia:    A. Manifestari motorii de tip clonic, unilateral    B. Durata prelungita a crizei, peste 30 de minute    C. Deficit hemiplegic post critic    D. Repetarea crizelor in interval de 24 ore    E. Debut exclusiv la sugari Principalele cauze endogene de convulsii ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:    A. Aport excesiv de electroliti care antreneaza hipernatremie    B. Focare de supuratie endocraniana    C. Tromboze vasculare arteriale sau venoase cerebrale    D. Sincopa de orice cauza cu anoxie prelungita    E. Encefalopatia hipertensiva Care din urmatoarele afirmatii referitoare la status-ul epileptic sunt adevarate:    A. Criza de convulsii cu durata de peste 30 minute    B. Cea mai frecventa etiologie este sistarea brusca a medicatiei antiepileptice    C. La nou nascut, tratamentul se incepe cu diazepam in doze de 0,3-0,5 mg/kg/doza    D. Orice convulsie care se prelungeste peste 30 minute se asociaza cu edem cerebral acut    E. Decesul survine in 5% din cazuri Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale simple sunt adevarate:    A. Pot sa asocieze simptome motorii, senzoriale sau vegetative    B. Sunt insotite de stereotipii si automatisme motorii    C. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unor leziuni focale localizate in cortexul motor    D. Dupa o convulsie motorie focala, ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata care poate sa persiste aproximativ 24 ore    E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale complexe sunt adevarate:    A. Apar ca urmare a descarcarilor din lobii temporali    B. In timpul atacului bolnavii au stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei    C. Convulsiile pot sa inceapa cu perceperea de catre bolnav a unui miros neplacut    D. Crizele sunt insotite de stereotipii si automatisme motorii    E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina Urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile generalizate sunt adevarate, cu exceptia:    A. Sunt expresia suferintei generalizate a creierului    B. In timpul crizei starea de constienta este abolita    C. Absentele tipice reprezinta o forma de crize neconvulsivante primar generalizate    D. Convulsiile mioclonice sunt contractii musculare de scurta durata    E. Medicatia de prima alegere in spasmele infantile este carbamazepina Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:    A. Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsii    B. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie    C. politerapia devine necesara numai daca bolnavul prezinta mai multe tipuri de crize    D. Medicatia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande    E. Evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa o perioada de acumulare a drogurilor Subliniati care din urmatoarele afirmatii privitoare la tratamentul convulsiilor recurente (epileptice) sunt adevarate:    A. Tratamentul medicamentos trebuie instituit imediat dupa precizarea diagnosticului    B. In convulsiile partiale anticonvulsivantul de electie este carbamazepina    C. In convulsiile generalizate tratamentul de prima linie este valproatul de sodiu    D. Doza de fenobarbital in tratamentul de intretinere este de 20-25 mg/kg/zi    E. Valproatul de sodiu se administreaza in doza de 30-60 mg/kg/zi Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:    A. Epilepsia primara de citit    B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale    C. Convulsiile neonatale familiale benigne    D. Epilepsia mioclonica juvenila    E. Sindromul Lennox-Gastaut In categoria epilepsiilor partiale intra urmatoarele entitati, cu exceptia:    A. Epilepsia primara de citit    B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale    C. Epilepsia copilului cu paroxisme occipitale    D. Epilepsia mioclonica juvenila    E. Epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilului Care din urmatoarele reprezinta epilepsii generalizate criptogenice sau simptomatice:    A. Epilepsia mioclonica infantila benigna    B. Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate de trezire    C. Spasmele infantile    D. Sindromul Lennox-Gastaut    E. Epilepsia cu absente mioclonice Epilepsia tip grand mal are urmatoarele caracteristici, cu o singura exceptie:    A. Este cea mai severa forma clinica de epilepsie    B. Repetabilitatea crizelor este caracteristica    C. Factorul declansator al crizei este totdeauna febra inalta    D. Intercritic traseul EEG poate fi normal    E. Exista trasee EEG modificate sugestiv fara expresie clinica Urmatoarele sunt caracteristice absentelor tipice din epilepsie, cu o singrua exceptie:    A. Denumirea sinonima a absentelor tipice este cea 'petit mal'    B. Manifestarea clinica caracteristica consta din scurte perioade de pierdere a starii de constienta    C. Atacurile sunt insotite de pierderea de tonus si 'cadere'    D. Traseul EEG are modificari tipice    E. Numarul atacurilor poate ajunge la cateva sute pe zi Epilepsia simptomatica are substrat organic. Care din urmatoarele cauze de epilepsie simptomatica este inexacta:    A. Malformatiile sistemului nervos central    B. Tumorile cerebrale    C. Facomatoze    D. Trisomie 21    E. Sechele dupa meningita purulenta neonatala Spasmele infantile sunt o forma de epilepsie caracteristica sugarului. Identificati afirmatiile incorecte:    A. Pot fi intalnite si la copilul mare si la adolescent    B. In 20% din cazuri CT cerebral si MRI cerebral nu evidentiaza anomalii    C. Majoritatea cazurilor se incadreaza in randul epilepsiilor simptomatice    D. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este normala    E. Prognosticul pe termen lung este favorabil Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare:    A. Spasme infantile 'in salve'    B. Manifestarile clinice caracteristice apar numai in somn sau la trezire    C. Traseul EEG indica hipsaritmie    D. Prezenta petelor acromice este obligatorie pentru sustinerea diagnosticului    E. Asociaza de obicei retard psihomotor sever Tratamentul spasmelor infantile se face cu urmatoarele medicamente. Identificati erorile:    A. ACt    B. Corticoizi    C. Fenobarbital    D. Clonozepam    E. Diazepam Convulsiile generalizate se caracterizeaza prin pierderea cunostintei. Care din urmatoarele tipuri de convulsii nu se insoteste de pierderea starii de constienta:    A. Absente tipice (petit mal)    B. Convulsii mioclonice    C. Convulsii jacksoniene    D. Convulsii tonico-clonice    E. Convulsii atone Acidul valproic sau valproatul de sodiu este cel mai utilizat drog anticonvulsivant utilizat in pediatrie. Identificati eroarea din urmatoarele afirmatii:    A. Poate fi utilizat in tratamentul tuturor formelor de epilepsie    B. Doza recomandata se creste lent    C. Efectele adverse sunt de asteptat dupa utilizarea prelungita a tratamentului    D. In primele 6 luni de la inceperea tratamentului efectele adverse sunt improbabile    E. Cel mai frecvent efect advers este citoliza hepatica Principiile tratamentului antiepileptic presupun respectarea unor reguli care vor fi enumerate mai jos. Identificati erorile:    A. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial, indiferent de manifestarile clinice    B. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial si manifestari clinice    C. Principalul criteriu de evaluare a rezultatelor tratamentului este normalizarea traseului EEG    D. Cea mai recomandata atitudine terapeutica este politerapia antiepileptica    E. Medicamentele antiepileptice se administreaza zilnic, neintrerupt, pentru obtinerea efectului terapeutic Sevrajul tratamentului antiepileptic se face urmand urmatoarele principii. Identificati afirmatiile inexacte:    A. Sevrajul se face utilizand criterii clinice    B. Sevrajul se face utilizand criterii EEG    C. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 ani    D. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 luni    E. Tratamentul anticonvulsivant trebuie urmat toata viata, indiferent de manifestarile clinice sau modificarile EEG Tratamentul status-ului epileptic presupune urmatoarele gesturi terapeutice dintre care unul este de evitat:    A. Administrarea de fenobarbital (i.m)    B. Administrarea de benzodiazepine (iv, rectal)    C. Administrarea de midazolam (iv)    D. Administrarea de fenitoin    E. Anestezie generala Status-ul epileptic este definit de prelungirea unei crize de convulsii peste 30 minute. Etiologia cea mai comuna este urmatoarea, cu o singura exceptie:    A. Oprirea brusca a tratamentului anticonvulsivant    B. Meningita purulenta    C. Tetania hipocalcemica    D. Malformatiile sistemului nervos central    E. Intoxicatiile cu antidepresoare triciclice Care este etiologia cea mai frecventa a convulsiilor ocazionale. Identificati eroarea din urmatoarea enumerare:    A. Traumatisme craniene severe    B. Hiponatremie grava    C. Intoxicatie cu apa    D. Hipocalcemie    E. Sindrom West Urmatoarele cauze de convulsii ocazionale sunt mai frecvent intalnite in pediatrie, cu o singura exceptie:    A. Meningita acuta    B. Hematom subdural post-traumatic    C. Intoxicatia acuta cu fenobarbital    D. Sindromul Reye    E. Piridoxinodependenta (la nou nascut) Tulburarile metabolice de diverse cauze sunt citate drept posibile cauze de convulsii ocazionale. Identificati eroarea:    A. Hiperglicemie    B. Hipoglicemie    C. Hipocalcemie    D. Hiponatremie    E. Hipernatremie Convulsiile febrile au urmatoarele particularitati. Identificati afirmatiile incorecte:    A. Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica    B. Apar in context febril, cu febra peste 38 grade    C. Pot surveni la orice varsta    D. Sunt mai frecvente la nou nascut    E. In perioada intercritica lipsesc anomaliile EEG, iar imediat dupa convulsii poate arata activitate electrica postcritica Identificati afirmatiile incorecte:    A. Convulsiile febrile apar in context febril (peste 38 grade)    B. Ele se pota asocia unor infectii bacteriene sau virale ale sistemului nervos central    C. Toate convulsiile febrile din perioada de sugar evolueaza spre epilepsie la varstele mai mari    D. Convulsiile febrile au caracter familial    E. Profilaxia repetabilitatii convulsiilor febrile se face cu acid valproic Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:    A. Diazepam (iv)    B. Diazepam (rectal)    C. Fenobarbital (oral)    D. Masuri antitermice (metode fizice si medicamentoase)    E. Acid valproic (oral) Tratamentul profilactic al convulsiilor febrile este urmatorul. Identificati afirmatiile inexacte:    A. Nu se recomanda tratament profilactic, deoarece convulsiile febrile nu au tendinta la recidiva    B. Tratament medicamentos continuu cu fenobarbital    C. Tratament medicamentos continuu cu acid valproic    D. Administrarea de antitermice si Desitin intrarectal cu ocazia perioadelor febrile, cu febra peste 38 grade    E. Profilaxia convulsiilor febrile se confunda cu profilaxia crizelor de epilepsie si necesita aceleasi masuri profilactice Identificati afirmatiile corecte din urmatoarele date referitoare la actiunile diferitelor tipuri de medicamente cu actiune antiepileptica:    A. Acidul valproic sau derivatii sai este singurul antiepileptic care poate fi recomandat in toate tipurile de epilepsie    B. Fenitoina este un antiepileptic la care actiunea anticonvulsivanta nu este insotita de sedare    C. Diazepamul este un anticonvulsivant eficient cu actiune de lunga durata    D. Etosuccimid poate induce ca efect advers un sindrom lupus like    E. In tratamentul epilepsiei medicul va alege medicamentele anticonvulsivante care nu au nici un fel de efecte adverse Evolutia favorabila a epilepsiei poate fi observata in:    A. sindromul West    B. epilepsia idiopatica    C. sindromul Lennox-Gastaut    D. epilepsia mioclonica    E. epilepsia simptomatica Antiepilepticele in asociere cu ACt sau corticoterapie se utilizeaza in tratamentul:    A. epilepsiilor idiopatice    B. sindromului West    C. epilepsiilor criptogenice    D. sindromului Lennox-Gastaut    E. convulsiilor febrile Singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii este:    A. acidul valproic    B. fenitoina    C. carbamazepina    D. fenobarbitalul    E. diazepamul La initierea tratamentului, doza de acid valproic va fi de:    A. 5 mg/kg/zi    B. 10 mg/kg/zi    C. 15 mg/kg/zi    D. 20 mg/kg/zi    E. 25 mg/kg/zi Efectul anticonvulsivant neinsotit de sedare este marele avantaj al:    A. acidului valproic    B. fenitoinei    C. fenobarbitalului    D. etosuccimidului    E. carbamazepinei Pentru cuparea crizei convulsive, Desitinul se va administra la copii pe cale:    A. per orala    B. i.v.    C. s.c.    D. intrarectala    E. i.m. Amnezia crizei convulsive apare in:    A. convulsiile tonico-clonice    B. convulsiile partiale complexe    C. absentele tipice    D. convulsiile mioclonice    E. convulsiile partiale cu simptome vegetative Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:    A. debut brusc    B. contractie musculara sustinuta    C. respiratie stertoroasa    D. dureri abdominale difuze    E. salivatie excesiva Tulburarile metabolice prezente in convulsiile tonico-clonice prelungite sunt:    A. hipoxemia    B. alcaloza respiratorie    C. hipercapnia    D. acidoza respiratorie    E. acidemia lactica Starea de rau convulsiv poate surveni in:    A. meningo-encefalita    B. epilepsie    C. intoxicatia cu organofosforice    D. coma diabetica ceto-acidozica    E. accident vascular cerebral Principalele efecte adverse ale fenobarbitalului sunt:    A. sedarea    B. hepatocitoliza    C. osteomalacia    D. anemia megaloblastica    E. gingivita hipertrofica Convulsiile febrile se caracterizeaza prin:    A. febra >= 38 °C    B. apar de obicei la sugarul sub 6 luni    C. febra se datoreaza unei infectii a SNC    D. durata < 15 minute    E. absenta anomaliilor neurologice si EEG intercritic Convulsiile febrile "complexe" se caracterizeaza prin:    A. debut inaintea varstei de 18 luni    B. antecedente de suferinta neonatala    C. durata sub 30 minute    D. manifestari motorii de tip clonic generalizate    E. deficit hemiplegic post-critic Tratamentul convulsiilor febrile consta in:    A. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.v.    B. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.m.    C. Paracetamol per oral    D. Paracetamol intrarectal    E. impachetari reci Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza:    A. acid valproic    B. fenobarbital    C. carbamazepina    D. Diazepam oral    E. Desitin intrarectal Autenticitatea manifestarilor de tip convulsiv la copil este data de:    A. Absenta sincronismului clinica - EEG    B. Unde lente inregistrate cu 30 de minute inainte de criza    C. Corespondent sincron pe EEG    D. Complexe varf unda inregistrate postcritic    E. Unde lente inregistrate cu 24 de ore inainte de criza convulsiva Convulsiile generalizate tonico-clonice ale copilului din clasificarea ILAE 1981 (te International League Against Epilepsy) au corespondenta ca terminologie dupa cum urmeaza:    A. Petit mal    B. Grand mal    C. Convulsii achinetice    D. Convulsii motorii majore    E. Convulsii mioclonice Factorii de risc in recurenta convulsiilor febrile ale copilului sunt:    A. Varsta sub 18 luni    B. Varsta peste 5 ani    C. Absenta antecedentelor familiale de convulsii febrile    D. Crizele simple    E. Crizele complexe Criteriile obligatorii de incadrare diagnostica a convulsiilor febrile la copil sunt:    A. Febra nu se datoreaza infectiei SNC    B. Durata scurta sub 15 minute    C. Apar sub 6 luni sau peste 5 ani    D. Se insotesc de anomalii neurologice intercritice    E. Apar in context febril Predispozitia convulsiilor copilului este:    A. Genetica legata de x    B. Poligenica    C. Multifactoriala    D. Intotdeauna independenta de factori genetici    E. Dominanta cu penetranta incompleta Convulsiile febrile ale copilului sunt caracterizate prin:    A. Prezenta febrei anterior convulsiei la valori de 37 - 37,5 ° C    B. Varsta mai mare de 6 ani    C. Frecventa mai mare la baieti    D. Declansarea crizei convulsive la 48 - 72 de ore dupa febra    E. Crize tonico-clonice generalizate Caracteristicile convulsiilor febrile complexe:    A. Manifestari tonico-clonice generalizate    B. Durata intre 5 si 15 minute    C. Deficit hemiplegic postcritic    D. Crize nerepetitive    E. Crize in contextul unei infectii SNC Epilepsia copilului este o boala:    A. Cronica    B. Acuta    C. Cu etiologie bine precizata in toate cazurile    D. Caracterizata printr-o singura convulsie    E. Idiopatica in toate cazurile Crizele epileptice motorii ocazionale (convulsiile) apar in:    A. Agresiuni asupra SNC (infectii, traumatisme)    B. Hipoglicemie    C. Hipercalcemie    D. Anoxie    E. Febra Criteriile pentru aplicarea terapiei preventive continue in convulsiile febrile ale copilului sunt:    A. Prezenta antecedentelor de epilepsie in familie    B. Crize sub 10 minute    C. Lipsa anomaliilor neurologice preexistente    D. Criza inaugurala survenita peste 6 ani    E. Crize generalizate Caracteristicile sindromului West (convulsii mioclonice infantile) sunt:    A. Apar la prescolar si scolar    B. Nu insotesc niciodata leziuni organice ale SNC    C. Au aspect caracteristic EEG de hipsaritmie    D. Convulsii care insotesc leziuni organice ale SNC    E. Constau in flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor Epilepsia psihomotorie de lob temporal a copilului are ca si caracteristici:    A. Leziunile sunt in lobii temporali    B. Existenta unei leziuni atrofice care genereaza cicatrici gliale si scleroza uni sau bilaterala    C. Crizele sunt de tip aton    D. EEG arata polivarfuri unda in derivatiile frontale    E. EEG nu arata modificari Sindromul Lennox-Gastaut la copil este:    A. O forma de convulsii febrile recurente    B. Epilepsie caracterizata prin convulsii mioclonice si absente tipice    C. Epilepsie cu evolutie si prognostic intotdeauna favorabil    D. Epilepsie severa cu modificari CT in 60% din cazuri    E. Epilepsie cu modificari EEG difuze, tip varf-unda lenta Care dintre urmatoarele medicamente anticonvulsivante sunt indicate in terapia epilepsiei grand mal la copil:    A. Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./zi    B. Fenobarbital 20 - 30 mg/kg/p.o./zi    C. Nitrazepam 0,25 - 0,7 mg/kg/p.o./zi    D. Acid valproic (Depakine) 30 - 50 mg/kg/p.o./zi    E. Trimenadiona (Tridiona) 100 - 400 mg/doza totala/zi Care dintre medicamentele anticonvulsivante de mai jos sunt indicate in terapia sindromului West la copil:    A. Etosuximid (Suxilep, Zarontin) 20 mg/kg/p.o./zi    B. Prednison 2 mg/kg/zi    C. ACt 40 - 80 UI    D. Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./zi    E. Carbamazepina (Tegretol) 10 - 15 mg/kg/p.o./zi Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice caracterizate prin:    A. Contractii involuntare ale musculaturii motorii    B. Contractii repetitive (clonice)    C. Contractii sustinute (tonice)    D. Contractii tonico-clonice    E. Contractii fasciculare Contractiile involuntare ale musculaturii motorii in cadrul convulsiilor pot fi insotite sau nu de:    A. Tulburari ale starii de constienta    B. Tulburari de crestere    C. Tulburari vegetative    D. Tulburari senzoriale    E. ulburari de memorie Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia convulsiilor sunt corecte:    A. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice lente la nivelul neuronilor din lobii frontali    B. paritia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate a neuronilor cerebrali    C. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice dezorganizate a neuronilor cerebrali care poate fi inregistrata concomitent pe EEG    D. Epilepsia se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsive    E. Recurenta convulsiilor este principala caracteristica a epilepsie Toate afirmatiile privind declansarea si repetitia convulsiilor sunt corecte in afara de:    A. In timpul convulsiilor este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase    B. In timpul convulsiilor are loc o crestere a influentelor inhibitorii    C. Actiunea anticonvulsivanta a barbiturilcelor, benzodiazepinelor, hindantoinei, acidului valproic nu este mediata de receptorii GABA si de nivelele GABA din tesutul cerebral    D. Schimburile nutritive la nivelul neuronilor corticali nu sunt conditionate de fluctuatii ale diferentei de potential electric de membrana    E. Alterari ale potentialului de membrana permit influxul ionilor de calciu in interiorul celulei si iesirea potasiului din celula Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile electroencefalografice din convulsii sunt corecte    A. Un focar epileptogen cronic in cortexul cerebral poate determina activitate neuronala anormala in ariile omologe din emisfera de partea opusa    B. Exista convulsii electrice, fara corespondent clinic    C. Manifestarile clinice sugestive fara corespondent electric pe EEG, trebuie interpretate ca false convulsii    D. Absenta grafoelementelor specific epileptice pe o registrare EEG semnifica doar ca in momentul acelei inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala    E. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unei leziuni focale localizate in cortexul senzitiv Convulsiile partiale simple cuprind    A. Absente tipice    B. Absente atipice    C. Convulsii cu semne motorii    D. Convulsii cu simptome somato-motorii sau senzitive    E. Convulsii cu semne si simptome vegetative. Care din urmatoarele afirmatii privind debutul si faza de stare a convulsiilor sunt corecte:    A. Convulsiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali    B. n cadrul convulsiilor partiale simple cu semne motorii activitatea convulsiva debuteaza la flexorii degetelor de unde se extinde la grupe musculare vecine    C. Convulsiile partiale cu simptome senzoriale se manifesta printr-o senzatie tranzitorie de intepaturi, furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului si reflecta descarcare epileptica in lobul frontal    D. Convulsiile olfactive pot incepe ca un miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca aopi sa devina generalizata, de tip convulsii tonico-clonice    E. Absentele tipice constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu pastrarea cunostintei si cu privire "in gol". Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta adesea anomalii neurologice si deficit intelectual important in acest sens, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:    A. Intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se intalneste foarte rar in spasmele infantile    B. In spasmele infantile se noteaza pe EEG aspectul de hipsaritmie.    C. Tratamentul in spasmele infantile impune asocierea de antiepileptice, corticoterapie sau de ACt    D. Criza convulsiva izolata necesita supraveghere si tratament cu anticonvulsivante    E. Potentialul convulsiv inregistrat EEG, fara crize manifeste are indicatie terapeutica cu un medicament anticonvulsivant Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip "grand mal") poate debuta la orice varsta si este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie. In acest sens care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:    A. Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie    B. Prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice poate duce la anoxie si eventual suferinta cerebrala    C. Intercritic traseul EEG poate fi normal    D. Frecventa atacurilor in absentele tipice poate varia de la rare la cateva sute pe zi    E. In epilepsia fotosensibila crizele sunt declansate de expunerea la lumina intensa In crizele convulsive tratamentul anticonvulsivant trebuie administrat de urgenta. Medicul trebuie sa stie ca:    A. Acidul valproic se administreaza in doza initiala de 10mg/kg/zi si apoi se creste progresiv pana la 15-40mg/kg/zi    B. Fenitoina are actiune asupra absentelor tipice si se administreaza in convulsiile febrile    C. Fenitoina blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente    D. Administrata femeii gravide, Fenitoina se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou nascut prin hipoprotrombinemie    E. Fenitoina este un antiepileptic cu efect anticonvulsivant care este insotit de sedare Fenobarbitalul si Carbamazepina sunt medicamente anticonvulsivante.Care dintre afirmatiile urmatoare nu sunt corecte:    A. Fenobarbitalul este un antiepileptic cu spectru larg de actiune indicat in crizele majore tipice, epilespiile focale si in absentele tipice    B. Concentratiile plasmatice cu efect terapeutic sunt de 10-20µg/ml    C. Fenobarbitalul administrat in doze terapeutice nu produce obisnuinta    D. Produsul injectabil autohton Fenobarbital se gaseste in fiole de 100mg/ml.    E. Carbamazepina nu are ca efect secundar sedarea, dar poate scadea atentia, poate produce diplopie si uscaciunea gurii Referitor la medicatia anticonvulsivanta, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:    A. Doza initiala de Carbamazepina este de 5mg/kg/zi si se creste treptat pana la 10-25mg/kg/zi    B. Doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5mg/kg/doza. Fiola contine 10mg/2ml si se dilueaza cu ser fiziologic 1 fiola in 10ml pentru administrare intravenoasa    C. Absorbtia Diazepamului (Desitin) din regiunea rectala este mai rapida comparativ cu celelalte cai de administrare (orala, i.m.)    D. Etosuccimid (Petinimid si Suxilep) este un medicament antiepileptic util doar in tratamentul absentelor tipice)    E. Fenobarbitalul are ca efecte adverse osteomalacia, fracturi in os patologic, eruptii scarlatiniforme, rubeoliforme, anemii megaloblastice Convulsiile febrile sunt de departe cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt criterii obligatorii pentru incadrarea in acest diagnostic:    A. Convulsiile febrile apar la febra egala sau mai mare de 38oC.    B. Febra se datoreaza unei infectii a SNC    C. Convulsiile febrile prezinta anomalii EEG in perioadele intercritice.    D. Convulsiile febrile sunt frecvente, 4-5% dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de 5 ani.    E. Convulsiile febrile sunt declansate de cresterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali indusa de febra care scade pragul lor convulsivant. Convulsiile febrile se manifesta sub forma de crize "simple", "benigne" si crize "complexe". Care din afirmatiile urmatoare nu sunt corecte in definirea convulsiilor febrile complexe:    A. Convulsiile febrile nu au durata mai mare de 15 minute    B. Convulsiile febrile nu au tendinta de recidiva    C. Convulsiile febrile sunt convulsii ocazionale    D. In cadrul convulsiilor febrile, radiografia de craniu, ionograma sanguina si examenul examenului FO sunt inutile    E. Gena care guverneaza aparitia convulsiilor febrile familiale, este situata pe cromozomii 19q si 8q 13-21 Care dintre urmatoarele manifestari diferentiaza convulsiile febrile complexe de convulsiile febrile simple:    A. Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic    B. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute (stare de rau convulsiv)    C. Deficit hemiplegic postcritic    D. Repetarea crizelor in interval de 24 de ore    E. Crizele convulsive complexe nu prezinta risc crescut de sechele neurologice Cauza majora de convulsii ocazionale la copil este:    A. hipoglicemia    B. febra peste 38 °C    C. meningita bacteriana sau virala    D. penicilina administrata injectabil    E. hipo- sau hipernatremie Prima optiune terapeutica in tratamentul convulsiilor febrile la copil este:    A. paracetamol - supozitoare    B. algocalmin - comprimate    C. fenobarbital - i.m.    D. fenobarbital - i.v.    E. diazepam - i.v. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile febrile si meningita bacteriana la copil?    A. examen FO    B. examen LCR    C. EEG efectuata imediat dupa remiterea crizei    D. radiografie de craniu    E. testele sangvine de inflamatie nespecifica (ex. VSH) Urmatoarele afirmatii legate de convulsiile febrile complexe la copil sunt adevarate, cu EXCEPTIA:    A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic    B. crizele au durata peste 30 de minute (stare de rau convulsiv)    C. este prezent deficit hemiplegic postcritic    D. sunt crize motorii generalizate, in general clonice, mai rar tonico-clonice sau atone    E. crizele se repeta intr-un interval de 24 de ore Urmatoarele sunt cauze endogene de convulsii ocazionale la copil, cu EXCEPTIA:    A. afectari endocrine    B. meningite    C. sincopa de orice cauza    D. hipocalcemia    E. traumatismele craniene Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu convulsiile febrile la copil sunt adevarate?    A. sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica    B. apar in context febril, febra trebuie sa fie mai mare sau egala cu 38 °C    C. apar de obicei la copilul mare    D. febra este datorata unei infectii a SNC    E. au o durata scurta, de obicei sub 15 minute Urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul convulsiilor febrile la copil:    A. sunt mai frecvente la baieti    B. apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile    C. sunt declansate de scaderea rapida a temperaturii corporale    D. nu sunt citate cazuri de antecedente familiale de convulsii febrile    E. durata lor depaseste frecvent 30 de minute Cauze principale de convulsii ocazionale la copil pot fi:    A. subfebrilitatile    B. traumatismele craniene    C. intoxicatia cu apa    D. meningitele bacteriene sau virale    E. hipoglicemia Convulsiile febrile simple (benigne) la copil se caracterizeaza prin:    A. sunt cele mai frecvente convulsii febrile    B. crizele sunt de lunga durata    C. nu apar manifestari respiratorii    D. se prezinta ca manifestari motorii de tip clonic, unilaterale    E. prezinta risc crescut de sechele neurologice Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin:    A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic    B. criza cu durata sub 15-30 de minute    C. deficit hemiplegic postcritic    D. risc crescut de sechele neurologice    E. aparitia la copiii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu investigatiile paraclinice in convulsiile febrile la copil:    A. singura investigatie utila pentru excluderea meninigitei bacteriene este examenul LCR    B. punctia lombara ar trebui efectuata sistematic la prima criza de convulsii febrile aparute in context febril    C. EEG trebuie efectuata in prima saptamana de la debutul convulsiilor    D. radiografia de craniu se face in prima luna de la debut    E. examenul FO se recomanda in crizele 'complexe' Factori de risc ai recidivelor convulsiilor febrile la copil pot fi:    A. varsta peste 5 ani    B. crizele complexe    C. antecedentele familiale de convulsii febrile    D. crizele motorii generalizate    E. varsta mica, sub 18 luni Care din urmatoarele interventii fac parte din profilaxia recidivelor de convulsii febrile la copil?    A. tratament cronic cu fenobarbital    B. administrarea de acid valproic timp indelungat    C. administrarea de antitermice la cresterile bruste de temperatura    D. diazepam timp de cateva zile, in perioadele febrile    E. administrarea de antibiotice in perioadele febrile Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare la copil in cadrul convulsiilor febrile sunt:    A. varsta mica, sub 18 luni    B. varsta peste 3 ani    C. suspiciunea de meningita purulenta    D. prima criza de convulsii aparuta in context febril    E. traseu EEG modificat Care este in mod obisnuit etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile:    A. infectia acuta a cailor aeriene superioare    B. infectia de tract urinar    C. meiningita si encefalita    D. boala diareica acuta    E. penumonia acuta Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli:    A. Epilepsia    B. Infectii ale SNC    C. Intoxicatii medicamentoase cu xantine.    D. Tulburari hidroelectrolitice    E. Bronhopneumonia Urmatorii reprezinta factori de risc, care fac putin probabila remiterea epilepsiei tip " grand mal", cu EXCEPTIA:    A. Debut sub varsta de 2 ani    B. Anomalii neurologice.    C. Persiatenta anomaliilor EEG intercritic.    D. Aparitia mai multor tipuri de convulsii    E. Criza de convulsii febrile aparuta inainte de 6 ani. Care din urmatoarele afirmatii despre crizele "simple" benigne ale convulsiilor febrile sunt adevarate?    A. Copilul prezinta brusc o criza motorie generalizata, in general clonica.    B. Durata este prelungita > 30 min.    C. Sunt insotite de manifestari respiratorii.    D. Sunt insotite de deficit hemiplegic postcri-tic.    E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala. Caracteristicile crizelor convulsive "complexe" sunt:    A. Bilateralitatea manifestarilor tip clonic    B. Unilateralitatea manifestarilor tip clonic    C. Durata crizei peste 30 min    D. Durata crizei sub 30 min    E. Repetarea crizelor in interval de 24 ore Crizele convulsive "simple-benigne" se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:    A. Criza motorie generalizata    B. Criza de lunga durata    C. Criza de scurta durata    D. Este lipsita de manifestari respiratorii    E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala. Statusul epileptic se caracterizeaza prin:    A. Convulsii tonico-clonice repetate, cu frecvente perioade de relaxare musculara si    B. Convulsii tonico-clonice repetate, fara perioada de relaxare musculara si    C. Durata crizei-cateva ore    D. Poate lasa sechele neurologice permanente    E. Prognostic bun. Tratamentul preventiv continuu se face in convulsiile febrile in urmatoarele cazuri:    A. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 1 an.    B. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 3 ani.    C. Crize prelungite peste 15 minute    D. Crize focale urmate de deficit motor    E. Lipsa antecedentelor de epilepsie in familie Sindromul Lennox-Gastaut se caracte-rizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:    A. Convulsii mioclonice    B. Absente atipice    C. Regres a functiilor intelectuale    D. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 2 cicli/sec.    E. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 20 cicli/sec. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:    A. Intoxicatii cu fenotiazine, xantine    B. Infectii ale SNC    C. Epilepsia    D. Diareea    E. Tulburari hidro-electrolitice. Factorii de risc in aparitia convulsiilor febrile sunt urmatorii:    A. Crizele complexe    B. Crizele simple    C. Varsta mica sub 18 luni    D. Antecedente familiale de convulsii febrile    E. Varsta peste 18 luni Tratamentul crizei de convulsii din epilepsia copilului se face cu:    A. Diazepam i.v.    B. Fenobarbital i.v.    C. Cloralhidrat i.v.    D. Amobarbital sodic    E. Nitrazepam Tratmentul convulsiilor febrile cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:    A. Diazepam i.v., i.rectal    B. Valium (Fenobarbital)    C. Combaterea varsaturilor    D. Combaterea febrei cu Paracetamol    E. Combaterea febrei cu Aspirina Care din urmatoarele sunt convulsii partiale simple?    A. Convulsiile mioclonice    B. Convulsiile tonico-clonice    C. Convulsiile atone    D. Convulsii partiale cu semne neurologice    E. Convulsii partiale cu semne senzoriale Urmatoarele sunt convulsii generalizate, cu EXCEPTIA:    A. Absente    B. Crize mioclonice    C. Convulsii partiale cu fenomene vegetative    D. Convulsii atone    E. Status epileptic Care din urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile la copil sunt adevarate?    A. Apar in context febril, febra = sau > 38 ?C    B. Febra se datoreste unei infectii ale SNC.    C. Au totdeuna durata peste 15 min.    D. Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre 6 luni si 5 ani.    E. De obicei sunt insotite de anomalii neu-rologice.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Examenul la fata locului: urmareste recoltarea eventualelor corpuri delicte, controlul unor instalatilor defecte, obtinereaunui minim de date in legatura cu victima (profesie, tentative de siucid, antecedente conflictuale).

Examenul extern al cadavrului:

-are drept scop evidentierea unor modificari ale semnelor mortii reale (in intoxicatia cu monoxid de carbon lividitatile sunt carminate, la fel in intoxicatia cu HCN sau cafenii in cazul substantelor methomoglobinizante; rigiditatea este precoce, puternica si de lunga durata in cazul substantelor convulsivante, sau invers in cadrul intoxicatiei cu ciuperci). Se mai observa mioza la intoxicatii cu organofosforice, sau midriaza la cei cu atropina.

- leziuni la poarta de intrare: sunt caracteristice substantelor caustice.

Examenul intern al cadavrului va urmari:

- mirosul, culoarea si aspectul continutului gastric (alcool, cianuri, acid acetic, pesticide, ciuperci, barbiturice).

- leziuni hepatice, de tipul cirozei postetanolice, sau al distrofiei hepatice care apare in intoxicatiile cu ciuperci.

- leziuni la poarta de iesire, de tipul nefritelor mercurice, sau in intoxicatia cu etilengicol.

- modificari nespecifice: microhemoragii, edem pulmonar - in intoxicatia cu toxice functionale -  staza viscerala generalizata.

Examenul toxicologic:

este obligatoriu si are in vedere depistarea toxicului in organismul uman. Fiind vorba de o multitudine de toxice, este necesar un minim de date de ancheta, care sa orienteze asupra grupei mari de substante toxice. ~n vederea identificarii toxicului, de la cadavru se vor preleva, uzual, pentru examen toxicologic, stomac cu continut, fragmente de ficat, rinichi, precum si sange.

Coroborand datele obtinute din cele trei examene, medicul legist va raspunde la urmatoarele obiective ale expertizei medico-legale:

daca este o intoxicatie: se va prezciza doza, toxicul, calea de patrundere

daca toxicul incriminat a produs decesul

modul de administrare (doza unica sau repetata)

rolul eventualilor factori de teren.

B. TOXICOLOGIE SPECIALA

B.1. monoxidul de carbon

Este un toxic hematic, rezultat din arderea incompleta a combustibililor. Este un gaz incolor, inodor, ce arde cu flacara albastra si formeaza bioxid de carbon. Densitatea subunitara, ii permite difuziunea prin peretii porosi si gasirea sa la distanta de sursa.

Patruns in organism pe cale respiratorie ajunge in sange, unde se combina stabil cu hemoglbina, rezultand carboxihemoglobina. Se realizeaza deci blocarea functiei de transportor de oxigen la tesuturi a hemoglobinei, rezultand practic o anoxie de transport. Eliminrea se face exclusiv pe cale pulmonara si este accelerata de administrarea de oxigen hiperbar (2,5 atmosfere).

Fetusul este in mod particular vulnerabil la expunerea organismului matern la monoxidul de carbon. Copiii au o sensibilitate crescuta la toxic. La fel fumatorii inveterati, a caror concentratie sanguina de carboxihemoglobina este de 7 - 8%.

Datorita marii sensibilitati a sistemului nervos central si aparatului cardiovascular la lipsa de oxigen, simptomatologia va fi dominata la nivel cardiac de tulburari de conducere (extrasistole ventriculare, fibrilatie atriala), hipotensiune arteriala iar la nivelul S.N.C. de: cefalee, letargie, confuzie, ulterior coma. Simptomele intoxicatiei sunt direct proportionale cu concentratia oxidului de carbon in aerul respirat si in sangele victimei. La 1/10 oxid de carbon in aer, moartea este fulgeratoare. Afectiuni cardiace preexistente maresc sensibilitatea cordului.

Tratamentul presupune initial scoaterea victimei din mediul contaminat (cu precautiile de rigoare ale salvatorului), sustinerea respiratiei si oxigenoterapie hiperbara. ~n cazul supravietuirii sechelele neurologice sunt aproape constante.

Examenul necroptic va arata: lividitati de culoare rosu - aprins, sangele si organele fiind de asemeni de culoare rosie. Mai sunt notate mici sufuziuni ale mucoasei digestive, subpleurale, sau infarctizari pulmonare.

Toxicul se evidentiaza in laborator in sangele victimei, prin determinarea procentului de carboxihemoglobina.

Ca forma juridica este: