Apendicita acuta - ingrijirea bolnavilor dupa interventii chirulgicala

APENDICITA ACUTA - INGRIJIREA BOLNAVILOR DUPA INTERVENTII CHIRULGICALA

Numim perioada postoperatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si completa vindecare a bolnavului. Aceasta perioada dureaza de la cateva zile la cateva luni.

Ingrijirile din aceasta perioada variaza dupa natura operatiei, a narcozei, starea botnavului si dupa complicatiile sau accidentele postoperatorii. Bolnavul necesita in aceasta perioada o supraveghere si o ingrijire foarte atenta, de aceasta depinzand de multe ori nu numai rezultatul operatiei dar si viata bolnavului.

PREGATIREA SALONIJLUI SI A PATULUI

Inca din timpul operatiei se pregateste salonul si patul pentru primirea bolnavului a-i proteja sistemul nervos, dupa operatie este bine sa fie plasat intr-o camera cat mai izolata, cu putine paturi. Lumina sa fie redusa si difuza; in primele ore se va pastra chiar o stare de obscuritate. Daca interventia s-a facut in narcoza si bolnavul doarme in primele ore lumina semiobscura ii va ajuta in perioada de trecere la somnul fiziologic. Temperatura din salon nu va depasi 20°C. O temperatura mai ridicata produce transpiratie ceea ce contribuie la deshidratarea bolnavului.

Patul se pregateste cu lenjerie curate, musama, traversa, eventual colac de cauciuc si se incalzeste cu termofoare sau cu sticle cu apa calda care se vor indeparta din pat la sosirea bolnavului, pentru a nu-i produce o vasodilatatie generalizata cu scaderea consecutiva a tensiunii arteriale sau arsuri.

Langa patul bolnavului se pregateste sursa de oxigen cu umidificator, seringa si substante medicamentoase calmante, cardiotonice, pansament, garou, vata, alcool, punga cu gheata, tavita renala, cateva servetele, plosca, urinarul.

TRANSPORTUL BOLNAVULUI DE LA SALA DE OPERATIE

IN SALON: se face cu targa sau caruciorul port-targa. Bolnavul este invelit cu grija, fata va fi protejata cu tifon pentru a fi ferita de curentii de aer i de a preintampina complicatiile pulmonare. Chiar daca coridorul de legatura este incalzit, temperatura este totusi mai scazuta fata de cea din sala de operatie si aceasta impune masuri de precautie.

INGRLIIREA     BOLNAVULUI IN PERIOADA

POSTNARCOTICA

Pana la revenirea completa a cunostintei, bolnavul va fi supravegheat. Bolnavul flu poate ti lasat nici un minut singur, caci dupa narcoza pot sa survina complicatii: caderea inapoi a limbii, tulburari de respiratie, circulatie, asfixiere, etc. Cateodata bolnavul are numai greata si face eforturi pentru a voma, alteori elirnina continutul stornacal: suc gastric, bila, eventual mucozitati faringiene. Functiile scoartei cerebrale neflind inca restabilite, bolnavut se poate scula, poate intra in agitatie, incearca sa isi desfaca pansamentul.

Pentru a preveni pericolul de asfixie, caderea inapoi a limbii si aspirarea mucozitatilor in trahee dupa anestezia generala, daca felul operatiei o permite, se mai poate aseza bolnavul in timpul somnului in decubit lateral, fara perna, cu fata spre lumina, sprijinit cu suluri in aceasta pozitie. Membrul inferior dinspre planul patului se flecteaza, iar celalalt ramane intins pentru a da mai multa stabilitate acestei pozitii. I acest fel se usureaza drenarea mucozitatilor si eliminarea varsaturilor.

Tot ceea ce elimina bolnavul prin drenaj postural sau varsaturi trebuie imediat inlaturat prin aspiratie sau tamponare pentru a evita reaspirarea lor in caile respiratorii.

Pozitia in decubit orizontal find obositoare, dupa trezirea bolnavului el este asezat intr-o pozitie mai comoda.

Inca din seara zilei in care a fost operat se recomanda pozitia Fowler. Sub genunchi se fixeaza un sul sau o perna cilindrica, pentru ca bolnavul sa si poata tine membrele inferioare flectate, fara nici un efort muscular. Picioarele distale ale patului se pot ridica, impiedicand astfel tendinta de alunecare a bolnavului. La paturile cu somiere articulate, pozitia Fowler poate fi asigurata si prin aranjarea corecta a segmentelor somierei.

Pozitia Fowler nu poate fi folosita dupa anumite interventii. Astfel, la bolnavii cu escare si dupa interventii dorsale se utilizeaza pozitia in decubit ventral. Bolnavul este culcat cu fata in jos, sub torace se aseaza o perna, iar capul se intoarce intr-o parte. In caz de anemie post-hemoragica, pentru imbunatatirea circulatiei cerebrale sau dupa unele interventii ortopedice pentru asigurarea contra extensiei se foloseste pozitia Trendelenburg.

SUPRAVEGHFREA BOLNAVULUI IN PRIMELE ZILE DUPA

OPERATIE

In perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea ruturor organelor si aparatelor,de multe on bolnavul nefiind in stare sa semnaleze singur modificarile survenite in starea lui.

ASPECTIIL GENERAL AL BOLNAVULUI

Asistenta va urmari aspectul general al bolnavului: culoarea fetei, a tegumentelor si a mucoaselor indica de multe ori complicatii post-operatorii.

Ea va supraveghea si intretine perfecta stare de curatenie a pielii prin bai partiale, ferind insa regiunea pansata si va lua toate masurile pentru a preveni aparitia escare lor, suprimand orice presiune exercitata asupra regiunilor predispuse si activ and circulatia prin metode cunoscute.

TEMPERATURA

Temperatura se masoara de cel putin doua ori pe zi, iar la indicatia medicului si de mai multe ori. In primele zile dupa interventie se intalnesc des stari subfebrile cauzate de resorbtia detritusurilor din plaga; febra poate surveni si dupa anestezia rahidiana. Persistenta ei sau ridicarea ei treptata indica de cele mai multe ori o complicatie in evolutia postoperatorie (infectie, pneumonie, supuratia hematomului). Cresterea in aceste cazuri este insotita si de alte fenomene, care permit indepartarea justa a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatonii, tuse, junghi etc.).

APARATUL CARDIOVASCULAR

Asistenta va urmari pulsul de mai multe on pe zi. Datorita pierderii de sange si a narcozei, frecventa pulsului creste si devine moale, dar curand dupa interventie revine la normal.

Modificarile de puls pot semnala aparitia complicatiilor: de exemplu, pulsul bradicardic si amplu dupa interventii intracraniene indica compresiune cerebrala; pulsul filiform, o hemoragie interna etc. Dupa operatiile grele si la bolnavii slabiti, revenirea pulsului la normal se face mai greu.

APARATUL RESPIRATOR

Se supravegheaza stabilind timpul, frecventa si amplitudinea respiratiei. Respiratia poate fi ingreunata de un pansament abdominal sau toracic prea strans. In caz de dispnee sau respiratie superficiala se anunta medicul si la indicatia lui se administreaza oxigen sau medicamente adecvate. Secretiile traheobronsice vor fi indepartate prin aspiratie.

APARATIJL EXCRETOR

In primele ore dupa operatie in general nu urineaza. Dupa 6-l2 ore insa se va solicita bolnavul sa-si goleasca vezica urinara in cazul in care nu s-a lasat sonda permanenta in vezica urinara. Urina din primele 24 ore se colecteaza notand caractenisticile ci macroscopice. Se vor urmari mai departe frecventa si caracterul mictiunilor, in special dupa interventii asupra rinichilor si a cailor urinare.

De cele mai multe on in urma interventiilor chirurgicale se instaleaza o retentie urinara. Daca bolnavul nu poate urina spontan la 12 ore se povoaca mictiunea. In acest scop se poate aplica un termofor asupra vezicii urinare sau pe regiunea perineala care prin vasodilatatie locala produsa si actiunea antispastica usureaza deschiderea sfmcterului vezical.

Se va avea grija ca termoforul sa flu se puna in apropierea plagii operatorii, caldura putand provoca o hemoragie. Retentia urinara find uneori provocata sau favorizata si de neobisnuinta de a urina in pozitie culcat, se va schimba pozitia bolnavului.

APARATUL DIGESTIV

Asistenta va supraveghea si ingriji bolnavul in timpul varsaturilor. Va urmari daca are sughituri, semne de iritatie peritoneala.

Asistenta trebuie sa supravegheze aspectul limbii, mucoaselor bucale si abdomenul bolnavului. Ea va urmari cu atentie restabilirea functiei tubului digestiv. Intarzierea eliminarii gazelor provoaca balonari si dureri abdominale; in aceste cazuri se introduce in rect tubul de gaze sterilizat prin fierbere si uns cu o substanta lubrefianta.

In general, functiile digestive se restabilesc in a doua zi dupa interventie si se manifesta prin eliminarea de gaze. Primul scaun spontan are loc in general a treia zi. Frecventa si caracterul scaunului se noteaza in foaia de temperatura a bolnavului. Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, greutate in regiunea epigastrica etc. se recomanda provocarea scaunului prin clisma evacuatoare precedata de o clisma uleioasa. La bolnavii mobilizati precoce functia digestiva se restabileste mai repede; ei au de cele mai multe ori scaun spontan.

Dupa interventia pe intestinul gros clismele sunt in general contraindicate.

SUPRAVEGHEREA PANSAMENTULUI

Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaza pansamentul. Daca s-a largit, s-a departat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca eel aplicat in sala de operatie.

Se controleaza de mai multe ori pe zi plaga daca nu sangereaza, daca pansamentul nu s-a udat de puroi sau urina etc. In cazul pansamentului compresiv se verifica circulatia regiunilor subiacente si invecinate. Daca mai jos de regiunea lezata apar edeme sau cianoza se va largi pansamentul, pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburatrilor de circulatie. Dupa operatii aseptice daca pansamentul ramane uscat si bolnavul flu prezinta dureri locale sau febra, el va fi desfacut numai dupa 6 sau 7 zile cand se scot firele de sutura.

Daca plaga supureaza, frecventa schimbarii ansamentului se va face in raport cu semnele locale (exsudate, dureri) si generale (febra) pe care le prezinta bolnavul. Cand exsudatia scade se pot face la intervale mai mari. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu gnija si cu blandete pentru a evita provocarea durerilor inutile. Se examineaza plaga, tegumentele din jur si secretiile existente. La nevoie se fac recoltari pentru insamantari pe medii de cultura, pentru identificarea germenilor si antibiograma.

COMBATEREA DURERILOR POSTOPERATORII SI  

RIDICAREA MORALULUI BOLNAVULUI

O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului care are rolul primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor.

Datotita traumatismului operator, bolnavul sufera dureri postoperatorii.

Intensitatea este in raport cu locul, felul interventiei precum si cu tipul de activitate nervoasa superioara a bolnavului. Durerile cele mai intense apar in primele 24 ore dupa interventie, ajungand la intensitate maxima noaptea dupa care se diminueaza treptat si dispar in curs de 36-48 ore.

Pentru combaterea durerii se va folosi un complex de masuri tinand seama de factorii etiologici care au provocat-o, astfel se va recurge la:

-linistirea bolnavului;

-asezarea lui in pozitii de menaj are a punctelor dureroase;

-utilizarea agentilor fizici si mecanici;

-tratamentul medicamentos calmant.

Linistirea bolnavului are o importanta loarte mare in primele zile. Bolnavii suporta cu greu durerile si sufera din cauza fricii de durere si neliniste pentru reusita interventiei. Ingrijirea atenta serioasa, supravegherea permanenta, lamurirea bolnavului asupra modului de evolutie si de regresare treptata a durerilor in perioada postoperatorie vor avea efect pozitiv asupra starii sale. Bolnavul trebuie sa se convinga ca se va vindeca, si aceasta convingere va exercita cea mai calmanta influenta asupra scoartei sale cerebrale, atentand la starea de neliniste si imbunatatindu-i dispozitia.

In acest scop trebuie sa se incerce si schimbarea mediului in care se gaseste bolnavul, prin interzicerea vizitelor sau invers admiterea lor si favorizarea lor, dupa caz. Emotiile si enervarile de orice fel trebuie in orice caz evitate.

In combaterea durerilor postoperatorii un rol important ii are repausul plagii operatonii care se asigura printr-o buna pozitie a bolnavului in pat, favorizand circulatia in tesuturi si evitand compresiunea terminatiilor nervoase.

Dintre agentii fizici frigul aplicat local sub forma de punga cu gheata are o actiune buna asupra durerilor localizate. Punga cu gheata trebuie aplicata cu precautie, bine izolata de tegumente prin prosoape si bine inchisa pentru a nu uda pansamentul. Pe langa diminuarea durerii, micsoreaza prin vasoconstrictie afluxul de sange spre piaga operatorie, reducand deci pericolul de hemoragie.

In primele zile, cand durerea postoperatorie este mai violenta se poate administra bolnavului, la indicatia medicului calmante injectabile.

Persoanele agitate, nelinistite, cu sistem nervos labil se tin in inhibitie curativa de protectie curativa de protectie cu ajutorul substantelor medicamentoase, in liniste si ifl intuneric. Acesti bolnavi vor fi supravegheati cu atentie si mai mare.

Administrarea medicamentelor hipnotice si calmante exclude si insomnia postoperatorie, atat de frecventa in primele zile dupa interventie; administrarea lor se va intrerupe insa de indata ce este posibil, pentru ca bolnavul sa nu se obisnuiasca cu ele.

REHIDRATAREA SI ALIMENTAREA BOLNAVULUI

Din cauza pierderii de lichide din timpul interventiei si restrictiei de alimente, bolnavul prezinta o intensa senzatie de sete. Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului in cantitate suficienta pe cale parenterala, pe cale rectala sau daca este posibil per os dupa indicatia medicului. Calea fiziologica este cea bucala, daca bolnavul nu varsa, se pot administra apa plata, ceai cu lamaie, zeama de fructe in cantitati mici si repetate, cate o inghititura la 10-15 minute. Daca bolnavul prezinta varsaturi, nu se permite ingerarea lichidelor.            Senzatia de sete va fi potolita prin stergerea buzelor si a limbii cu un tifon ud sau prin clatirea cavitatii bucale cu apa.

Alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie va fi strict individualizata. Indiferent de felul operatiilor se va evita regimul de foame prelungit.

La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei, de starea generala a bolnavului si de felul anestaeziei. In general alimentatia se incepe cu lichide: ceai, zeama de fructe, lapte, apoi se continua cu supe strecurate.

Incepad din a treia zi, daca s-a restabilit functia digestiva si tranzitul intestinal s-a normalizat se poate da piureuri de cartofi, de legume si de alte alimente semilichide: gris cu lapte etc. Dupa a sasea zi se poate trece la alimentatia normala.

Cand alimentarea bolnavibor pe cale bucala nu este posibila, se va continua prin perfuzii intravenoase.

MOBILIZAREA BOLNAVIJLUI

Trebuie facuta cat mai curand in urma miscarilor, circulatia sangvina devine mai activa, peristaltismul intestinal si functia exeretoare se imbunatatesc, schimbarile nutritive sunt mai active, ventilatia pulmonara se intensifica si se pune in miscare intreaga musculatura.

Pe langa acestea, boinavii devin mai increzatori in fortele proprii si in vindecarea br.

Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala pot fi mobilizati imediat dupa interventie, admitandu-le sa mearga pe picioare in salon, insotiti de un brancardier sau de o asistenta. Daca le este frica sau prezinta tulburari de echilibru nu se va insista, transportaridu-i cu caruciorul.

Dupa interventii obisnuite in narcoza fara drenaj si fara complicatii, mobilizarea se poate incepe din prima zi dupa operatie; daca bolnavul nu se poate ridica, se va incepe mobilizarea lui in pat. Bolnavul isi va misca membrele inferioare si va schimba pozitia in pat, cu fereastra deschisa va executa exercitii de respiratie.

Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicatii tardive ca tromboze venoase, pneumoniile hipostatice, escarole

CAZUL I

CULEGEREA INFORMATIILOR

DATA INTERNARII:23.01.2008

ORA INTERNARII:12:30

NUME:C

PRENUME:R

VARSTA:24 de ani

NATIONALITATEA :romana

STAREA CIVILA : casatorit

ADRESA: Strada Principala nr.24, com.Berceni,sat Berceni.

OCUPATIA: asistent medical

MOTIVELE INTERNARI: durere in fosa iliaca dreapta, greturi, scaune moi.

ISTORICUL BOLII: pacientul acuza de cateva zile dureri in fosa iliaca

dreapta, greturi si scaune moi, motiv pentru care se interneaza in sectia

Chirurgie-Spitalul Judetean de Urgente Ploiesti.

MEDICUL CARE TNGRIJESTE: M.D.

ANTECEDENTE PERSONALE : nesemnificative

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: fara importanta

CONDITII DE VIATA SI MUNCA: bune

COMPORTAMENTE: bolnavul fumeaza, consuma cafea.

ALERGII: nu prezinta

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: apendicita acuta

EXAMEN CLINIC GENERAL

TALIA: 1,76 m

GREUTATE: 71kg

STARE GENERALA: buna

STARE DE CONSTIENTA:prezenta

FACIES: normal colorat

TEGUMENTE: normal colorate

MUCOASE: clinic normale

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR: nepalpabil

SISTEM MUSCHIULAR: normochinetic

SISTEM OSTEOARTICULAR:integru

SISTEM RESPTRATOR:

- torace de aspect normal

- sonoritate pulmonara normala

- murmur vezicular fiziologic

APARAT CARDIOVASCULAR:

T.A.=120/70 mmHg

A.V.=80 pulsatii/minut

Soc apexian in spatiul V intercostal stang

APARAT DIGESTIV:

- abdomenul este suplu, mobil, cu miscari respiratorii, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta

- tranzit intestinal fiziologic

- scaune moi

- varsaturi absente

- ficat si splina in limite normale

APARAT UROGENITAL:

- mictiuni fiziologice

- urini de aspect normal

- loje renale nedureroase

SISTEM NERVOS:

- reflexe osteotendinoase

- orientat temporo-spatial

CAZTUL I

NEVOl  FUNDAMENTALE AFECTATE

PACIENT: C.R.:24ani.

DIAGNOSTIC : apendicita acuta

SALON:2

1.NEVOIA DE A COMINICA

P:comunicare ineficace la nivel afectiv

E:neadaptarea la rolul de bolnav

S :teama

2.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P:durere

F :inflamatia apendicelui

S:durere in fosa iliaca dreapta

3.NEVOIA DE A ELIMINA

P:eliminare inadecvata a materiilor fecale

E :PROCES INFLAMATOR

S:scaune moi

4.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA

P alterarea digestiei

E :apendicita acuta

S:greturi

5.NEVOIA DE A SE MISCA, DE A AVEA O BUNA POSTURA

P :postura inadecvata

E:durere in fosa iliaca dreapta

S:pozitie inadecvata

6.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P:dificultatea de a se odihni

E:durere in fosa iliaca dreapta

S:ore insuficiente de somn(6)

7.NEVOIA DE A Fl CURAT, INGRIJIT, DE A-SI PROTEJA

TEGUMENTELE ST MUCOASELE

P:dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice

E :durere

S:lipsa ingrijirilor igienice

8.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P:dificultate in a se imbraca si dezbraca

E :durere

S:imbracare lenta

9.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN

LIMITE NORMALE

P: febra

E :transpiratii

S:stare generala alterata.

EPICRIZA

Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie cu dureri in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi.

Beneficiaza de urmatoarele investigatii paraclinice:

Hemoleucograma

Hemoglobina=1 6,16%

Hematocrit=46%

Leucocite=6900/mm

Neutrofile=67%

Bazofi1e=0%

Eozinofile2%

Monofile=4%

T.S;T.C

Glicemie=92mg/dl

Examen sumar de urina: nonnal

Radioscopie pulmonara

Reactie VDRL= negativa

Pacientul a suferit interventie chirurgicala si se externeaza cu evolutie postoperatorie buna.

Recomandari medicale:

- evitarea eforturilor fizice timp de 30 de zile

- evitarea alimentelor care provoaca gaze intestinale

CAZUL I

PACIENTUL: C.R.;24 ANI.       

DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta

SALON: 2.

CAZUL II

CULEGEREA INFORMATIILOR

DATA INTERNARII: 17.11.2008

ORA INTERNARll: 21:00

NUME:T

PRENUME:C

VARSTA: 27 ani

NATIONALITATE : greaca

STAREA CIVILA: casatorita

ADRESA:Strada Eroilor nr.6 Ploiesti.

OCUPATIA: designer vestimentar

MOTIVELE INTERNARII:

-durere in fosa iliaca dreapta

-Senzatie de voma

ISTORICUL BOLII: pacienta acuza de circa 5 zile dureri in fosa iliaca

dreapta, insotite in ultimele 2 zile si de senzatie de greata.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: T.O.

ANTECEDENTE PERSONALE : fara importanta

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: hepatopatie

CONDITII DE VIATA SI MUNCA: bune

COMPORTAMENTE: nu fumeaza, nu consuma alcool, consuma cafea

ALERGII: nu are

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: apendicita acuta

EXAMEN CLINIC GENERAL

TALIE:1,69m

GREUTATE:60kg

STAREA GENERALA :buna

STAREA DE CONSTIENTA: prezenta

FACIES: normal

TEGUMENTE: normal colorate

MUCOASE: normal colorate

SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR: normoton

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

APARAT RESPIRATOR:

- torace cu aspect normal

- sonoritate pulmonara normala

- murmur vezicular fiziologic

APARAT CARDIOVASCULAR:

- TA= 110/60 mmHg

- AV=79 batai/minut; regulat

- soc apexian spatiu V intercostal stanga

- gomote cardiace ritmice;suflu sistolic

- Gradul I-II mitroaortic

APARAT DIGESTIV

- abdomen suplu,mobil,dureros spontan Si la palpare in fosa iliaca dreapta.

- tranzit intestinal fiziologic

- senzatie de voma

- ficat, cai biliare: la limita superioara spatiul V intercostal drept; limita inferioara la rebord.

- splina nepalpabila

APARAT URO-GENITAL:

- loje renale nedureroase Mictiuni fiziologice

- urini de aspect normal

SISTEM NERVOS : orientata temporo-spatial.

CAZUL II

NEVOl FUNDAMENTALE AFECTATE

PACIENT:T.C.:27 ani

DIAGNOSTIC : apendicita acuta

SALON:3

1 .NEVOIA DE A COMUNTCA

P:comunicare ineficienta la nivel afectiv

E:neadaptarea la rolul de bolnav

S:frica

2.NEVOIA DE A EVTTA PERICOLELE

P:durere in fosa iliaca dreapta

E:apendicita acuta

S:durere in fosa iliaca dreapta

3.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P:digestia alterata

E:proces inflamator

S:senzatie de greata si varsaturi

4.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P:postura inadecvata

E:durere in fosa iliaca dreapta

S :pozitie antalgica

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P:sonm perturbat

E :durere

S:ore insuficiente de somn (5 ore)

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P:dificultate in a se imbraca

E:durere in fosa iliaca dreapta

S:se imbraca incet.

CAZUL II

PACIENT : T.C.; 27ani.

DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta

SALON : 3.

EPICRIZA

Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie, acuzand dureri in fosa iliaca dreapta de aproximativ 5 zile, insotite de circa 2 zile de greturi si varsaturi.

I s-au efectuat urmatoarele analize la laborator:

Hemoleucograma

Hg=13,6%

Ht=41%

Leucocite=5 800/mmc sange

Neutrofile=67%

Bazofile=0%

Eozinofile=2%

Monocite=4%

Limfocite=27%

T.S;T.C

Glicemie=97mg/dl

Examen urina:

Culoarea galbena

ph acid

albumina:absenta

glucoza:absenta

acetona : absenta

sange:absent

pigmenti biliari: absenti

urobilina: limite normale

CAZUL III

CULEGEREA INFORMATIILOR

DATA INTERNARII: 12.12.2008

ORA INTERNARII: 17.00

NTJME:P

PRENUME: N.P.

VARSTA:22ani

NATIONALITATE: romana

STARE CWILA: necasatorit

ADRESA: Str Cameliei, nr.19, Ploiesti

OCUPATIA: student

MOTIVELE INTERNARII:

Durere in fosa iliaca dreapta

Subferbrilitate

ISTORICUIL BOLII: Bolanavul acuza de cca 2 sapt dureri ii fosa iliaca

dreapta motiv pentru care s-a prezentat la spital.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: D.S.

ANTECEDENTE PERSONALE: fara importanta

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: fara importanta

COMPORTAMENTE: nu fumeaza, consuma alcool in cantitati moderate

ALERGII: nu prezinta, polen

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: apendicita acuta.

EXAMEN CLINIC GENERAL

TALIE: l.80m

GREUTATE: 75 kg

STARE GENERALA : buna

STARE DE CONSTIENTA: prezenta

FACIES: normal colorat

TEGUMIENTE : normal colorate

MUCOASE: uscate si normal colorate

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS : normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR : nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR : normoton, normokinetic

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

SISTEM RESPIRATOR :

- Torace de aspect normal

- Sonoritate pulmonara normala

- Murmur vesicular fiziologic

APARAT CARDIOVASCULAR:

T.A=125/75mmHg

AV= 74 pulsatii/min

Soc apexian in spatiul V intercostals stang

APARAT DIGESTIV :

- Abdomenul este suplu, mobil, cu miscari respiratorii, dureros, spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta.

- Tranzit intestinal fiziologic

- Varsaturi absente

- Ficat si splina in limite normale

ARARAT UROGENITAL :

- mictiuni fiziologice

- urini de aspect normal

- loje renale nedureroase

SISTEMUL NERVOS :

- reflexe osteotendinoase prezente

- orientat temporo-spatial

CAZUL III

NEVOILE FUNDAMENTALE AFECTATE

PACIENT :P.N.P. ;22-ani

DIAGNOSTIC : apendicita acuta

SALON: 7

1 .NEVOIA DE A COMUNICA

P:comunicare ineficienta la nivel afectiv

E : spitalizare

S :teama

2.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P:durere

E :apendicita acuta

S:durere in fosa iliaca dreapta

3.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

P:hipertermie

E:proces inflamator

S : subfebrilitate(37,4°C)

4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P :alterarea digestiei

E : apendicita acuta

S: greturi

5.NEVOIA DE A SE MIISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P :postura inadecvata

E:durere in fosa iliaca dreapta

S :pozitie inadecvata

6.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P:dificultatea de a Se odihni

E:durere in fosa iliaca dreapta

S:ore insuficiente de somn (4 ore)

7.NEVOIA DE A Fl CURAT, INGRIIIT, DE A-SI PROTEJA

TEGUMENTELE SI MUCOASELE

P:dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice

E :durere

S:lipsa ingrijirilor igienice

8.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P:dificultate in a se imbraca si dezbraca

E :durere

S: imbracare lenta

EPICRIZA

Pacientul se intemeaza in sectia de chirurgie cu dureri in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi.

Beneficiaza de urmatoarele investigatii paraclinice:

Hemoleucograma

Hemoglobina= 16,33 %

Hematocrit 50%

Leucocite =6800/mmc

Neutrofile = 61%

Bazofile =0%

Eozinofile =2%

Monofile = 5%

Glicemie = 94 mg /dl

TS; TC

Examen urina: normal

Radioscopie pulmonara

Reactie VDRL = negativa

Pacientul a suferit interventie chirurgicala si se externeaza postoperatoriu cu evolutie buna.

Recomandari medicale:

- evitarea eforturilor fizice timp de 30 zile

- evitarea alimentelor care provoaca gaze intestinale.

TEHMCI DE INGRIJIIRE

1. EFECTUAREA PANSAMENTULUI

2. PERFUZIA INTRAVENOASA

3. CLISMA EVACUATOARE

1. EFECTUAREA PANSAMENTULUI:

PANSAMENTUL este actul chirurgical care se aseptizeaza, se trateaza si se protejeaza o plaga cu scopul de a-i favoriza vindecarea, cicatrizarea.

Cerintele unui bun pansament sunt:

- sa izoleze bine plaga de mediul exterior

- sa fie executat cu materiale sterile si in conditii de perfecta asepsie

- sa fie in functie de plaga: hemostatic in plague sangerande; absorbant in plagile supurate: protector

- sa flu fie dureros

- sa fie bine fixat

- sa nu fie prea strans ca sa nu impiedice circulatia

Materialele necesare pentru efectuarea unui pansament:

- pense anatomice si chirurgicale

- pense hemostatice Pean si Kocher;

- foarfece chirurgicale

- sonda canelata

- stilet butonat

- bisturiu

- chiureta

- portac

- ace pentru sutura

- pensa de PUS si scos agrafe Michelle.

- materiale pentru drenaj: tuburi de cauciuc, lame de cauciuc

- materiale pentru sutura: ata chirurgicala de diferite grosimi cadgut, agrafe Michelle.

- materiale moi, sterile in casolete: comprese din tifon de diferite marimi, tampoane de vata, mese.

Solutii degresante: benzina iodata, eter, bromocet, benzina. Solutii antiseptice: apa oxigenata, alcool medicinal, alcool

iodat, tinctura de iod, solutie de nitrat de argint 1%-3%, solutie de

permanganat de potasiu 1/5000, 1/6000, solutie Dakin, solutie de

cloramina, rivanol, ser fiziologic, nitrat de argint sub forma de cristale sau creion, pulberi de sulfamide, acid boric.

Unguente :oxid de zinc, cu sulfamida, antibiotice, vaselina.

Spray-uri: Bioxiteracor.

Materiale si solutii de lipit: Galifix, Ieucoplast, Mastisol.

Alte materiale: manusi sterile, ace de siguranta, tavite renale, fesi de diferite marimi, spirtiera, chibrituri.

Se mai pot adauga si alte materiale si instrurnente in functie de specificul sectiei.

TEHNICA DE EXECUTARE

Pansamentele se fac in sala de pansamente in fiecare sectie de chirurgie trebuie sa existe o sala pentru pansamente aseptice si o sala pentru pansamente septice. Numai in cazuri cu totul exceptionale pansamentele se vor executa Ia pat (bolnavii cu contraindicatie neta de transport). Sala de pansamente ofera, fata de salonul bolnavului, conditii optime de lucru. Aici plaga operatorie poate fi curatata fara riscul de a se murdarii lenjeria de pat; se pot face manevrele necesare unui pansament corect, iar ceilalti bolnavi sunt feriti de traumatisme psihice inutile deplasarea bolnavului in sala de pansamente, mai ales pe propriile picioare, este un factor ajutator insanatosirii lui: de aceea si din acest motiv este recomandabil ca pansamentele sa se efectueze in sala de pansamente. In caz ca bolnavul nu poate sa mearga la sala de pansamente, el va fi transportat pe targa sau pe un scaun cu rotile.

Medicul si asistenta medicala vor avea insa grija sa nu lase bolnavii sa astepte la usa salii de pansamente in conditii incomode.

Medicii vor programa bolnavii in asa fel, incat atunci cand acestia sosesc (intotdeauna adusi din camera lor de catre un cadru mediu sau

auxiliar), sa fie introdusi imediat in sala de pansamente.

Tot pentru a feri bolnavii de traumatisme psihice inutile, in sala de pansamente bolnavii vor fi introdusi unul cate unul trebuie sa se tina seama ca bolnavii in general au o jena fireasca atunci cand altii din jurul lor asista la efectuarea pansamentelor lor  .

In timpul efectuarii pansamentului, bolnavul va sta culcat pe masa de pansamente, si nu pe scaun, chiar si atunci cand este vorba de o plaga de minima importanta, deoarece adeseori, bolnavii cu un tonus nervos aparent bun, pot face stan de lipotimie si pot cadea de pe scaunul pe care sunt asezati. Cu atat mai mult ei nu trebuie sa stea in picioare.

Pansamentele se vor efectua numai cu ajutorul penselor si intotdeauna cu doua pense. Este absolut contraindicata ridicarea pansamentelor cu mana, deoarece in felul acesta mana se va infecta cu siguranta. Mai mult chiar, este indicat, indeosebi pentru plagile infectate, ca pansamentele sa fie executate cu manusi sterile.

In tot timpul executarii pansarnentului, asistenta medicala care efectueaza sau ajuta medicul la executarea pansamentului trebuie sa dea dovada de foarte multa intelegere fata de bolnav, mai ales pentru cei carora ii se fac pansarnente ce provoaca dureri. In timpul unui pansament manevrele trebuie sa fie extrem de blande si sa se incerce a se indeparta atentia bolnavului de la actul care se executa. Nu rareori medicul poate sa indice ca unele pansamente -mai ales cele care se executa la bolnavii cu plagi intinse sau arsuri- sa se faca sub anestezie generala sau dupa efectuarea prealabila a unei injectii cu Mialgin sau cu Algocalmin, sau Fortral. Pentru aceasta, asistenta medicala trebuie sa aiba pregatite cele necesare, sau sa se asigure ca injectia calmanta s-a administrat cu circa 30 de minute inainte de efectuarea pansamentului.

Pentru executarea pansamentului se va proceda astfel:

-Se desface fasa aplicata peste pansament, cu multa blandete. Este preferabil ca aceasta fasa sa fie taiata cu o foarfeca butonata pe partea opusa plagii, in loc de a fi desfasurata. Daca pentru fixarea pansamentului nu s-a folosit fasaci o compresa lipita cu Mastisol, se va dizolva Mastisolul cu un tampon inmuiat in benzina sau eter.

Daca pansamentul a fost lipit cu leucoplast,desfacem cu blandete banda de leucoplast de pe piele.Nu folosim benzina,pentru ca aceasta face ca stratul aderent al leucoplastului sa ramana PC piele si curatirea acestuia este foarte anevoioasa.

- se ridica vata si compresele care acopera plaga. Pentru desprinderea compreselor de pe plaga atunci cand acestea sunt aderente, se folosesc, fie o imbibare puternica cu ser fiziologic sau apa oxigenata, care se toarna pe plaga (dupa cateva minute de asteptare serul sau apa oxigenata desfac compresele de pe plaga), fie o baie calduta, indelungata, intr-un vas steril, in care s-a pus o solutie foarte diluata de permanganat de potasiu. In aceasta baie se introduce segmentul de corp pe care exista plaga.

-dezinfectarea plagii si a zonelor din jurul plagii se va face conform unei tehnici extrem de stricte. Astfel, imediat dupa ce a fost ridicat pansamentul, se face o curatire sumara a plagii daca ea este prea murdara, dupa care sunt sterse bine tegumentele cu un tampon imbibat in neofalina sau eter pornind circular si centrifug, din apropierea plagii catre exterior. Nu se va proceda invers deoarece exista riscul de a se infecta plaga cu germeni de pe piele, care sunt adusi in plaga. Apoi, se aseptizeaza tegumentele din jurul plagii cu tinctura de iod diluata sau cu alcool, executandu-se badijonarea de asemenea dinspre plaga spre exterior.

-Se revine apoi la plaga care este tratata in functie de caracterul ei,folosindu-se solutiile antiseptice, sau alte preparate, in functie de necesitati si indicatii.

-plaga care se panseaza trebuie lasata la sfarsitul pansamentului pe cat posibil curata, fara secretii si fara sfaceiuri. Pentru aceasta, se va face curatirea cu tampoane uscate sau imbibate in solutii antiseptice. La nevoie se va folosi spalarea plagii cu nu curent de solutie calduta de permanganat de potasiu si se vor extirpa sfacelurile cu foarfecele.

-in caz ca plaga este drenata, se va controla daca tuburile de dren functioneaza in perfecte conditii (sunt plasate in locul indicat, nu sunt astupate si au un calibru suficient, daca pe ele se scurg secretii).

-Se acopera plaga cu comprese. Compresele cu care acoperim plaga trebuie sa depaseasca plaga in toate directiile cu cel putin 5-6cm. In orele sau zilele care urmeaza dupa pansament, trebuie sa existe grija ca aceasta sa nu se miste de pe plaga.

-pansamentul sa fie facut cu material sufficient (comprese si vata), pentru a retine toate secretiile si a nu risca sa se imbibe rufaria bolnavului sau cea de pe pat cu germeni patogeni.

-pansamentul odata aplicat pe plaga, se fixeaza cu Mastisol, leucoplast sau fasa. Mastisolul se aplica pe piele, de jur-imprejurul materialelor (comprese, vata) cu care s-a facut pansamentul, foarte aproape de aceste comprese, intr-o pelicula fina si pe o latime de circa 3 cm. Pielea trebuie sa fie lipsita de par, astfel compresa nu adera. Aplicarea se face cu ajutorul unui tampon de vata care se inmoaie in Mastisol nu se va utiliza acelasi tampon la mai multi bolnavi, pentru a se evita transmiterea de germeni infectiosi. Dupa aplicarea Mastisolului se asteapta 20-30 secunde, pentru a se evapora cea mai mare parte din solventul (benzenul) in care este dizolvata substanta adeziva (colofoniul), dupa care se aplica o compresa de tifon suficient de larga ca sa acopere tot pansamentul aplicat pe plaga si toata zona pe care s-a dat pelicula de Mastisol. Excesul de tifon se taie cu o foarfeca speciala, cu un varf bont, care evita ranirea pielii bohiavului.

Unii bolnavi au o sensibilitate speciala la Mastisol. De cate ori se observa reactii de intoleranta se va renunta la acesta.

Benzile de leucoplast se lipesc usor de piele,cu conditia ca aceasta sa tie lipsita de par.

Ori de cate ori exista cea mai mica banuiala ca plaga va secreta atat de mutt meat secretia sa depaseasca pansamentul si totdeauna cand plaga este drenata peste pansament se va aplica un cearceaf mic (o aleza), indoit in patru. Asistenta medicala va reveni frecvent la astfel de bolnavi si va cerceta daca pansamentul s-a imbibat mult, in care caz pansamentul se va reface.

In toate aceste cazuri se va aseza peste cearceaful care acopera salteaua bolnavului o musama cauciucata, sau o foaie din material plastic, peste care se va asteme transversal un cearceaf-aleza. Aceasta masura de precautie fereste salteaua de a se imbiba cu secretii purulente-sange.

Materialele cu care s-au facut pansamentele si care se ridica de pe plaga, se arunca intr-un recipient special, corect inchis, sau intr-un sac din material plastic care se inchide la gura, pe care infirmiera il transporta la crematoriu, unde materialele sunt arse. ln timpul manevrarii recipientului cu pansamente folosite, infirmiera va purta manusi de cauciuc.

Nu este permisa aruncarea materialelor cu care s-au facut pansamentele la intamplare prin sala de pansamente, in recipiente de gunoi, pe sali, sau in curtea spitalului.

-in cazul cand executarea pansamentului face dificila intoarcerea pe jos a bolnavului la pat (bolnavul a fost sub narcoza sau este intr-o stare fizica precara), asistenta medicala se va ingriji ca el sa fie transportat cu brancardul.

-bolnavii care au secretii purulente trebuie spitalizati separat de ceilalti bolnavi, operati sau neoperati inca. Daca in cursul spitalizarii se constata ca plaga unui bollnav devine purulenta, el va fi mutat intr-un salon cu plagi septice.

2. PERFUZIA INTRAVENOASA

CALEA INTRAVENOASA: Administrarea se face prin perfuzie rapida, prin injectii masive de lichide si prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura.

Scopul:

Hidratarea si mineralizarea organismului.

Administrarea medicamentelor Ia care se urmareste un efect prelungit.

Scop depurativ(diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor toxici).

Completarea proteinelor sau a altor componente sanguine. Alimentarea pe cale parenterala.

Pregatirea materialelor: Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala: perflizor ambalat, steril, cu integritate, valabilitate si diametrul acelor potrivit; solutia de perfuzat; un stativ; alcool iodat sau spirt pentru aseptizare; seringi si ace de unica folosinta; tampoane de vata; musama; romplast; pensa hemostatica sterila; foarfece; garou; comprese sterile; manusi de cauciuc.

Se face pregatirea psihica si fizica a bolnavului.

Bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate,sprijinite la marginea patului; perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica cotului, iar in stare de soc cand venele sunt colabate, perfuzia se poate face in zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale chirurgicala.

Aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat, cu aerul evacuat de pe tub se ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril.

Se fixeaza acul cu o banda de romplast.

Se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide prescrisa de medic se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca complet pentru a impiedica patrunderea aerului in vena.

Accidente, incidente, complicatii:

-introducerea brusca a unor cantitati de lichide in circulatie poate supraincarca inima dand semne de insuficienta circulatorie ca: dispnee, dureri precordiale, situatii in care intrerupe perfuzia si se continua mai lent dupa ce au trecut fenomenele supraincarcarii, ceea ce numim hiperhidratare; pe toata durata perfuziei se verifica tensiunea arteriala.

-patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca.

-manuirea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor solutii cu substante piretogene pot provoca frisoane si stan febrile.

-revarsarea lichidului de perftizat in tesuturile perivenoase poate de nastere la flebite sau chiar necroze (in aceasta situatie se infiltreaza zona de jur imprejur cu ser fiziologic).

-coagularea sangelui pe ac se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina.

3. CLISMA EVACUATOARE

CLISMA EVACUATOARE SIMPLA: se face pentru a provoca scaun sau pentru a pregati bolnavul in vederea unor interventii chirurgicale sau pentru diferite examinari (rectoscopia).

Materiale necesare: irigator Esmarch cu tub de cauciuc lung de 1 metru si jumatate prevazut cu robinet sau clema; 1-2canule rectale sterile; o plosca acoperita; vata, hartie absorbanta; musama si traversa; invelitoare pentru bolnav; substanta lubrefianta; tavita renala; comprese sterile; manusi de cauciuc; stativ pentru suspendarea irigatorului.

Lichide folosite: apa fiarta si racita la temperatura de 35-37°C in cantitate de 500-1 000ml pentru adult, 250ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii; in apa se poate adauga 1-2 lingurite de sapun ras dizolvat sau 2-3 linguri de glicerina sau 3-4 lingurite de ulei sau o lingurita de sare de bucatarie dizolvata si filtrata, apa destinde colonul si provoaca senzatia de scaun, sapunul are actiune dizolvanta asupra fecalelor, uleiul si glicerina lubrefiaza caile de eliminare.

Se umple irigatorul cu cantitatea de apa pregatita si se suspenda pe un stativ la o inaltime de aproximativ jumatate de metru deasupra patului. La tubul irigatorului se fixeaza canula la robinetul inchis si se suspenda pe stativ astfel incat sa flu se atinga de obiectele din jur.

Nu este permisa introducerea canulei in irigator.

In functie de starea bolnavului se poate face intr-o incapere speciala sau in salon izoland patul cu un paravan.

I se face pregatirea psihica corespunzatoare.

Ii asezam in decubit lateral stang cu membrele inferioare flectate pe abdomen, se izoleaza patul cu musama si aleza, acoperind bolnavul cu o invelitoare lasand descoperita regiunea care ne intereseaza.

Se unge canula cu o substanta lubrefianta, se elimina aerul si apa rece de pe tubul irigatorului.

Persoana care executa clisma imbraca manusi de cauciuc sau foloseste comprese de tifon, cu mana stanga indeparteaza fesele, cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect, la inceput cativa centimetrii pe o linie imaginara care uneste anusul cu ombilicul, dandu-i apoi directia catre spate, introducand cativa cm.

Se deschide robinetul canulei, irigatorul se ridica ceva mai sus, timp in care apa patrunde in rect apoi prin ansa sigmoida in intestinul gros.

Daca irigatorul este ridicat la o inaltime prea mare, apa patrunde in jet puternic, mareste peristaltismul intestinal si este eliminata.

Dupa introducerea apei nu se lasa sa patrunda si aer, se inchide robinetul, se scoate canula si se pune in tavita renala.

Recomandam pacientului sa retina apa 10-15 minute, timp in care ii vom schimba pozitia in decubit dorsal, apoi in decubit lateral drept, ceea ce favorizeaza patrunderea lichidului cat mai in profunzime; cand bolnavul sesizeaza senzatia de scaun va fi condus la toaleta, daca nu se poate deplasa i se aseaza sub bazin plosca, se face toaleta regiunii anale, plosca acoperita va fi indepartata din salon.

Se reorganizeaza locul de munca, se aeriseste incaperea. Persoana care a efectuat clisma se spala pe maini, noteaza in foaia de observatie tehnica executata.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Asistenta medicala care isi desfasoara activitatea intr-un serviciu de chirurgie din policlinica sau spital este un factor deosebit de important in asigurarea unui bun tratament aplicat bolnavilor.

De cunostintele profesionale acumulate, de constinciozitatea cu care lucreaza si de atasamentul pe care asistenta medicala ii are fata de bolnav depinde in mare masura vindecarea acestuia. Ea trebuie sa dea dovada de spirit de observatie,de discernamant, de sirntul datoriei si a responsabilitatii.

Asistenta medicala este cadrul care se afla in permanenta langa bolnav;ea este legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cum acesta se alimenteaza sau ajutandu-l sa administrandu-I medicatia          zilnica temperature si pulsul, tensiunea arteriala observand cantitatea de urina pe care acesta o elimina, caracteristicile urinii si ale scaunelor, felul in care merge bolnavul, cum se odihneste, cum vorbeste sau rationeaza, asistenta medicala poate sa-si faca o imagine foarte exacta asupra evolutiei bolii care, impartasita medicului chirurg, poate ajuta in mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.

Pentru a putea raspunde la aceste sarcini complexe, asistenta medicala trebuie sa manifeste, pe langa o constiinciozitate perfecta, atasament fata de bolnav si sa se bazeze in actiunile ei pe cunostinte temeinice de specialitate.

Insusirea acestor cunostinte cere multa sarguinta si studierea

sistematica a tuturor notiunilor din acest domeniu, deoarece, find strans legate intre ele, numai cunoscandu-le pe toate, asistenta medicala va putea sa dobandeasca pregatirea necesara pentru a un factor activ in ingrijirea si tratarea bolnavilor.

BIBLIOGRAFIE

1 .Florin Mandache - Semiologie si clinica chirurgicala, Ed.Didactica si Pedagogica, 1996.

2.Carol Mozes - Tehnica ingrij irii bolnavului, Ed.Medicala, 2002.

3 .Dr.Daschievici - Chirurgie; specialitati chirurgicale; Ed.Medicala, 1997.

4.Ion Albu, Victor Papilian - Anatomia omuhui, Ed.Didactica si Pedagogica, 1983.

5.Dr.Pavel Simici -Elemente de semiologie clinica, Ed.Medicala, 1983.

6.Dr.Constantin Calogherea - Chirurgia de urgenta, Ed.Antib, 1993.