Anorexie mentala - tratament

ANOREXIE MENTALA - TRATAMENT

Anorexia se manifesta printr-un refuz de a te hrani. Ca si in cazul bulimiei, in general fetele tinere sunt atinse de anorexie mentala (intre 12 si 20 de ani). Corpul este perceput ca fiind prea gras si, din grija pentru estetica, persoana isi impune un regim draconic. Acest tratament rigid are drept consecinte o slabire catastrofala si o amenoree (absenta menstruatiei). Corpul anorexicului isi pierde toate formele feminine si capata o aparenta 'asexuata'.

S-a spus ca aceasta afectiune indica un refuz absolut al sexualitatii.

Se vorbeste chiar de un 'comportament anorexic', atat de puternica este dorinta de a ramane slab. Asta duce la comportamente orientate in consecinta: voma provocata dupa fiecare consum de alimente, consum de laxative, de diuretice, activitati sportive intensive etc.

Orice anorexie care se prelungeste impune consultarea medicului (vezi si Apetit (Lipsa de).

ANTIBIOTICE

Antibioticele sunt substante naturale sau sintetice, care blocheaza cresterea bacteriilor sau le omoara. Nu au nici un fel de actiune cunoscuta asupra virusilor.

CUM ALEGE MEDICUL UN ANTIBIOTIC

Pentru ca un antibiotic sa fie activ, acesta trebuie nu numai sa se concentreze, bineinteles, la locul infectiei, ci si sa fie activ asupra germenului raspunzator. Rareori se intampla - exceptand, de exemplu, o infectie urinara - sa se faca prelevari in cazul fiecarei infectii pentru identificarea germenului in cauza. Medicul stie ca intr-o anumita localizare a infectiei cel mai frecvent este in cauza un anumit germen (pentru angina, de cele mai multe ori e vorba de streptococ). Atunci va prescrie antibioticul despre care stie ca este activ asupra germenului si se concentreaza bine la locul infectiei.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

A.Sunt encefalopatii sechelare infantile,

B. Sunt tulburari neprogresive,

C. Sunt tulburari progresive,

D. Afecteaza mobilitatea si postura,

E. In istoricul copilului pot sa apara convulsii si epilepsie.

A B D E

Etiologia paraliziilor cerebrale poate include:

A. Hipoxia cerebrala

B. Tetanosul

C. Polio

D. Nasterea prematura si greutatea mica la nastere

E. Sexul copilului.

A D

Unul din primele semne ale spasticitatii la sugar este:

A. Reflexul tonic cervical,

B. Hipotonia extensorilor soldului,

C. Clonusul plantar,

D. Hiperreflexia,

E. Crizele de plans.

A

Caracteristicile paraliziei cerebrale spastice includ:

A. Hipertonia musculara ca raspuns la intinderea rapida a muschiului,

B. Hiperreflectivitatea osteotendinoasa,

C. Miscari involuntare,

D. Miscari incoordonate si tremor,

E. Forma rotunda a faciesului cu distanta interoculara marita (hipertelorism), cu nasul lat, scurt, cu radacina stearsa.

A B

Care din urmatoarele terapii este benefica in paraliziile cerebrale?

A. Posturarea/ortezarea,

B. Stretching-ul sustinut,

C. Exercitiul pasiv,

D. Tonifierea musculara,

E. Alimentatia vegetariana.

A B C

Spasticitatea este intalnita in:

A. Osteogenesis imperfect,

B. Paralizia cerebrala ataxica,

C. Leziunile neuronului motor central,

D. Leziunile neuronului motor periferic,

E. La copilul normal.

C

Diagnosticul paraliziilor cerebrale se stabileste pe baza:

A. Analalizelor genetice,

B. Biopsiei muscular,

C. Semnelor neurologice de leziune a neuronului motor central,

D. Intarzierii in achizitiile motorii,

E. Anchetei sociale si psihologice.

C D

Rolul kinetoterapeutului in paraliziile cerebrale este in:

A. Analiza, evaluarea, combaterea pattern-urilor anormale de miscare,

B. Ameliorarea dezvoltarii motorii a copilului,

C. Mentinerea amplitudinii de miscare articulara,

D. Medicatia orala,

E. Acordarea asistentei sociale.

A B C

Alegeti de mai jos factorii ce pot sa reprezinte etiologia PC:

A. asfixia la nastere a copilului prin circulara de cordon + incompatibilitatea Rh mama-copil,

B. prematuritatea + sarcina multipla,

C. insuficienta mitrala + rujeola,

D. infectii congenitale (rubeola, cytomegalovirus, toxoplasmoza, herpes- TORCH),

E. rahitismul + insuficienta mitrala,

A B D

Asfixia cerebrala poate determina aparitia paraliziei cerebrale, cauza determinanta a acesteia putand sa fie:

A. Sarcina multipla,

B. Asfixia la nastere a copilului prin circulara de cordon,

C. Doar A este adevarata,

D. Doar B este adevarata,

E. A si B sunt adevarate.

E

Paraliziile cerebrale se clasifica in functie de

A. Necesitatile de tratament de recuperare,

B. De momentul diagnosticarii afectarii,

C. De tipul anomaliei de miscare,

D. De topografia manifestarilor,

E. De gradul severitatii afectarii motorii.

C D E

Forma spastica a paraliziei cerebrale infantile:

A. Este cea mai frecventa forma clinica,

B. Este cea mai rara forma clinica,

C. Caracterizata de hipertonie musculara accentuat la miscarea voluntara datorita afectarii agonisilor si antagonistilor unei miscari,

D. Caracterizata de hipertonie musculara accentuat la miscarea voluntara datorita afectarii agonisilor si antagonistilor unei miscari,

E.

A D

In paralizia cerebrala infantila forma spastica:

A. Caracteristica este hipertonia musculara,

B. Caracteristica este hipotonia musculara,

C. Caracteristica este atrofia musculara,

D. Caracteristica este hipertrofia musculara,

E. Caracteristica este disparitia inervarii musculare.

A

Complicatia paraliziei cerebrala infantila forma spastica este caracterizata de:

A. Diverticuloza intestinala,

B. Contractura musculara ce poate evolua in timp catre fixare,

C. Demielinizare progresiva nervoasa,

D. Contractura musculara predomina pe muschii flexori la membrul superior si pe muschii extensori la membrul inferior,

E. Aparitia unei complicatii la nivel cardiac.

B D

Anomaliile de postura ce pot sa apara in cazul paraliziei cerebrala infantila forma spastica sunt:

A. picior equin,

B. osteogeneza imperfecta,

C. scolioza,

D. spina bifida,

E. terapareza spastica.

A C

Forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile:

A. Se mai numeste si diskinetica,

B. Este caracterizata prin miscari necoordonate, lente, stereotipe, care afecteaza frecvent mana/piciorul, membrul superior/inferior si uneori muschii fetei si ai limbii,

C. Apare o modificare a culorii tegumentelor, cu aparitia unor pustule rosiatice,

D. Copilul prezinta malformatii cardiace,

E. Se poate trata prin interventie chirurgicala cu refacerea defectului cutanat.

A B

In forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile miscari necoordonate, lente, tonice, de mica amplitudine, fara scop, repetate stereotip, vermiculare, apar mai ales le nivelul:

A. Umarului,

B. Bratului,

C. Antebratului,

D. Degetele mainii

E. La nivelul coapselor.

D

In forma atetozica a paraliziei cerebrale infantile musculatura prezinta un tonus:

A. scazut in repaus

B. scazut in somn,

C. crescut in somn,

D. crescut la miscarea voluntara,

E. scazut la miscarea voluntara.

A B D

La pacientii cu PC, rigiditatea are ca substrat leziuni mixte corticale si ale nucleilor bazali si:

A. este de obicei absenta in ultimii ani de viata,

B. este de obicei absenta in primii ani de viata,

C. tinde sa se accentueze cu varsta,

D. tinde sa diminue cu varsta,

E. raspunsurile A si C sunt adevarate.

B C

Forma ataxica a paraliziilor cerebrale infantile:

A. Este cea mai rara forma,

B. Este cea mai frecventa forma,

C. Este determinata de cauze prenatale, postnatale (hidrocefalie), traumatisme cerebrale, ce afecteaza cerebelul,

D. Este determinata de cauze prenatale, postnatale (hidrocefalie), traumatisme cerebrale, ce afecteaza trunchiul cerebral,

E. Toate raspunsurile sunt adevarate.

A C

In cazul paraliziilor cerebrale hemipareza reprezinta:

A. Se mai numeste si hemiplegie,

B. Se mai numeste si paraplegie,

C. Este afectarea unui membru superior de o parte si a membrului inferior de cealalta parte,

D. Este afectarea membrelor inferioare,

E. Este afectarea unilaterala a membrului superior si inferior de aceeasi parte.

A E

In cazul paraliziilor cerebrale triplegia reprezinta:

A. Este afectarea unui membru superior,

B. Este afectarea unui membru inferior,

C. Este afectarea motorie a membrelor superioare,

D. Este afectarea motorie a membrelor inferioare,

E. Este afectarea motorie a trei membre.

E

Dupa severitate: sistemul de clasificare al functiei motorii grosiere - mobilitate, mers - pentru copii intre 6-12 ani este:

A. Nivelul I - Mers independent, limitari la abilitati avansate ale deplasarii.

B. Nivelul I- Mobilitatea independenta este sever limitata chiar cu suport tehnologic.

C. Nivelul V- Mobilitatea independenta este sever limitata chiar cu suport tehnologic.

D. Nivelul V - Mers cu sustinatoare de mers, limitari la deplasarea in exterior sau comunitate

E. Nivelul I - Mers fara ajutor, limitari la mersul in mediul exterior sau pe teren variat

A C

Hemiplegia spastica este forma cel mai des intalnita a paraliziilor cerebrale si este caracterizata de urmatoarele:

A. Este caracterizata de lipsa mobilitatii voluntare a unei jumatati de corp,

B. Este caracterizata de lipsa motilitatii voluntare la nivelul membrelor superioare si inferioare

C. Pozitia sezand independent, este intarziata cu cativa ani,

D. Muschii trunchiului si cei respiratori sunt sanatosi

E. Sunt afectati mai ales muschii trunchiului si cei respiratori

A, D

Diplegia spastica sau boala Little

A. Se asociaza frecvent cu prematuritatea,

B. Caracteristica bolii este spasticitatea si hiperreflexia mai accentuate la membrele inferioare,

C. Asociaza alte manifesteri clinice: retard, atetoza, crize convulsive

D. Toate afirmatiile sunt false

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

E

Paraplegia/Parapareza spastica

A. Este caracterizata de afectarea ambelor membre inferioare

B. Este caracterizata de afectarea ambelor membre superioare

C. Este caracterizata de afectarea membrelor superioare si a membrelor inferioare

D. Este caracterizata de afectarea unui membru superioar si a membrelor inferioare

E. Este caracterizata de afectarea membrelor superioare si a unui membru inferior

A

Copilul paraplegic prezinta:

A. Cifoza dorsala

B. Spasticitate la nivelul membrelor inferioare

C. Tulburari trofice: distrofie, hipotrofie musculara

D. Hiperreflectivitate ROT

E. Spasticitate la nivelul membrelor superioare

A B C D

Tetraplegia spastica

A. Este forma cea mai severa

B. Este forma cea mai usoara

C. Se poate asocia cu microcefalie, epilepsie, cecitate si retard mental

D. Mersul, chiar asistat, de multe ori este imposibil

E. Mersul asistat este posibil si depinde de varsta copilului

A C D

Caracteristicile tetraplegiei spastice sunt:

A. Persista reflexelor arhaice si reactiile primare (RTC, Moro, mers automat, etc),

B. Membrele superioare sunt flectate,

C. Membrele inferioare: contracturi intense a adductorilor coapsei si picior equin accentuat,

D. Membrele inferioare sunt flectate,

E. Prezinta alte manifestari: retard psihic marcat, tulburari de vorbire si limbaj, tulburari de deglutitie si masticatie, tulburari sfincteriene, crize epileptice.

A B C E

Forma coreo-atetozica de paralizie cerebrala

A. Copilul este hipoton in primul an de viata

B. Copilul este hiperton in primii doi ani de viata

C. Copilul cu coreoatetoza prezinta miscari necoordonate, tonice, repetate stereotip, associate uneori cu miscari coreice,

D. Prin afectarea muschilor limbii, faringelui, laringelui la acesti copii apar tulburari de deglutitie (disfagie) si dizartrie

E. In aceasta forma de paralizie cerebrala nu sunt niciodata afectati muschilor limbii, faringelui, laringelui

A C D

Forma ataxica a paraliziei cerbrale

A. Copilul cu encefalopatie ataxica prezinta: incapacitate de coordonare a miscarilor voluntare cu dismetrie, hipermetrie, asinergie, adiadocokinezie, tremor,

B. Copilul prezinta: hipertonie musculara cu amplitudinea miscarilor active exagerata,

C. Copilul prezinta: hipotonie musculara cu amplitudinea miscarilor pasive exagerata,

D. Copilul prezinta: hipotonie musculara cu amplitudinea miscarilor active exagerata,

E. Vorbirea nu este afectata.

A C

Evaluarea copilului cu paralizie cerebrala:

A. Apare nanismul hipofizar,

B. Se evalueaza cresterea si tulburarile nutritionale care nu sunt afectate,

C. Se evalueaza cresterea si tulburarile nutritionale care sunt afectate,

D. Apare rahitism, malnutritie, frecvente infectii digestive, dureri de cap, in timp poate sa apara miopie sau cecitate

E. Apare reumatismul degenerativ datorat contracturilor si spasticitatii.

B C

Evaluarea neurologica cuprinde:

A. Evaluarea functiilor motorii grosiere si de finete,

B. Evaluarea functiilor cognitive,

C. Evaluarea functiilor de vorbire si limbaj

D. Evaluarea functiilor de socializare,

E. Evaluarea functiilor motorii grosiere si de finete, cognitive, de vorbire si limbaj, de socializare.

E

Hipertonia musculara se pune in evidenta prin:

A. Mobilizarea pasiva

B. Mobilizarea activo-pasiva

C. Mobilizarea activa

D. RMN

E. CT sau Rx

C

La copii cu paralizie cerebrala mersul se face:

A. Doar incepand cu varsta de 5-7 ani,

B. Mersul se face cu pasi mari, siguri, negali, iar efortul de deplasare scade hipertonia pana la anularea miscarii,

C. Mersul se face la comanda verbala a parintilor,

D. Mersul se face cu flexia genunchilor, adductia si rotatia interna a coapselor

E. Mersul nu este niciodata afectat.

D

Management-ul recuperarii la copilul cu paralizie cerebrala presupune:

A. Profilaxia aparitiei acestuia,

B. Promovarea maximei integrari sociale,

C. Promovarea maximei a calitatii vietii,

D. Vindecarea afectiunii,

E. Toate raspunsurile sunt gresite

B C

Echipa interdisciplinara de profesionisti care se ocupa de recuperarea copiilor cu paralizie cerebrala este alcatuita din:

A. Medic neurolog, medic ortoped, medic neurochirurg, kinetoterapeutul

B. Medic pediatru, medic de recuperare, terapeutul ocupational

C. Logoped, asistent social, ortezist,

D. Medic neurolog, medic cardiolog, medic de medicina muncii, kinetoterapeutul

E. Medic neurolog, medic dermatolog, medic alergolog, medic anatomopatolog, kinetoterapeutul

A B C

Obiectivele kinetoterapiei in tratamentul paraliziilor cerebrale infantile includCand este greu sa se stie despre ce germen este vorba, se va prescrie un antibiotic cu spectru larg, numit astfel pentru ca actioneaza asupra unui mare numar de familii de germeni.

Durata tratamentului este in general de 5-10 zile, rareori mai putin, cu exceptia unor infectii urinare sau genitale.

CARE SUNT CELE MAI UTILIZATE CLASE DE ANTIBIOTICE?

Sunt penicilinele, cefalosporinele, macrolidele si chinolonele, cel putin in infectiile care nu necesita spitalizarea.