Primul ajutor in cazul muscaturilor de animale

Animalele care agreseasa omul sunt cele salbatice, dar si unele domestice cum sunt: pisica, cainele, calul, bovinele si porcinele. Dintre animalele salbatice muscatura de sarpe este cea mai periculoasa cu evolutie rapida spre deces.

Dintre insecte mai periculoase sunt: albinele, viespii, paienjenii si capusele.

Plagile muscate pot fi:

zgarieturi

intepaturi

plagi penetrante

striviri de tesuturi

hemoragii

Plagile muscate sunt infectate cu microbi si virusi. Intepaturile de insecte sunt insotite de injectari de veninuri toxice, alergene sau hemolizante. Plagile muscate de serpii veninosi intoxica organismul cu veninul lor ducand rapid la moarte daca nu se intervine de urgenta.

Tratament si masuri

Tratamentul se face rapid atat la locul faptei cat si in spital si cuprinde:

toaleta plagii (apa si sapun, ser fiziologic, detergenti cationici)

indepartarea corpilor straini

profilaxia antitetanica

antibiograma din plaga

antibioterapie dupa antibiograma (pana la venirea antibiogramei se face tratamentul cu antibiotice cu spectrul cat mai larg)

profilaxia antirabica si urmarirea animalului (animal domestic)

Infectia rabica depinde si de locul muscaturii. Plagile de la fata, gat care sunt infectate cu virus rabic ajung rapid la creier unde au tropism si duc rapid la deces. In cazul muscaturii de animale la spital se face profilaxia cu ser imun antirabic si imunoglobulina specifica antitetanica, plus vaccinarea antirabica.

Muscatura de vipera este periculoasa prin veninul ei care este un amestec de proteine toxice si enzime (hialuronidaza si enzime proteolitice) cu efect neurotoxic sau necrozant, asociat cu hemoliza, tulburari de coagulare a sangelui, tulburari cardice si alterarea rezistentei vasculare.

Factorii care influenteza negativ severitatea muscaturii de vipera sunt:

localizarea muscaturii: grave sunt muscaturile pe vas, fata, trunchi

varsta si starea de sanatate a victimei (cazuri fatale sunt la copii)

marimea sarpelui

starea glandelor veninoase (pline sau recent descarcate)

prezenta unor bacterii (clostridii ) in gura sarpelui

Simptomatologie

tumefactie locala cu difuziune in toate directiile

echimoze si bule pe toata aria plagii

gangrena pielii si a tesutului subcutanat

febra

greturi si varsaturi

sangerari pe tegumente si orificii

colaps circulator

crampe musculare

mioza

delir

convulsii

Examene paraclinice

leucocitoza cu polimorfonucleare

anemie progresiva

trombocitopenie

fibrinogen crescut

teste de coagulare alterate

proteinurie

azotemie

Tratament si ingrijiri

garou elastic deasupra muscaturii (la locul faptei)

internare rapida in spital

locul muscaturii se incizeaza sau excizeaza

aspirarea veninului din plaga (cu gura, cu ventuze, cu paharul)

toaleta plagii

admnistrarea de ser imun antiviperin polivalent (pudra liofilizata) care se dizolva in 10 ml apa distilata si se administreaza i.v. 5 fiole 50 ml

In formele severe de muscatura se adminstreaza 15-20 fiole i.v.

profilaxia antitetanica

reechilibrare hidroelectrolitica

antibioterapie cu spectru larg

glucocorticoizi

tratamentul tulburarilor fluido-coagulante

repaus la pat

incalzirea bolnavului

ingrijirea coafectarilor (respiratorii, circulatorii, renale, nervoase)

Ingrijirea acestor bolnavi se face in sectiile de terapie intensiva.

Intepaturile de insecte produc socul anafilactic, iar daca au localizare in gura sau laringe produc edemul local care cauzeaza asfixia.

Rolul asistentei medicale in ingijirea bolnavilor cu muscaturi de animale este major prin masurile de nursing special de care trebuie sa beneficieze acesti bolnavi.