Antibiotice - definitie, farmacocinetica, farmacodinamie, utilizarea clinica a antibioticelor

ANTIBIOTICE

DEFINITIE

ATB sunt substante de origine biologica sau sintetica, putin toxice pentru organism, capabile sa inhibe dezvoltarea bacteriilor.

FARMACOCINETICA

Particularitatile farmacocinetice permit alegerea optima a:

ATB

modului de adm.

ritmului de adm.

1. Bd orala conditioneaza cantitatea de ATB prezenta la locul infectiei

Absorbtia orala a ATB

            - f buna (titru seric ~ cu cel obtinut dupa adm parenterala): ampicilina, oxacilina

            - aproape nula (cvasi nula) → adm exclusiv parenterala: aminoglicozide

2. Distributia tisulara variaza in functie de:

            - ATB ales

            - tesutul/organul tinta

Penetrarea dificila a ATB este determinata de:

prezenta unor bariere naturale (tesut nervos)

vascularizatia limitata (os, ochi)

modificari tisulare patologice (tesut necrozat, vegetatii in endocardita)

OBS! Difuzia tisulara a ATB este facilitata de catre fenomenele inflamatorii care insotesc infectia.

3. Eliminarea ATB este: - urinara

                                                             - biliara

FARMACODINAMIE

1. Spectrul de activitate antibacterian - speciile bacteriene asupra carora ATB este activ

a. Specii obisnuit sensibile: > 90% din tulpinile unei specii sunt sensibile la ATB

b. Specii inconstant sensibile: % de rezistenta castigat variaza intre 10 - 50%

c. Specii rezistente: > 50% din tulpinile unei specii sunt rezistente la ATB.

OBS. Pentru verificarea sensibilitatii unui germen la ATB, antibiograma este obligatorie.

2. Actiunea antibacteriana a ATB

a) Efect bactericid: ATB omoara bacteria cu care vine in contact.

- ATB cu efect bactericid dependent de concentratie (efectul este rapid si creste proportional cu concentratia de ATB): aminoglicozide, fluorochinolone

- ATB cu efect bactericid dependent de timp (efectul este mai lent si depinde de timpul de expunere al organismului la ATB, fara a fi influentat de concentratia ATB): ß-lactaminele, vancomicina

      Efectul bactericid este cuantificat prin CMI: concentratia minima bactericida.

CMI = cea mai scazuta concentratie de ATB care distruge 99,9% din bacterii dupa 18 ore de cultura la 37°C

b) Efect bacteriostatic: ATB impiedica cresterea si multiplicarea bacteriei-tetracicline, sulfamide

3. Efect postantibiotic - persistenta inhibarii multiplicarii bacteriene dupa expunerea la concentratii de ATB superioare CMI, chiar atunci cand ATB a fost eliminat din mediu.

Prezinta un efect postantibiotic durabil:

- Fluorochinolonele

- Aminoglicozidele

- Rifampicina

- Imipenemul

Mecanismele de actiune antimicrobiana:

Inhibarea biosintezei peretelui celulei bacteriene

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Modificarea permeabilitatii sau distrugerea membranei celulare bacteriene

Inhibarea sintezei proteice bacteriene (inhibarea translatiei sau transcriptiei materialului genetic)

Inhibarea formarii acizilor nucleici

Rezistenta microbiana

      Reprezinta insensibilitatea unuia sau mai multor microorganisme patogene la un ATB.

Rezistenta naturala

fixata genetic

caracterizeaza bacteriile din afara spectrului de actiune al ATB

Rezistenta dobandita

este rezultatul unor modificari genetice si a unor procese de selectie

se instaleaza prin:

a) mutatii cromozomiale - rezistenta cromozomiala

- este rezultatul unei mutatii spontane

- ATB actioneaza printr-un mecanism de selectie care favorizeaza cresterea unor mutanti rezistenti

- poate sa apara:

                        - brusc (single step), cu un grad de rezistenta mare si independent de conc de ATB (streptomicina, rifampicina, eritromicina, acid nalidixic)

                        - lent (multiple step), situatie in care gradul de rezistenta depinde de conc de ATB (peniciline, cefalosporine, cloramfenicol, sulfamide)

b)achizitia de plasmide-rezistenta extracromozomiala

- se transmite prin plasmide (molecule de ADN cuprinse in citoplasma bacteriilor)

- mecanisme de transmitere a materialului genetic si a plasmidelor:

            - conjugare

            - transductie

            - transformare

            - transpozitie

- rezistenta plasmidica poate avea caracter de rezistenta incrucisata intre 2 chimioterapice inrudite structural(eritromicina-oleandomicina) sau neinrudite chimic (eritromicina-lincomicina)

- Polirezistenta germenilor este produsa frecvent de ATB cu spectru larg; este responsabila de cresterea nr de infectii nosocomiale (intraspitalicesti)

- mecanisme de aparitie a rezistentei dobandite:

            - modificarea permeabilitatii si a transportului membranar pt ATB respectiv (rezistenta la tetraciclina, cloramfenicol)

            - alterarea locului unde actioneaza ATB (de ex subunitatile ribozomale 30S sau 50S)

            - dezvoltarea de catre microorganisme a unei cai metabolice alternative care scurtcircuiteaza reactia inhibata de catre ATB (bacteriile rezistente la sulfamide)

            - dezvoltarea de catre microorganisme a unei enzime alterate (rezistenta la sulfamide)

UTILIZAREA CLINICA A ATB

Factori implicati:

1. tipul de infectie

antibioterapia empirica

antibioterapia infectiilor diagnosticate in vitro

2. farmacocinetica ATB

se tine cont de: CMI a ATB respectiv

    efectul postantibiotic

    conc. activa de la locul infectiei

3. particularitatile organismului gazda

- IH si IR impun ajustarea dozelor de ATB

4. posibilitatea aparitiei unor reactii adverse

reactii toxice dependente de doza

reactii alergice (peniciline, sulfamide)

reactii adverse de natura bacteriologica sau biologica:

- dezvoltarea germenilor rezistenti

- infectii nosocomiale

- dismicrobism intestinal (reducerea florei bacteriene saprofite) - candidoza, enterita

- reducerea florei intestinale dupa un trat prelungit - hipovitaminoza

-bacterioliza masiva produsa prin chimioterapie intensiva, cu doze mari (reactia Herxheimer din sifilis)

- diminuarea raspunsului imun

Chimioprofilaxia recidivelor sau complicatiilor:

profilaxia RAA

profilaxia contactilor de meningita

profilaxia infectiilor in cazul interventiilor chirurgicale pe intestin sau genito-urinare

Asociatiile de ATB

Indicatii:

infectii grave

infectii cu germeni care devin rapid rezistenti (TBC)

obtinerea sinergismului antimicrobian

pt evitarea dezvoltarii rezistentei bacteriene

Avantaje:

scaderea dozelor de ATB

reducerea nr de prize/zi

reducerea duratei de tratament

cresterea compliantei pacientilor