Necesarul zilnic de vitamine si oligoelemente

NECESARUL ZILNIC DE VITAMINE SI OLIGOELEMENTE

Beta Caroten              = 25.000 UI 15 mg 2 zile

Coenzima Q10 = 30 mg 10 mg x 3 zi asocieri indicate Vit E, B

Calciu + Vit D = 1.000 mg zi ( carbonat, citrat ) , dupa 3 luni pauza o saptamana

Crom                          = 200 mcg zi

Magneziu                   = 200 mg zi ( clorura, aspartat, gluconat, lactat )

Seleniu                       = 100 mcg zi 50 mcg x 2 zi

Zinc                            = 30 mg zi 1 x 2 zile

Vit C = 3000 mg zi

Vit E = 400 UI zi

Glutamina

Glutation

Glutationul este o polipeptida bioactiva cu functie de coenzima, prezenta aproape in toate celulele corpului uman.
Este sintetizata in ficat din aminoacizii cisteina, glutamina si glicina.
Ficatul este cel mai mare depozit de glutation dar, in concentratii mari, glutationul se gaseste si in splina, rinichi, pancreas, cornee.
Nivelul celular al glutationului creste in prezenta acidului alfa lipoic, silimarinei, glutaminei, colostrului, seleniului si a vitaminelor C, B6 si B2.
Eficienta vitaminelor C, E si a coenzimei Q10 depinde de nivelul de glutation din organism.
Efecte:
Glutationul, numit "proteina vietii", este o polipeptida bioactiva cu functie de coenzima, prezenta in aproape toate celulele organismului uman. Este sintetizata in ficat din aminoacizii cisteina, glutamina si glicina. Ficatul este cel mai mare depozit de glutation, dar in concentratii mari glutationul se gaseste si in splina, rinichi, pancreas, cornee.
Nivelul celular al glutationului este stimulat de acidul alfa lipoic, glutamina, colostru, seleniu si vitaminele C, B6 si B2. Eficienta vitaminelor C, E si a coenzimei Q10 depinde de nivelul de glutation din organism. Glutationul redus este forma cea mai activa.
Are efect antitumoral deoarece reduce mutatiile ADN-ului determinate de substantele cancerigene, prin sustinerea fazelor I si II de detoxifiere enzimatica; inhiba absorbtia si favorizeaza eliminarea din organism a metalelor grele, fumului de tigara, pesticidelor, fungicidelor, hormonilor in exces, colorantilor alimentari, detergentilor, supradozelor medicamentoase.
Reduce efectele toxice ale chimio si radioterapiei, expunerii la radiatii ionizante, explorarilor radiologice, protejeaza impotriva efectului mutagen al radiatiilor ultraviolete
Previne aparitia si reduce evolutia hepatitelor, cirozelor si a cancerului hepatic prin puternica actiune detoxifianta (leaga poluantii toxici si carcinogenii din ficat si ii transforma din substante liposolubile in componente hidrosolubile pe care le elimina pe cale urinara)
Antioxidant intracelular: este unul dintre cei mai puternici si importanti antioxidanti ai organismului; este numit "antioxidantul miraculos"; stresul oxidativ produs prin deficit de glutation are un rol major in patogenia cancerului, astmului, bronsitei cronice, emfizemului, fibrozei chistice, mucoviscidozei pulmonare, autismului, deficitului de atentie si hiperactivitate, bolii Parkinson, maladiei Alzheimer, SLA, sclerozei multiple, schizofreniei, dischineziei tardive; protejeaza impotriva leziunilor si a emboliilor cerebrale, bolii Crohn, infectiei cu Helicobacter pylori, enterocolitei, pancreatitei (si a celei de etiologie alcoolica), infertilitatii masculine, etc.
Benefic in tratamentul degenerescentei maculare; reduce riscul aparitiei cataractei (cristalinul are un mecanism propriu care faciliteaza captarea glutationului; aparitia si evolutia cataractei sunt favorizate de scaderea nivelului de glutation).

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

GLUTAMINA :

- este un aminoacid semiesential (care poate fi sintetizat de organism dar in perioade de stres, traume, eforturi intelectuale este necesar aportul de glutamina din exterior). Glutamina este prezenta in fiecare celula a organismului uman. In cantitatea cea mai mare se afla in muschi, sange, fluidul cerebro-spinal, plamani si in tractul digestiv.

- antioxidant: stimuleaza sinteza de glutation
- reduce excesul de amoniac cerebral, utilizandu-l in sinteza acidului glutamic; excesul de amoniac este una din principalele cauze ale encefalopatiei portale si ale maladiilor neurodegenerative: boala Parkinson, maladia Alzheimer, epilepsie, schizofrenie, senilitate, deficit de atentie, scleroza multipla
- stimuleaza activitatea mentala - este singurul aminoacid care traverseaza membrana hematoencefalica; este considerat 'carburantul" creierului; imbunatateste sinteza:
- acetilcolinei - neurotransmitator excitator implicat in controlul central al reglarii neuro-endocrine a somnului, invatarii si a memoriei
- glutamatului - participa la atenuarea durerii, reglarea greutatii, amplificarea gustului
- GABA - acidul gama aminobutiric - 'arma cheie" a organismului impotriva stresului, insomniei, anxietatii, a imunitatii scazute)
- protector exceptional al sistemului digestiv in cancer, sindromul de permeabilitate intestinala, colita, boala Crohn, diaree, ulcer, consumul de antiinflamatoare nesteroidiene, infectii digestive, atrofia mucoasei intestinale (mentine nivelul imunoglobulinei A (IgA) care reduce atasarea bacteriilor patogene de celulele mucoasei intestinale)
- este sursa de energie primara pentru enterocite, colonocite si limfocite
- anticatabolic / anabolic, previne sindromul casectic, ajuta la refacerea organismului in stari patologice: arsuri, infectii, traume, interventii chirurgicale, tratamente cu glucocorticoizi
- favorizeaza sinteza de proteine si glicogen in ficat, refacerea si cresterea masei musculare prin mentinerea hidratarii celulare optime (volumul de fluid din celule)
- imunomodulator
- alcalinizant
- previne hipoglicemia (in ficat glutamina se transforma usor in glucoza cand nivelul sanguin al acesteia scade); reduce 'pofta de dulce"
- reduce fibrozarea pulmonara
- adjuvant in tratamenul SIDA
- reduce efectele toxice ale radio si chimioterapiei
- reduce dorinta de a bea alcool si ajuta la recuperarea in sevraj alcoolic

B6

Biochimie Activitatea biologica a grupului vitaminelor B6 este exercitata de piridoxina, piridoxal si piridoxamina si de catre esterii lor 5-fosforilati ( ura 79-l). Forma de coenzima este piridoxal-5-fosfatul, ceilalti componenti ai grupei datorandu-si activitatea conrsiei in piridoxal-5-fosfat. Vitamina este prezenta in cantitati mari si uniforme in toate alimentele: carne, muschi, ficat, legume, cereale nemacinate.
Mecanism de actiune Piridoxal fosfatul actioneaza ca un cofactor al multor enzime implicate in meolismul aminoacizilor, cum sunt: transaminazele, sintetazele sihidro-xilazele. La om, vitamina are un rol deosebit in meolismul triptofanului, glicinei, serinei, glutamatului si aminoacizilor sulfurati. Piridoxal fosfatul este necesar, de asemenea, pentru sinteza acidului 5-amino-levulinic, un precursor al hemului. O mare parte din rezerle organismului se afla in fosforilaza musculara, unde functia sa este mai degraba de silizator al enzimei decat de catalizator. Are de asemenea un rol putin inteles in exciilitatea neuronala, probabil datorita participarii sale la reactiile de transsulfurare sau la meolismul acidului aminobutiric (GABA).
Necesar Ratia zilnica recomandata este prezentata in elul 72-l. Mai mult decat in cazul celorlalte vitamine, necesarul de piridoxina creste in timpul sarcinii sau administrarii de estrogeni. Acestia se pare ca inhiba interntia piridoxal fosfatului in meolismul triptofanului. Necesarul de piridoxina poate creste in conditiile unui aport proteic mare sau prin hemodializa si dializa peritoneala cronica. Meolitul etano-lului, acetaldehida, deplaseaza piridoxal fosfatul de pe proteine si astfel creste degradarea acestuia.
Depletie experimentala Dietele cu deficit in piridoxina produc in cursul unei saptamani evidentierea chimica a deficientei, cresterea acidului xanturenic si scaderea piridoxinei in urina. Anomaliile electroencefalografice survin in 3 saptamani si unii pacienti prezinta crize epileptice grand mal. Deficitul indus prin administrarea antagonistului piridoxinei (deoxipirido-xina) produce in plus dermatita seboreica, cheilita, glosita, greata, varsaturi, fatigabilitate si ameteli.
Deficit clinic Datorita prezentei sale in majoritatea alimentelor, deficitul izolat de piridoxina este rar, cu exceptia situatieiIn care continutul in piridoxina al alimentelor este distrus sau conrtit in forme mai putin disponibile, legate de proteine, in timpul prelucrarii industriale, asa cum se intampla in preparatele industriale de lapte praf pentru sugari. Si totusi, aparent paradoxal, deficitul de piridoxina este destul de frecnt, datorita actiunii antagoniste a unor droguri. Izoniazida, ciclo-serina, penicilamina si compusii tip carbonil formeaza complexe cu jumatatea aldehidica a vitaminei si impiedica functionarea normala a coenzimei. in toate situatiile, meolismul anormal al triptofanului si convulsiile pot fi prenite prin suplimentare vitaminica.
Estimarea deficitului vitaminic s-a facut pe baza disparitiei semnelor clinice de deficienta, consecutiv administrarii vitaminei, prin masurarea excretiei meolitilor triptofanului dupa testele de incarcare cu triptofan, masurarea activitatii diferitelor transaminaze in sange si determinarea excretiei piridoxinei, meolitilor sai sau oxalatului in urina. Un alt indicator este dozarea urinara a meolitilor triptofanului (in particular a acidului xanturenic), urmand incarcarii cu triptofan. Ca o alternativa se poate folosi incarcarea cu metionina si dozarea cistationului. Un indicator fidel al nilului piridoxinei in vitro poate fi determinarea transaminazei glutamico-piruvice eritrocitare in prezenta si in absenta piridoxal fosfatului (chiar mai fidel decat testul de incarcare).
Abordarea cea mai potrivita este prenirea aparitiei deficitului. Suplimentarea dietei cu 30 mg piridoxina normalizeaza meolismul triptofanului in timpul sarcinii, in cazul folosirii contraceptilor orale si in tratamentul cu izoniazida. Pot fi necesare doze de 100 mg/zi in cazul administrarii de penicilamina.
Boli sensibile la piridoxina Cateva boli genetice produc anomalii in meolismul vitaminei B6. Un asemenea grup de boli se manifesta la copii prin convulsii si afectare cerebrala, care pot duce la deces daca nu se administreaza doze zilnice mari de piridoxina; acesti copii prezinta scaderea afinitatii de legare a piridoxal fosfatului de o apoenzima pentru decarbo-xilaza acidului glutamic. in consecinta, nu se formeaza cantitatile necesare de acid y-aminobutiric, un inhibitor fiziologic al neurotransmisiei. Un alt grup cu raspuns la piridoxina este anemia sideroblastica datorata unei mutatii intr-o sintetaza 5-aminolevulinat eritrocit specifica; administrarea suplimentara de piridoxina produce ameliorarea hematologica prompta, dar nu corecteaza anomaliile morfologice eritrocitare.
Sinteza cistationului din homocisteina si serina si scindarea sa in cisteina si homoserina sunt catalizate de doua enzime piridoxal fosfatice. Anumiti pacienti cu cistationinurie sau acidurie xanturenica sensibila la vitamina B6 prezinta o apoenzima mutanta care reactioneaza anormal cu piridoxal fosfatul, defectul putand fi corectat prin concentratii crescute de cofactor. Spre deosebire de cazurile precedente, raspunsul pozitiv la vitamina B6 al pacientilor cu homocistinurie prin deficit de cistationin sintetaza se produce prin cresterea activitatii cantitatii reziduale de enzima normala si mai putin probabil prin readucerea la normal a nilului enzimatic.