Teoria generala a sistemelor politice

Exista 2 perspect a sist pol: 1) sunt ansambluri institutionale, interrelationale cu subsisteme specifice care explica functionarea si dimensiunea rel de putere intr-o soc data. Sist pol se raporteaza la principiile constitutive, la valori: sisteme democratice, autoritare, totalitare. 2) perspect sociologica: soc functionalista, soc sistemica, soc structuralista. Functionalistmul a exercitat o influenta cruciala asupra stiintelor pol.din Anglia (Almond si Verba). Exista 4 subsisteme care au impreuna explica sistemul social global: politic, economic, social, institutional.

Daca ceva nu are impact asupra sist soc global, nu merita studiat. Sistemele pol se definesc prin rel de putere; explica impactul rel de putere asupra sist soc global si influentele exercitate asupra acestuia de sist. soc, econ, instit. Exista o diferenta intre America si Europa; termenul folosit este regim politic: ansamblu institutional, insista asupra modalit de conducere, modul in care decizia este impusa corpului social( modalit institutionalizate).

Olivier Duhamel propune folosirea term de regim pol pt a defini rel constitutionale dintre constitutii( regim formal) iar sist pol def relatiile de putere dintre instit unui stat( regim real). Exista 3 tipuri de reg pol: reg presidential, semiprezidential si parlamentar.

O. Duhamel- 3 tipuri de reg. pol.: 1) prezidentialist- instit prezidentiala e cea mai importanta, 2) guvernamentalist - sist in care guv detine principalele parghii de putere in stat ( cancelarul din Germ) 3) parlamentarist- sist in care parlam controleaza si cenzureaza activit guv si a presedintelui.(m britanie, franta, Italia)

Regimul democratic(democratia)

Tipuri de democratie: 1) antica si moderna; 2) formala si sociala; 3) electorala si participative; 4) consociativa;5) poliarhiile.

Dem antica: a) directa si participativa; dem moderna b) indirecta si reprezentativa.

a)     directa pt ca nr cetatenilor era limitat prin norma iar sansa fiecaruia de a indeplini fctii publice era semnificativa. Sebaza mult pe egalitate.

b)     Moderna isi propune realizarea libertatii( echivalentul modern al egalitatii). Libertatea individuala apare at cand se impunea crestinismul(mantuirea)

Merite-obtinute si dobandite.3 viziuni asupra democratiei:a) bazata pe egalitate, b) consta in exercitiul parlamentar rezulatat din alegeri libere si corecte, c) .

Dem. Antica -dem. Moderna

Libertatea individuala- bazata pe drepturi naturale, arata functia opozitiei. Drepturile naturale sunt date de la natura( dr la viata, la liberatate + derivatele lor).

Perioada de tranzitie de la mediecal la modern este importanta. Burghezia- libertate preluata de la crestinism.Inainte de crestinism libertatile individuale nu existau. Crestinismul redescopera spatial privat, creeaza un spatiu individual.Inainte de crestinism, libert individuala era considerate o libertate stoica( libert nu poate sa se opuna determinarii universale). In ortodoxism lib este fundamentala. Dar lib este institutionalizata odata cu primul Parlament( cazul englez). Instit pol representative a teoriei libertatii sunt burghezia si aristocratia.

Monarhomahii sunt primii teoreticieni ai dreptului natural la opozitie. Pun in discutie contractul soc. care se stabileste intre condusi si conducatori. Hobbes e cel ce justifica monarhia absoluta; odata ce s-a renuntat la lib nu mai exista nici un drept; sunt obligati sa accepte suprematia regelui.

Constitutia -reprezinta modul in care poporul, natiunea, ansamblul cetatenilor se constit in putere. Magna Carta Libertatum( 1215)- momentul de inceput al Constitutiei. Defineste rel dintre aristocratie si regalitate. Magnum Concilium (1066)- momentul de cucerire a Angliei ( Camera Lorzilor-aristocratii). El isi regaseste libert prin MCL. Micul Conciliu-Camera Comunelor( reprezinta interesele burgheziei); autonomie administrative sub protectia regalitatii.

Construirea instit in sec 13 a fost conjuncturala. Evolutia parlamentarismului este influentata de accidentul biographic al lui Henry VIII, ce da nastere anglicanismului. Anglicanismul este protestantism de stat.

Curentul bisericilor individuale este un current de opozitie la bisericile comunitare- nu mai exista nici un mediator intre D-zeu si om.

Sec 16 este secolul violentelor in Anglia- republica. Se redescopera parlamentarismul. Parlamentul isi asuma functia de guvernare si legiferare- Lord Protector- Cromwell care a inventat armata nationala bazata pe sentimentul religios.

In 1689, Regele Willhem 3lea de Orania scrie "Bill of Rights"( chintesenta parlamentarismului britanic).Willhem nu avea mostenitori si atunci el il aduce pe George1( german , 50 de ani, care nu stia absolut deloc limba engleza). Atunci se inventeaza functia de prim ministru care era legatura dintre parlament, rege si guvern.Primul ministru nu era primul intre ministrii, asa cum e azi, acest titlu fiin inventat in urma unor accidente biografice.

La aparitia dinastiei responsabile, guvernul si-a capatat autonomia in raport cu regalitatea. In 1740 in M.Britanie s-a facut inlocuirea decidentului ( prim ministru) considerat a fi vinovat de actiuni ilegale sau corupte. Institutia guvernului autoritar a fost creat de Churchill. Responsabilitatea politica este un angajament politic, da nastere in 1781 la responsabilitati ministeriale (guvernamentale)= asumarea raspunderii de catre toti membrii guv. pt o actiune pol. Guvernul este colectiv. In 1781 guvernul North si-a consolidat poz prin demisia in urma unei motiuni de neincredere in Camera Comunelor de catre liberali. !782- inventarea alegerilor= forma de rezolvare a crizei guvernamentale si parlamentare. Parlamentarismul este un exercitiu al libertatii; si-a asumat politic protejarea lib individuale.

Institutii pol americane

Exista 3 tipuri de reg pol pozitiv:reg presidential, parlamenatar si semiprezidential.

Regimul prezid:- alegerea populara a presedintelui; presedintele este seful executivului; nu exista prim-ministru; presedintele este seful guvernului; separatia puterilor in stat;

parinti fondatori: Jefferson, Madison, Hamilton; presedintele nu poate dizolva congresul; congresul nu poate demite presedinte(votul de neincredere); nu se pot limita cele 2 instit.

In Sua, prin traditie sunt precizate datele alegerilor:prima zi de marti dupa prima zi de luni din luna noiembrie. Iar in prima zi de miercuri dupa a doua zi de marti din decembrie se intalneste Consiliul Marilor Electori( nr de electori este= cu nr de congresmani-senatori si deputati). In SUA se foloseste un sistem major plurinominal in care se voteaza o lista de Mari Electori. Marii Electori sunt alesi de fiecare partid politic in cadrul Conventiilor statale. In luna ian a anului electiv incepe alegerea pt fiecare fct select cand.

Alegerile primare sunt uninominale, sist major relativ(30% din state)= alegeri preliminare(alegeri de lista deschisa, ierarhia a fost facuta de catre alegatori. Sistemul de adunare(70%)- fiecare stat isi desemneaza candidatii prin vot majoritar.

Lumea rurala este republicana in timp ce urbanii tin cu democratii. Exista reguli de campanie, dar nu pt sondajele de opinie.In sua, campania elect incepe in luna dec a anului dinaintea anului electoral, pana chiar in ziua alegerii.

Alegerile primare sunt mai deschise, pt toti alegatorii partidului respective. Sistemul primarelor este mai democrat decat sist conventiilor.

20 ian este ziua inaugurarii presedentiei si dureaza 4 ani. 5 ian- data la cera se intruneste noul Congres ales. Alegerile congresionale au loc din 2 in 2 ani (consultarea permanenta a electoratului). Camera Reprezentantilor integral si 1/3 din Senat se reinnoieste din 2 in 2 ani pt relegitimarea presedintelui in functie.

Fiecare stat(50) are cate 2 senatori(100).

Presedintele Senatului este vicepresedintele tarii.

Constitutia sua a fost infiintata in 1777, la Philadelphia, dar inainte de asta, sua a mai cunoscut o perioada federative. Federalismul este alternativa unui confederalism.

George Washington a fost primul presedinte pana in 1798, si a refuzat sa mai candideze a 3-a oara. Singurul care a avut 4 mandate a fost Roosevelt.

In 1865 se acorda dr la vot celor de culoare. In 1920, drept de vot femeilor, iar in 1970 de de vot tuturor tinerilor peste 18 ani.

Curtea Suprema de Justitie-elem de forta; era mandatata sa asigure aplicarea  constitutiei la nivel federativ; sa reprez neutru cetatenii si sa vizeze direct partidele pol. Judecatorii sunt numiti pt un mandat pe viata.Acestia sunt alesi de catre Presedintele din Curtea Suprema de Justitie. Hotararile Curtii S J iau forma unor legi constitutionale. Rolul CSJ este de a asigura protectie Constitutiei.

Lucrare: Mersul tratativelor militare la Moscova Referat: Hitler-Stalin: O ecuatie cu multe necunoscute - antisemitismului de stat?

SUA se caracterizeaza printr-o separatie rigida a puterilor in stat.

Exista 2 perioade: sf sec 18 -jum sec 20 si jum sec 20.

CSJ s-a multumit sa asigure respectarea principiilor constitutionale, fara sa impuna jurisdictia statelor federale principalele principii constitutionale federale. Dupa 1940, din pricina mandatelor lui Roosevelt si Trumann, componenta CSJ s-a modificat: majoritatea judecatorilor fiind nominalizati pe baza apartenentei la viziunea liberala. Din 1950, CSJ a incercat sa promoveze dincolo de prevederile Constitutiei, o viziune liberala asupra drepturilor civile. CSJ era cea mai imp institutie in perspectiva politicii pe termen lung.

1933-New Deal-Roosevelt: interventia statului in domeniul economic; regularizarea fluviului Tennesse( multe joburi); din viziune filosofica a fost un esec. Parintii fondatori ai Sua , Milton si Madison credeau ca institutiile americane treb sa impiedice dictatura majoritatii.

Partidul republican era partidul marii industrii din N iar partidul democrat era reprezentantul clasei mijlocii. PR-1960 urban 2004 rural; PD rural urban. Schimbarea se datoreaza reorientarii politice americane si a CSJ. Statele din sud au devenit democrate prin opozitie cu part republican, care declansase Razboiul Civil. PD incep sa reprezinte interesele marii nobilimi. Federatia Americana reprez o federatie speciala, care asigura o mare liberate de actiune guvernelor statale federate. Tot ce nu este reglementat prin constitutie nu poate fi impus statelor federate.

Criza rap dintre cele 3 institutii- instit sunt puse in slujba orientarii ideologice a presedintelui si in acest fel, ele nu mai pot functiona f bine.

Exista 2 intrepretari: are libertatea de a analiza si oferi interpretari ale Constitutiei (de a extinde constitutia inafara ariei ei de actiune); judecatorii nu se pot pronunta decat pt prevederile constitutiei si nu in afara ei, aceasta fiind o actiune abuziva. Judecatorii de la CSJ trebuie sa fie absoluti independenti.

Prerogativele presedintelui au scazut f mult, o serie din atributiile lui au trecut sub conducerea Congresului, restrangand astfel puterea, autoritatea presedintelui.

Presedintele Sua controleaza toate institutiile, singura care I se poate opune este Congresul. Instit prezidentiala va fi institutia dominanta in Sua pt cel putin o generatie.

Regimuri semiprezidentiale(mixte sau intermediare)- combina caracteristicile reg presidential cu reg guvernamental.

Regimuri pol moderne:1) reg inedite- in urma schimbarii de regim si a transformarii revolutionare; 2) reg de imitatie- prin copierea unor carateristici institutionale considerate importante in alte contexte.

Reg pol modern este reprezentat de modelul britanic. Ideea importului institutional britanic apare foarte devreme. Modelul Sua este o reactie la modelul britanic. Modelul semiprezidential apare intr-un context de criza( primul razboi mondial).

Modelul de regim mixt a incercat sa adapteze la reg parlamentar traditia imperiala germana.

Germania sec 19: Germania se unifica prin Napoleon, care a concentrat statul german in Confederatia Rinului. Odata cu disparitia lui Napoleon dispare si Confederatia. Conf Rinului este prima faza a unificarii Germaniei. Prusia este regatul aparut in sec 18, format pe baza ducatului de Broundemburg. Unificarea Germaniei se incheie in 1870, in urma infrangerii de la Sedan cu Franta. Germania nu va fi preocupata de pol externa decat in sec 20. Primul Razboi mondial nu a fost gandit de nici unul dintre cei care l-au initiat, nu au fost gandite consecintele care au schimbat lumea. Al doilea R.M. este o consecinta a primului. Germania dupa 1870 si-a redefinit pol externa spre Europa Centrala si Balcanica unde nu exista o repartitie clara a zonelor de influenta. Ea detinea, dpdv military si economic, controlul. Insuccesul din 1918 a dus la prabusirea imperiului. Pana in 1933, germania nu a cunoscut spiritul statului unitar decat in perioada hitlerista. Forma federala a Germananiei de azi este din 1949. Parlamentul german si-a schimbat forma intre 1919 si 1949. Singurul partid socialist care a ramas fidel socialismului este partidul social Italian. Republica de la Weimar este rezultatul partidului soc german. 3 partide au avut un rol important in perioada republicii de la Weimar: part soc-democrat; part centrului ( al uniunii crestin democrate );part comunist.

Regimul semiprezidential pp, pe de o parte existenta unei separatii a puterilor in stat aproape rigida, si aceasta tendinta se mentine pana azi in Germania. Seful statului trebuie sa protejeze guvernul de presiunile parlamentului, trebuie sa se implice in crizele pol. Prin aceasta Germania a intuit instabilitatea pol ulterioara.

In Romania, sist semiprez este de tip francez si nu german. Acest model ii este atribuit lui charles de Gaulle. Schimbarile facute de Ch de Gaulle sunt f importante. Sist semiprez propus de Ch.Gaulle a dat puteri sefului statului: -numirea si revocarea primului ministru fara acordul parlamentului; -dreptul de a convoca referendum(specie particulara care intr in conflict cu alegerile anticipate);- dreptul de a dizolva parlamentul (camera care reprezinta natiunea); - presedintele nu poate fi demis decat in cazuri exceptionale.

Primul ministru depinde de presedinte, intr-un system semiprezidential. Presedintele reprezinta statul iar guvernul este sub presedinte. In 1958 relatiile de coabitare a presedintelui cu guvernul. Ordinea publica rel internationale si apararea nationala sunt 3 functii care I-au ramas presedintelui in urma rel de coabitare a pres cu guvernul.

Regimul semiprezidential trebuie gandit in functie de puterea reala a presedintelui. Regimul presidential este 1) puternic(francez);2) moderat(finlandez);3)slab (austriac)-presedintele este o formalitate.

Dupa 1989, reg semiprez a fost adoptat de cateva state europene de est( Romania, Polonia, Bulgaria); Ungaria, Cehia si slovacia au promovat modelul parlamentar. Romania, Polonia si Bulgaria au adoptat un model finlandez care are tendinte de model francez.

Caracteristicile sistemului prezidentialist in Romania

Guvernul Romaniei hotaraste prin consens, iar daca nu exista consens, primul ministru ia decizia. Presedintelui I se ia un prerogativ prin nestiinta sa. Prin referendum, poporul poate legifera in chestiunea problemelor de interes national. Presedintele are atributii in politica externa, asigurarea apararii tarii (e presedintele Consiliului Suprem de Aparare a tarii in acre primul ministru e vicepresedinte), numeste sefii serviciilor secrete. In Ungaria, presedintele maghiar poate dizolva parlamentul daca acesta refuza primul ministru. Biroul Electoral Central e un lichid politico-juridic, el validand alegerile.

In regimul semiprez, presedintele are dreptul de a dizolva cel putin o camera a Parlamentului, are puterea de a numi primul ministru cu votul de incredere al Parlamentului, are dreptul de a convoca referendum legislativ. Presedintele are puteri atat in ceea ce priveste legislativul cat si legislativul.

In Romania, presedintele poate dizolva Parlamentul in mod exceptional(art 89).

Art 95- presedintele numeste primul ministru din partid cu majoritatea absoluta.

In Romania nu exista problema hegemoniei Parlamentului, acre detine functia de legiferare( e limitata de abuzul ordonantelor de urgenta). Problema ordonantelor de urgenta e neconstitutionalitatea. Presedintele are dreptul de veto, respingand o lege data de la promulgare, trimitand-o spre discutare in Parlament.

In raport cu Parlamentul, presedintele are 3 domenii rezervate(art 97): sisteme nationale, apararea tarii, ordinea publica. El poate participa la sedinta de guvern cand se discuta aceste probleme; daca se discuta altceva nu poate participa decta la invitatia primului ministru.

Criza regimului politic din Romania. Emergenta reg politice

Exista 2 tipuri de situatii: -emergenta reg pol inedited(absolute)-urss, usa, marea britanie; -emergenta reg pol copiate, reproduse- romania,  franta, germania.

Reg pol inedited sunt inovatii institutionale ( prezidentialismul); cele reproduse sunt de 2 feluri: 1) stricte-america latina; 2) adaptari la un anume context social, cultural . -franta= reg britanic + inovatii.

Orice regim politic cunoste in evolutia sa 2 perioade:1) perioada de consolidare institutionala- raportul dinre institutii se cristalizeaza- apar crizele initiale ale reg pol. Aceste crize privesc stabilirea ierarhiei institutionale; 2) perioada cristalizarii constitutionale- legitimitatea este conferita de vot.

Constitutia Romaniei copiata dupa alte constitutii europene confera posibilitatea presedintelui sa-si faca propria sa politica.

Coabitarea nu se realizeaza imediat dupa alegeri. Alegerile anticipate le organizeaza guvernul in functie. In conditiile coabitarii s-au elaborat teorii despre cele 3 domenii ale presedintelui, in care acesta sa isi exercite puterea. Formarea guvernului este o atributie a presedintelui data prin Constitutie. Este nevoie acuta de o reforma constitutionala si de un referendum.

Legea 37/1990-elaborata in spiritul separatiei puterilor in stat; a fost modificata odata cu aprobarea constitutiei doar in privinta apartenentei parlam la guv

Rolul secretarului de stat este acela de a preluat atributiile primului ministru in anumite conditii. Caracterul guvernului dupa 2000:- asigura organizarea unui guvern collegial- primul ministru avea doar fct simbolica. Raportul dintre presedinte si ministrii variaza in functie de reg pol. Ambiguitatea constitutiei in privinta presedintelui si a primului ministru este datorata nesigurantei din 1990.

Legea 37 a fost inspirata din sist francez: ministrii de stat, ministri, secretari de stat

Logica guvernului de coalitie-min de stat au vrut sa aiba un rol de coordonare(sa aiba portofoliu) unui domeniu sau mai multor; - n-au portofolii tocmai pt a fi protejati, pt a garanta integritatea partidului respective.Ministrii sunt delegati pt a coordona departamentele secundare si primare. Departamentul primului ministru conlucreaza cu aparatul de lucru al primului ministru si fac parte din strauctura guvernului. Departamentele din minister sunt subordonate ministerului. In guvern decizia se ia doar in urma votarii. Primul ministru nu putea determina politicile guvernului. Votul asigura componentele unei coalitii, sustinerea unei decizii sau a alteia. In afara sedintei de guvern, forma organizata de a lua hotarari, guvernul nu exista. Dupa 2000, Adrian nastase modifica organizarea guvernului. Din apr 2001, guvernul Romaniei a devenit unul in care primul ministru este autoritatea suprema.

In apr 2004 structura guv s-a schimbat-cele mai tarzii remanieri de la 1991.Remanierea are 2 cauze:- reinnoirea echipei guvernamentale; - renegocierea pozitiei de influenta.

Remanierile au reprezentat o maniera de a indeparta concurentii din zona guvernamentala. Prima remaniere a guvernului condos de nastase a fost in 2003. A doua a avut loc pe 20 oct 2003- 19 oct a fost referendummul pt schimbarea constitutiei.

Secretariatul general al guv asigura:- secratariatul sedintelor de guvern;- controlul legalitatii guv; -stenogramele guvernamentale.

Audierea ministrilor este o forma noua de control parlamentar.

Alternanta si permanenta la guvernare

Alternanta este o dovada a democratiei dar nu a unui system mecanic al guvernarii si depinde de mai multi factori: - sistemul electoral; - forma statului( federal, unitar);- cultura politica. Aternanta- alt guvernament(rotativa guvernamentala)- 1866- 1919/ 1937-1938; era o forma de alternanta la guvernare care se baza pe vointa legala manifestata prin retragerea increderii regale a primului ministru( cererea de demisie) pana in martie 1945.

In 1866, monarhia ereditara asigura permanenta statului. Rotativa guvernamentala a depind totdeauna de vointa monarhiei ereditare.Dupa 1876-1888 nu a mai avut loc o rotativa guv.Lascar Catargiu a asigurat stabilitatea guvernam. Rotativa guvernam dovedeste inexistenta unui mecanism democratic in Romania.

Alternanta -mecanism constitutional si electoral, care schimba componenta politica a majoritatii parlamentare si contribuie la schimbarea guvernului. Alternanta difera de rotativa guvernam. In functie de regimul pol exista 2 tipuri de alternanta:1) absoluta si 2) relativa. Alternanta absoluta pp schimbarea in urma votului popular atat a legislativului cat si a executivului. Alternanta relativa pp schimbarea unui singur domeniu( ori cel legislative ori cel executiv). Alternanta absoluta functioneaza in regimurile semiprezidentiale si prezidentiale, si nu in cele republicane, parlamentare sau monarhii constitutionale.

Dominatia democratilor a inceput in 1930 si s-a terminat in 1980. Alternanta absoluta nu este un criteriu al democratiilor ci o conditiei a ei, este o exceptie si nu o regula( consecinta a unui dezechilibru institutional).

Permanenta la guvernare= mentinerea a aceleiasi majoritati parlamentare mai mult de 2 mandate( ex. Suedia). Este caracteristica a regimului parlamentar.

Cauze electorale si institutinale:- uniformitatea religioasa; - redistributia echitabila a resurselor.

Institutionalizarea regimurilor politice. Modele ale regimurilor politice

Institutionalizare= un process care asigura stabilizarea principalelor instit pol si ierarhizarea relatiilor dintre acestea.

Crizele de system

Crize-initiale(in perioada de debut a reg pol; au loc de obicei in primii ani de la inaugurarea unui sist institutional) si tardive.Ex-cehia -criza 1997 -1998. In Cehia, in 1988 psd a castigat majoritatea alegerilor.

Guvern viabil=promoveaza o formula guvernam minoritara dar coerenta care privilegiaza politicile publice si nu distributia posturilor catre liderii de partid. Guvern viabil difera guvern de "targuiala". Este de preferat un guvern de coalitie.

In Romania criza initiala nu s-a putut dezvolta din cauza rap institut in reg pol. Contitutia nu poate rezolva problemele politice, ci doar cele institutionale.

Criza de regim=dintre rap dintre institutii pol.

Criza de guvern=expresia unei instabilitati guvernamentale cronice sau a unei crize de regim.

Reg pol se definesc doar prin rel institutionale. Reg partitocratice sunt specifice tuturor statelor din Europa.

Insatbilitatea politica este determinate de climatul politic si de criza de regim.

Criza de system: 2 tipuri: 1) de stat;2) de structura.

Criza de stat apare cand instit pol se afla in incapacitate, fiind blocate in activitatea lor de procese econ si de conflicte politice.

Criza de stat poate aparea si in cazulunei cresteri econ galopante sau a prabusiriiei.Este una a politicilor publiceTdisparitia statului;Tperformarea radicala a statului (new dealul)

Criza de structura este o consecinta a dezechilibrelor soc care afecteaza pe termen mediu si lung echilibrele politice. Este o consecinta a unor pol graduale care schimba structura pol a unui stat si raporturile institutionale; scade rolul institutiei prezidentiale.

Dinaminca constitutionala a reg rom 1991-2003

Schimbarea constit din 2003 a avut un rol imp. In 2003 camera deputatilor devine camera decizionala in majoritatea proceselor legislative.

Statutul ordonantei de urgenta: a fost introdus in constitutia din 1991 ca o solutie exceptionala, abuzul in privinta acestui mod de legiferare aparand deabia in 1997. In 2003, statutul ordonantei de urgenta a fost modificat a.i. aceasta necesita un preambul care sa explice exceptionalitatea cauzei pt care ordonanta este propusa.

Ordonanta de urgenta ramane insa o forma de imixtiune a guvernului in activitatea legislative. Ea se depune la una din Camere si daca la cel mult 30 de zile camera nu dezbate aceasta propunere aceastea este trimisa in mod automat celeilalte camere( limitarea procesului de legiferare).

Este o forma de presiune asupra parlamentului.Constitutia din 2003 introduce 2 capitole noi:-cap.(art 148, 149) privind integrarea euroatlantica(nato si ue).