Rudolf Kjellen si Friedrich Naumann - "Europa Centrala"

1. Definitia noii stiinte

Suedezul Rudolf Kjellen (1864-1922) a fost cel dintai care a folosit notiunea de "geopolitica". Kjellen a fost profesor de istorie si stiinte politice la universitatile din Upsala si Göteborg. Totodata a participat activ in politica, a fost membru al parlamentului, distingandu-se printr-o pronuntata orientare germanofila. Kjellen n-a fost un geograf profesionist si aprecia geopolitica, a carei baze le-a pus inspirandu-se din lucrarile lui Ratzel (pe care l-a considerat profesorul sau), ca o parte a politologiei.

Kjellen a definit geopolitica in felul urmator: "Este stiinta despre Stat ca organism geografic, intruchipat in spatiu"⁽ Pe langa "geopolitica", Kjellen a mai propus patru neologisme care, dupa parerea sa, trebuiau sa formeze sectiunile principale ale stiintei politice:

- ecopolitica ("studierea Statului ca forta economica");

- demopolitica ("cercetarea impulsurilor dinamice, transmise statului de catre popor" analogia "Antropogeografiei" lui Ratzel);

- sociopolitica ("studierea aspectului social al Statului");

- cratopolitica ("studierea formelor de guvernare si de putere in corelatie cu problemele dreptului si factorilor social-economici")

Toate aceste discipline, pe care Kjellen le-a dezvoltat paralel cu geopolitica, n-au fost recunoscute pe larg in timp ce termenul de "geopolitica" s-a inradacinat cu fermitate in cele mai diverse cercuri.

Statul ca forma de viata si interesele Germaniei

In lucrarea sa fundamentala "Statul ca forma de viata" (1916)⁽ Kjellen a dezvoltat postulatele expuse in lucrarea lui Ratzel. La fel ca Ratzel, Kjellen se considera discipolul "organicismului" german care respingea abordarea mecanicista a statului si societatii. Renuntarea la divizarea stricta a obiectelor de studiu in "obiecte neanimate" (fond) si "subiecte umane" (activisti) este trasatura distinctiva a majoritatii geopoliticienilor. Este semnificativa in acest sens insasi denumirea lucrarii fundamentale a lui Kjellen.

Kjellen a dezvoltat principiile geopolitice ale lui Ratzel referitor la o situatie istorica concreta din Europa contemporana lui.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

El a adus la un sfarsit logic ideile lui Ratzel despre "statul continental" referitor la Germania si a demonstrat ca in contextul Europei, Germania este acel spatiu, care are un dinamism axial si care e chemat sa structureze in jurul sau celelalte puteri europene. Kjellen a interpretat primul razboi mondial ca pe un conflict geopolitic firesc, aparut intre expansiunea dinamica a Germaniei ("tarile Axei") si statele europene (si neeuropene) periferice (Antanta), care ii opuneau rezistenta. Diferenta in dinamica geopolitica a cresterii - descendenta pentru Franta si Anglia si ascendenta pentru Germania - au determinat asezarea de baza a fortelor. Totodata, din punctul lui de vedere, identificarea geopolitica a Germaniei cu Europa este inevitabila si imperioasa, in pofida infrangerii temporare in primul razboi mondial.

Kjellen a intarit maxima geopolitica trasata de Ratzel - interesele Germaniei (=interesele Europei) sunt contrare intereselor puterilor vest-europene (in special ale Frantei si Angliei). Germania este, insa, un stat "tanar" iar germanii - un "un popor tanar" (Ideea "popoarelor tinere", asa erau considerati rusii si nemtii, isi are originea la F.Dostoievschi, pe care Kjellen nu odata il citeaza).

Nemtii "tineri", entuziasmati de "spatiul Europei Centrale", trebuie sa inainteze spre un stat continental de proportii planetare, pe seama teritoriilor controlate de "popoarele vechi" - francezii si englezii. Totodata Kjellen considera ca aspectul ideologic al opozitiei geopolitice este de ordin secundar.

3. Spre conceptia Europei Centrale

Desi era suedez si insista asupra apropierii politicii suedeze de cea germana, ideile geopolitice ale lui Kjellen despre importanta integrarii independente a spatiului german coincid intocmai cu teoria "Europei Centrale" (Mitteleuropa), dezvoltata de Friedrich Naumann.

In cartea sa "Mitteleuropa" (1915)⁽⁸⁾ Naumann a stabilit diagnoza geopolitica, identica cu conceptia lui Rudolf Kjellen. Din punctul lui de vedere, pentru a mentine concurenta cu formatiuni geopolitice organizate cum ar fi Anglia (si coloniile ei), SUA si Rusia, popoarele care populeaza Europa Centrala, trebuie sa se uneasca si sa organizeze un nou spatiu politico-economic integrat. Axa acestui spatiu vor fi, bineinteles, nemtii.

Spre deosebire de proiectele exclusiv "pangermane", Mitteleuropa nu era nationala ci o notiune strict geopolitica in care se acorda o atentie deosebita nu unitatii etnice ci comunitatii de soarta geografica. Proiectul lui Naumann avea in vedere integrarea Germaniei, Austriei, a statelor dunarene si, intr-o perspectiva indepartata, a Frantei.

Proiectul geopolitic era confirmat si de paralele culturale. Insasi Germania ca formatiune organica s-a identificat cu notiunea spirituala "Mittellage", "asezare de mijloc", formulata inca in 1818 de catre Arndt: "Dumnezeu ne-a asezat in Centrul Europei; noi (nemtii) suntem inima partii noastre de lume".

Ideile "continentale" ale lui Ratzel au capatat treptat, cu ajutorul lui Kjellen si Naumann, trasaturi evidente.