Astmul profesional

ASTMUL PROFESIONAL

Astmul profesional se defineste ca o obstructie a cailor aeriene, reversibila, cauzata de inhalarea unor substante la locul de munca. Prevalenta acestuia este 2% din totalul formelor de astm. In unele profesii incidenta sa poate fi mult crescuta: peste 10-20% din brutari dezvolta astmul.

Astmul profesional apare in special in profesiile care expun lucratorii la: detergenti, saruri de platina, izocianati, produsi de descuamare de origine animala.

Terenul atopic, prezent la unii subiecti, ar favoriza sensibilizarea. Subiectii cu astm profesional prezinta: tuse, wheesing, dispnee. In unele cazuri, tusea poate sa fie singura manifestare. Ea poate sa apara la cateva ore dupa expunere si in special noaptea.

Astmul profesional se caracterizeaza prin: existenta unei perioade asimptomatice initiale, in cursul careia are loc sensibilizarea; declansarea simptomelor in relatie cu expunerea profesionala; diminuarea sau disparitia simptomatologiei in weekend sau in concediu; agravarea simptomelor in timp.

Astmul profesional poate avea la baza o reactie alergica de tip 1 sau de tip IV, cu raspuns unic sau repetitiv.

In prima varianta pacientii fac crize de astm la cateva minute dupa expunere, aceasta atinge un maximum de intensitate in mai putin de 30 minute. Remiterea se obtine in 1-2 ore sau sub tratament cu bronhodilatatoare. Criza poate fi prevenita prin administrarea de cromoglicat de sodiu. Corticosteroizii nu o influenteaza.

In cea de a doua varianta, dupa expunerea la antigen, exista un debut gradat al simptomelor pulmonare, dupa 1-2 ore de la expunere, intensitatea maxima se obtine intre 3-8 ore, criza poate dura 12-36 de ore. Acest tip de astm este putin influentat in administrarea de beta agonisti, fiind influentat de administrarea profilactica a cromoglicatului de sediu si a corticosteroizilor sistemici sau in aerosoli.

Cea de a III-a varianta consta in reactii repetitive de tip IV; o singura expunere declanseaza o criza cu durata de cateva zile. Raspunsul la bronhodilatatoare este redus. Corticosteroizi par a avea un efect pozitiv.

.Astmul poate fi indus prin urmatoarele mecanisme:

1.           Iritatia nespecifica sau efectul toxic al chimici. Afecteaza un numar mare de lucratori, substantele iritante producand bronhoconstrictia prin stimularea de iritatie.

2.           Aparitia anticorpilor de tipIgE necesita o perioada de sensibilizare.

3.           Activarea complementului.

4.           Eliberarea directa a mediatoriIor din mastocite sau bazofile in absenta IgE, de catre substantele chimice.

5.           Efectele farmacologice ale unor substante:

organofosforatele (pesticidele) inhiba colinesterza, cresterea concentratiei acetilcolinei in caile respiratorii;

izocianatii produc o beta blocada ce determina bronhoconstrictia.

Diagnosticul astmului profesional se pune prin:

o      anamneza profesionala

o      demonstrarea hiperreactivitatii bronsice prin stimulare cu metacolina sau histamina;

o      testul de provocare bronsica prin inhalarea antigenului suspectat;

o      dovedirea sensibilizarii fata de alergenul profesional (teste cutanate pozitive), determinarea de Ac IgE fata de Ag profesional.

TRATAMENT

Prevenirea astmului profesional se poate realiza prin:

orientarea profesionala in cazul celor cu predispozitie alergica;

controlale medicale periodice;

evitarea fumatului;

purtarea mastilor de protectie;

administrarea de cromoglicat de sodiu.

Tratamentul curativ impune administrarea de beta agonisti si a corticosteroizilor.

In absenta unui rezultat satisfacator se va indica schimbarea locului de munca.