APRECIEREA IGIENICO SANITARA A RADIATIILOR LUMINOASE

Din campul larg al undelor electromagnetice, ochiul le receptioneaza cele care au lungimea de unda (X) cuprinsa intre 400 si 760 nanometri (nm).

Sursele de radiatii luminoase (vizibile):

Naturale: lumina naturala isi are originea in soare, care constituie cea mai puternica si fiziologica sursa. Lumina naturala este un complex policromatic, fiind constituita din combinarea a 7 culori monocromatice cu X descrescand de Ia rosu spre portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet, proportia lor cantitativa fiind diferita (are maximum in galben-verde de unde si sensibilitatea maxima a ochiului pentru aceste culori). Din combinarea celor 7 culori rezulta lumina 'alba' de zi.

Artificiale: iluminatul electric cu lampi incandescente (ofera lumina

cu o componenta dominanta a culorii galbene; sunt mai putin economicoase) si iluminatul fluorescent sau iluminiscent (culoarea luminii emise depinde de structura lampii).

Proprietatile iluminatului si functiile ochiului

Caracteristica principala a R.L. consta in energia eliberata la nivelul celulelor sensibile ale retinei, energie care determina reactii (biochimice ale rodopsinei si provoaca senzatia de lumina.

Parametri fizici ai R.L. care influenteaza functiile fundamentale ale ochiului sunt: cantitatea, calitatea si uniformitatea luminii.

Un iluminat necorespunator (fie insuficient, fie excesiv) conditioneaza randamentul celor 4 functii fundamentale ale ochiului: acuitatea (proprietatea functiei vederii de a distinge clar detaliile obiectelor); viteza de perceptie a obiectelor de mici dimensiuni si a detaliilor; stabilitatea vederii clare; sensibilitatea de contrast (capacitatea ochiului de a vedea obiectele care difera putin ca luminozitate functie de fondul pe care se proiecteaza). Alte functii vizuale influentate de nivelul de iluminare, sunt: perceptia cromatica (capacitatea ochiului de a diferentia

culorile) si perceptia miscarii (capacitatea distingerii obiectelor in miscare).

Iluminarea: reprezinta efectul luminos produs pe o suprafata sau un

Obiect datorat atat caracteristicilor fotometrice ale surselor luminoase (flux luminos, intensitatea luminii, stralucirea), cat si puterii de absorbtie sau de reflexie a suprafetelor pe care cade fluxul luminos. Efectul luminos are ca unitate de masuri luxul (lx). Luxul reprezinta repartitia uniforma pe o suprafata de 1 mē a unui flux luminos de 1 lumen, provenit de la o sursa standard de 1 lumanare internationala (candel) situata la distanta de 1 m.

Metodele de apreciere a iluminatului

Ele pot fi grupate in doua categorii:

metode care apreciaza iluminatul natural din incaperi pe baza unor
indici structurali (coeficienti si unghiuri).

metode care apreciaza atat iluminatul natural cat si pe cel artificial
(luxmetria)

Aprecierea iluminatului natural

Iluminarea naturala a incaperilor depinde de o seric de factori: conditiile climaterice generale ale localitatii, anotimp, inaltimea soarelui deasupra orizontului, transparenta atmosferei, capacitatile de reflectare a mediului ambiant, distanta dintre cladiri, obstacole in fata ferestrelor; orientarea cladirii fata de punctele cardinale, forma si pozitia ferestrelor, marimea si transparenta acestora, adancimea incaperii, culoarea peretilor, aranjamentul interior. Intensitatea luminii naturale are mari oscilatii diurne si sezoniere.

Indicatorii structuralii sunt clasificati in coeficienti si unghiuri.

a. Coeficientii utilizati sunt:

- Coeficientul de luminozitate sau raportul luminos (C.L.): reprezinta raportul dintre suprafata sticloasa a ferestrelor si suprafata incaperii;

C.L.=suprafata totala a gemurilor (mē) / suprafata podelei (mē)

Norme sanitare 1/3 => laboratoare si sali de desen;

1/4 - 1/5 => in sali de clasa, in saii: de operatie, de

nastere, de urgenta, de tratament;

1/5 - 1/6 => in cabinete medicale, sali de sterilizare,

saloane bolnavi;

1/6 - i/8 => in incaperi de locuit.

Coeficientul de adancime al incaperii (C.A.): este reprezentat de raportul dintre lungimea camerei (de la fereastra la peretele opus) si inaltimea de la podea la marginea superioara a ferestrei;

Norme sanitare - CA. = maximum 2;

- Marginea superioara a ferestrei sa se situeze la

maximum 30 cm sub tavan;

- Marginea inferioara a ferestrei sa fie la 80-100 cm de

podea.

b. Unghiurile folosite:

Unghiul de incidenta (U.I.): este unghiul delimitat de doua linii imaginare duse din punctul de lucru din incapere, una dintre ele perpendiculara pe planul ferestrei, iar cea de-a doua oblica la marginea superioara a ferestrei -unghiul ABC {Fig. II). El trebuie sa aiba minimum  27°.Cu cat U.I. este mai mare, cu atat locul de lucru este mai bine iluminat. Marimea lui depinde de inaltimea ferestrei si este cu atat mai mic cu cat locul de determinare este mai departe de fereastra. U.I. serveste la plasarea locurilor de lucru in incaperi cu iluminare unilaterala si la stabilirea adancimii limite a incaperii.

Exemplu: Care este marimea U.I. in urmatoarea situatie?:

Δ ABC este dreptunghic

tg < ABC  AC/BC AC=1,35 m = distanta pe veilicala dintre suprafata mesei                de lucru si marginea superioara a ferestrei;

BC=1,80 m = distanta de la centrul mesei de lucru la fereastra.

<ABC=1,35 / 1,80=0,75

In tabelul 15 gasim valoarea tangentei unghiului, si anume, el este egal eu 37°. Prin urmare, U.I. determinat este mai mare de 27° si deci iluminarea este corespunzatoare.

Exemplu

Care este distanta la care poate fi amplasata masa de lucru, stfel incat sa se asigure un nivel suficient de iluminare ?

UI. = 27°;

AC (inaltimea fcieslrei) = 1,8 m;

BC - ?.

Din tabel se afla ca tangenta unghiului de 27° este egala cu 0,838. Rezulta din formula tg <ABC=AC / BC,

Ca BC= AC / tg<ABC = 1.8/0,838 = 2,15

Distanta maxima la care se poate indeparta masa de la fereastra este de 2 m si 15 cm.

Daca in fata ferestrei exista un obstacol (cladire, copac, etc.) U.I. se imparte in alte doua unghiuri: U.D. si U.U.

- Unghiul de deschidere (U.D.): este delimitat de doua linii oblice imaginare duse din punctul de lucru din incapere, una la marginea superioara a ferestrei, iar cea de-a doua la marginea superioara a obstacolului (sau la o inaltime medie daca obstacolele din fata ferestrei sunt de inaltimi diferite) < ABE. El trebuie sa aiba minimum 5°. U.D. este unghiul sub care, de la locul de munca se vede cerul liber. Cu cat e mai mare sectorul boltii ceresti care se vede din punctul de lucru, cu atat U.D. e mai mare, iar iluminarea este mai buna.

- Unghiul de umbrire (U.U.): este delimitat de doua linii imaginare duse din punctul de lucru din incapere: una Ia marginea superioara a obstacolului din fata ferestrei, iar cea de-a doua perpendiculara pe fereastra. Norma sanitara a U.U. (< DBC) este data de tangenta trigonometrica a U.U. si trebuie sa fie de maximum 0,5 m.

Unghiurile de apreciere a iluminatului natural

Metoda practica penfru determi­narea tg U.U.: se alege din clasa un copil de inaltime medie. Copilul este pus in fala ferestrei cu varfurile incaltamintei adiacente la peretele pe care se afla fereastra, spre care priveste. Pe aceasta fereastra se traseaza cu creta o linie, !a inaltimea ochitor copilului (linia A). Apoi copilul se plaseaza inapoi cu un metru, isi acopera eu palma un ochi, iar pe fereastra se ridica creta pana cand copilul semnaleaza ca linia vizuala care pleaca de la ochiul deschis si trece prin varful cretei ajunge la marginea superioara a obstacolului din fata ferestrei; in acest punct se traseaza pe geam linia B. Distanta intre liniile A si B nu trebuie sa fie mai mare decat 0,5 m (aceasta fiind si norma pentru tg U.U.).

U.I. = U.D.+ U.U. (daca in fata geamului exista obstacolul);

U.I.=U.D. (daca obstacolul lipseste)

Metoda luxmetrica de apreciere a iluminatului natural si artificial

Luxmetrul: partea sensibila a aparatului este o fotocelula care este expusa in locul unde se determina nivelul de iluminare sau este orientata spre sursa de lumina. Lumina impresioneaza fotocelula si da nasteic unui curent electric direct proportional cu luminozitatea. Intensitatea curentului electric este masurat de un galvanometru gradat in lucsi.

Determinare: acul indicator al aparatului se aduce in pozitia zero. Dupa expunerea aparatului, citirea valorilor se face cand indicatorul s-a stabilizat. Pentru aparatele care au mai multe scale suprapuse, citirea se face pornind de la scala cea mai mica. Cand indicatiile unei scale sunt depasite, se trece pe scala superioara, stabilindu-se astfel scala corespunzatoare nivelului de iluminare, in cazul in care si ultima scala este depasita se aplica peste fotocelula un filtru care retine un anumit procent din energia luminoasa, in acest caz, valoarea citita pe scala se multiplica cu coeficientul de retinere al filtrului.

Norme sanitare:

Iluminatul natural in incaperi de locuit: minim 50lx;

Iluminatul natural pe suprafete de lucru (scris, citit): minim 100lx;

Iluminatul incandescent pe suprafete de lucru (scris, citit): minim 150 lx;

Iluminatul fluorescent pe suprafete de lucru (scris, citit): minim 300 Ix.

Valorile de 150, respectiv 300 Ix iluminat artificial trebuie sa fie respectate in: sali de clasa, de cursuri, de lectura, biblioteci, laboratoare, in salile de sport si sali de festivitati, iluminatul artificial sa fie de 200 Ix, iar in salile de desen de 400-500 Ix. Indici luxmetrici de apreciere a iluminatului

- Coeficientul de iluminare naturala (C.I.N.): reprezinta raportul procentual dintre iluminarea unui punct din interiorul incaperii si a unui punct din exterior, ambele puncte masurate pe aceeasi orizontala si exprimate in lucsti.

C.I.N.= numar lucsi punct in interior / numar lucsi punct in exterior x 100

Coeficientii de iluminare naturala se determina in locurile cele mai prost luminate ale incaperii (exemplu: langa peretele opus ferestrei) si intotdeauna in locurile de munca din incapere.

Norme sanitare: - minimum 1% in incaperi de locuit;

mimmuni 2% in clase, laboratoare, sali de studiu;

minimum 0,5% in incaperi auxiliare.

Cu cat activitatea desfasurata intr-o incapere impune o precizie mai mare, cu atat valoarea C.I.N. creste.

Exemplu de calcul: - in interior 80 Ix; in exterior 5000 Ix.

C.I.N. = 80 / 5000 x 100=1,6%

Coeficientul de uniformitate (C.U.): suprafata de lucru trebuie sa
aiba o iluminare uniforma pe toata intinderea ei. In caz contrar (contraste
mari de iluminare), musculatura globilor oculari este suprasolicitata si va
apare inevitabil oboseala vizuala precoce.

Determinare: pe o suprafata totala de 5 m² se masoara numarul de lucsi pe flecare m² al acestei suprafete. Se face apoi raportul intre valoarea cea mai mica si cea mai mare gasite.

C.U. = valoarea minima / valoarea maxima

Norme sanitare: minimum 0,65 pentru suprafata planului de lucru;

minimum 0,25 in spatiile de circulatie.

Coeficientul de reflexie (C.R.) a suprafetelor si obiectelor: este dat
de raportui dintre valoarea luxmetrica a fluxului reflectat (F.R.) si valoarea
luxmetnca a fluxului incident (F.L).

Determinarea: luxmetrul se plaseaza pe suprafata cercetata si se
efectueaza masurarea. Apoi celula fotoelectrica se intoarce in directia
suprafetei, se indeparteaza cu 10 cm si iarasi se efectueaza masurarea:
C.R. = F.R. / F.I.        C.R. deschis: mai mare de 0,4;

C.R. mediu: 0,2-0,4;

C.R. intunecat: mai mic de 0,2.

Exemplu de calcul F.I. == 200 Ix; C.R. = 50 / 200 = 0,25

F.R. - 50 Ix.

Coeficientul de reflexie al suprafetei de lucru a mesei este de 0,25. C.R. se determina in conditii de iluminat natural si artificial.

- Coeficient de absorbtie (C. Abs.): masoara procentul de absorbtie a luminii, la trecerea ei prin sticla de fereastra.

Determinarea: fotocefula se lipeste consecutiv pe suprafata interioara si exterioara a sticlei de fereastra:

C.Abs. = numar de lucsi exterior / numar lucsi interior x 100

Norma sanitara: sticla de fereastra sa retina maximum 24% din lumina.

Iluminarea naturala: din punct de vedere igienic, o astfel de iluminare este recomandata indeosebi datorita componentelor sale in radiatii ultraviolete (acestea au o actiune bactericida asupia florei bacteriene din aerul incaperilor si de pe suprafetele de lucru) si in radiatii calorice (iarna). De aceea se recomanda ca incaperile de locuit sa primeasca lumina solara directa, minimum 1-2 ore pe zi, in ziua cea mai scurta a anului (solstitiu de iama).

O iluminare naturala corespunzatoare in incaperi, este asigurata in urmatoarele conditii:

a)orientarea locuintei fata de punctele cardinale (pentru zona noastra
climatica cea,mai buna este: sudica, sud-estica sau sud-vestica);

b)cat mai putine obstacole in fata ferestrei (copacii, plante agatatoare,
balcoane inchise, perdele, jaluzele, etc.);

c)marginea superioara a ferestrei sa fie cat mai aproape de tavan
(maxim 30 cm);

d)C.L.= 1/8-1/10;    

e)c) C.A.=maxim 2;

f)U.I. = minim 27° (arata cat de adanc patrund R.l, in incapere);

g)U.D. = minim 5° (zona prin care patrunde in incapere radiatia solara
directa;

h) C.I.N.-minim 1%.

Iluminatul artificial: igienic, poate fi asigurat, numai daca sursele artificiale realizeaza o iluminare omogena (uniforma), fara sa produca

efecte de stralucire, palpaire, formarea umbrelor, modificare a culorilor; sa nu incalzeasca aerul si sa asigure un spectru luminos cat mai apropiat de cel al iluminatului natural.

In exploatarea sistemelor de iluminat se vor avea in vedere prevederile normativelor referitoare la verificarea instalatiilor electrice si la inlocuirea lampilor uzate (maximum la 3 luni); curatarea periodica a corpurilor de iluminat (globurile lampilor se spala saptamanal); intretinerea in stare de curatenie permanenta a suprafetelor reflectorizante (ferestre, tavan, pereti, mobilier, etc.).

Pe langa acestea, realizarea unui bun iluminat presupune si respectarea anumitor culori pentru pereti, suprafete, obiecte din incapere (culorile deschise au un coeficient de reflexie mai mare indemnand la destindere si odihna), iar culorile inchise sau puternice produc stari de nervozitate, oboseala.

Culoarea peretilor - alba: reflecta pana la 80% din lunii na naturala;

- galben-deschis: reflecta pana la 50% din lumina
              naturala;

- albastra: reflecta pana la 25% din lumina naturala;

- bej-cafeniu: reflecta pana la 15% din lumina
natural

INVESTIGAREA NIVELELOR SONORE

Datele publicate OECD arata ca expunerea la zgomot, care era destul de stabila la inceputul anilor 80, a crescut spre sfarsitul decadei. Un studiu efectuat in 14 tari europene in anul 1993 evidentiaza ca mai mult de jumatate din populatia tarilor puternic industrializate este expusa la nivele de zgomot de ingrijorare pentru zgomotul din timpul zilei.

Zgomotul este un amestec de sunete, care poate perturba prin caracterul lui jenant viata normala a familiei si care are efecte nocive asupra sanatatii indivizilor.

Impactul zgomotului asupra grupurilor sensibile necesita o atentie speciala (exemplu: scolari, varstnici, bolnavi) cu atat mai mult cu cat ei pot ajunge pana la 30% din populatie.

Amploarea efectului zgomotului asupra sanatatii nu a fost inca complet elucidata dar la loc de frunte sunt iritabilitatea si tulburarile de somn, "stresul fiziologic' cu diverse efecte psiho-fiziologice, scaderea productivitatii, conflicte, etc.

Acest capitol se adreseaza zgomotului din mediu (comunitar sau rezidential) - este zgomotul perceput in exteriorul casei de locuit si celui interior din locuinta si constructii social-culturale.

Pe harta centrului populat investigat se amplaseaza, prin semne conventionale, sursele fixe de zgomot - reprezentate de intreprinderile care produc zgomot in mediu! comunal peste limitele admise, sursele mobile de zgomot - cauzate de traficul rutier, feroviar, naval si aerian si sursele mixte sau asociate - reprezentate de gari, autogari, autobaze etc.

Fixarea punctelor reprezentative pentru diferitele surse de

zgomot si a locului recoltarii.

Se aleg 8 puncte de determinare. Din acestea 5 vor fi pentru surse mobile si 3 pentru surse fixe.

Cate 2 puncte se fixeaza pe strazi cu trafic intens si cu circulatie medie: la intersectie si intre intersectii. Un punct va fi amplasat intre -- intersectii pe o strada cu circulatie redusa.

Restul punctelor corespund: unei surse fixe cu emisie continua a zgomotului; unei surse fixe cu emisie intermitenta si unui punct pentru zone si dotari protejate.

Pentru sursele mobile, la punctele situate in intersectii locul recoltarii corespunde cu axul strazii, iar pentru cele amplasate intre intersectii determinarea se face pe trotuar la 1,5 m de sol.

Pentru sursele fixe vom stabili:

a)1 punct la 1 m de limita incintei sursei fixe;

b)1 punct la 3 m de cladirea cea mai apropiata;

c)x puncte: din 10 in 10 m de sursa fixa, pana la distanta la care se atinge nivelul maxim admisibil, toate la 1,5 m de sol.

Ritmicitatea si durata determinarilor
a. Pentru sursele mobile

Se efectueaza cate un rand de masuratori in cele 4 sezoane ale anului alegandu-se lunile: februarie - iarna; mai - primavara; iulie-august - vara; octombrie - toamna.

In fiecare sezon vor fi urmarite 3 zile; luni - inceput de saptamana; miercuri - joi - mijloc de saptamana si sambata - sfarsit de saptamana.

Orarul determinarilor va corespunde perioadei celei mai nefavorabile din zi, din punct de-vedere al poluarii sonore stabilita dupa studiul anterior de trafic.

O serie de determinari se fac in orele de zi (6^oo - 22^oo) si o serie in orele de noapte (22°° - 6°°). Durata determinarii este de 15 minute, cu inregistrarea valorilor instantanee din 10 in 10 secunde (90 valori). Rezultatele se trec pe o fisa standardizata analizata pe calculator dupa un program prestabilit.

b. Pentru sursele fixe

Determinarile se fac in cele 4 sezoane, lunile alese fiind aceleasi.

Pentru sursele cu emitere continua se urmaresc nivelele sonore in
doua zile ale aceleiasi saptamani, efectuand cate o determinare ziua si una
noaptea pe durata de 5 minute cu citiri din 10 in 10 secunde (30 valori).

Pentru sursele cu emitere intermitenta determinarile se fac in 3 zile
din saptamana (independent de determinarile pentru surse mobile -- in
general in alte zile), cate o serie de masuratori pe schimbul de lucru, cu o
durata de cate 15 minute si citiri din 10 in 10 secunde (90 valori).

Investigarea zgomotului interior

Determinarile zgomotului de interior vizeaza protectia impotriva poluarii sonore in cladirile de locuit, tehnico-administrative si social-culturale.

Unitatile functionale ale acestor obiective sunt reprezentate de:

-apartamentul, in cladirile de locuit;

salonul de bolnavi, sala de operatie, cabinetul de consultatie;
-sala de clasa, cancelarie, birouri;

birouri, ateliere, laboratoare, in cladirile tehnico-administrative;

spatii comerciale si pentru depozitare in cladirile comerciale.
Interesand intrega populatie, vom insista asupra masuratorii

zgomotului in locuinte.

Alegerea zonelor si punctelor de masurare a nivelului de zgomot interior in locuinte

Zonele din oras alese pentru investigare vor fi doua, diferentiate in functie de trafic: intens si redus. Pentru fiecare zona se vor alege cate 3 cladiri, distantate intre ele pentru a permite o caracterizare de ansamblu. In zona cu trafic intens o cladire se va alege la intersectia cea mai aglomerata si doua intre intersectii, in zona cu trafic redus toate cele trei cladiri vor fi situate intre intersectii.

Punctele de masurare difera ca numar in functie de marimea cladirilor: in locuinte cu pana la trei etaje determinarile se efectueaza la elajul intai; in cele cu patru etaje - la etajele 1 si 4; in cladirile cu peste 4 nivele - la etajul 1, 4 si ultimul nivel. Pentru fiecare etaj se alege cate un apartament orientat cu precadere spre strada care defineste zona.

Nivelul de zgomot trebuie obtinut in toate incaperile apartamentului (camere de locuit, bai, bucatarii) cu exceptia vestibulului, care se considera element de izolare fata de casa scarilor. Determinarea se face in centrul incaperii, cu usile si ferestrele inchise, la 1,30 m de podea cu microfonul orientat spre peretele exterior.

Ritmicitatea si durata determinarilor

Investigatiile se fac doar intr-un singur sezon -- cel cald, de vara. Zilele alese pentru determinari corespund mijlocului de saptamana: miercuri sau joi.

Se urmaresc doua secvente distincte de timp:

perioada de zi: orele 6°° - 22°°

perioada de noapte: 22°° - 6°°.

Durata unui interval de masurare este de 15 minute, cu inregistrarea valorilor din 10 in 10 secunde pe fisa standardizata pentru calculator.

Determinarile in obiective sociale, culturale si tehnico-administrative

Pentru spitale, policlinici, cresc, intervalul de timp care se ia in
considerare la calculul nivelului de zgomot este de 30 minute consecutive,
caruia ii corespunde nivelul de zgomot cel mai ridicat.

In cazul scolilor si gradinitelor, intervalul de timp ce se ia in
considerare la calculul nivelului de zgomot interior este intervalul de o ora,
caruia ii corespunde nivelul de zgomot cel mai ridicat,

Pentru masurarea nivelului sonor se utilizeaza sonometrele de precizie. Acestea sunt de diferite tipuri, dar au in principiu aceeasi schema de constructie.

Actele normative care reglementeaza limitele admisibile ale zgomotului sunt reprezentate de STAS-urile 10.009/1988 si 6156/1986. Primul se refera la zgomotul exterior, diferentiat in functie de categoria tehnica a strazii si a zonei in care s-au facut determinarile, iar al doilea stabileste limitele de protectie impotriva zgomotului in constructii civile si

social-culturale. Redam mai jos extrase din legislatia amintita

Limitele admisibile ale zgomotului urban (extras din STAS 10.009/88)

Incadrarea in normele admise apare posibila acolo unde, in instituirea masurilor de combatere, lupta impotriva zgomotelor este o actiune colectiva. Medicii au studiat actiunea lui nociva, inginerii si tehnicienii se preocupa de producerea unor utilaje mai putin zgomotoase, arhitectii efectueaza proiectari corespunzatoare, organele puterii de stat elaboreaza legi si normative. La toate acestea, o contributie insemnata la pastrarea linistii o are fiecare locuitor in parte. Linistea poate fi privita si ca o problema de educatie civica.