UNIVERSITATEA 'SPIRU HARET'

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT: STIINTE PENALE

REFERAT

Stiinte penale Bologna. Problematica legislatiei penale in contextul post aderarii la Uniunea Europeana

Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene.

CUPRINS

Lista de abrevieri - pg. 3

Bibliografie - pg. 4

Introducere - pg. 5

Cap. I. Teritoriul de stat si colaborarea transfrontaliera pg. 6

Cap. II. Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene

Statutul juridic al frontierei de stat - pg.

Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene - pg.

Concluzii - pg. 15

LISTA ABREVIERI

1. art. - articol;

2. alin. - alineat;

3. C. C. - Curtea Constitutional ;

4. C. proc. civ. - Codul de procedura civila;

5. dec. - decizia;

6. I.C.C.J. - Inalta Curte de Casatie si Justitie;

7. lit. - litera;

8. M. Of. - Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;

9. Noul C. Pen. - Noul Cod Penal

10. O. G. - Ordonanta de Guvern;

11. O.U.G. - Ordonanta de urgenta a Guvernului;

12. R.R.D. - "Revista roman de drept";

13. S.C.A. - sectia de contencios administrativ;

14. sent. - sentinta;

15. s. n. - sublinierea noastra;

16. Trib. jud. - Tribunalul judetean.

Introducere

Redactarea prezentului referat, cu titlul "Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene", m-a ajutat sa inteleg mai bine necesitatea delimitarii statului ca subiect principal al dreptului international. Frontiera de stat este linia ce desparte pe uscat si pe apa teritoriul de stat de teritoriul statelor vecine iar in plan vertical delimiteaza spatiul aerian si subsolul de spatiul aerian si subsolul statelor vecine.

Frontierele statului sunt inviolabile. Respectul reciproc al frontierelor si obligatia statelor de a rezolva pe cale pasnica litigiile privind frontierele constituie un element esential al principiului integritatii teritoriale consacrat in dreptul international. Toate statele sunt subiecte egale de drept international iar marimea teritoriului nu are relevanta juridica externa.

Teritoriul de stat are largi implicatii in dreptul international contemporan, in probleme care privesc aspecte: natura juridica a teritoriului de stat, componenta acestuia (spatiu terestru, acvatic, aerian), frontierele de stat si regimul de frontiera, imunitatea de jurisdictie teritoriala a statului strain, fluviile internationale si cooperarea statelor in acest domeniu, regimul juridic al navigatiei si al cooperarii privind Dunarea, situatia juridica a canalelor maritime, care prezinta interes pentru navigatia internationala. Dreptul international reglementeaza prin principiile si normele sale activitatea statelor in privinta spatiilor terestre.

In primul capitol al acestui referat am stabilit notiunea teritoriului de stat asa cum este el inteles in dreptul international precum si necesitatea colaborarii transfrontaliere in scopul de a permite gasirea de solutiei comune la problemele similare, entitatile statale neignorand, fata de colectivitatile lor periferice, particularitatea si specificul problemelor de vicinatate cu care acestea se confrunta.

In capitolul doi am insistat asupra subiectului acestui referat, aducand la lumina, detalii privind regimul de frontiera, frontierele de stat si cum sunt vazute aceste notiuni in lumina integrarii europene. Teritoriul, statal este conditia indispensabila a delimitarii spatiale si a actiunii independente a fiecarui stat in raport cu celelalte state, ca subiect suveran al dreptului international[1].

Elementele naturale care alcatuiesc teritoriul, capata relevanta juridica interna si internationala, in cadrul si prin intermediul organizarii statal-administrative, ca teritoriu de stat[2].

Acum, cand Europa vrea sa devina "casa comuna" a popoarelor si cand sintagma "fara frontiere" a devenit laitmotivul politic, studiul si aprofundarea notiunii de frontiera de stat pare cam lipsit de sens insa atat cat va exista teritoriul de stat, va fi strans interconexat cu existenta frontierei de stat (chiar si-n conditiile unei libertati de circulatie depline in trecerea frontierei). Frontiera isi va pastra importanta delimitativa chiar si daca va fi sa fie doar la nivel ideatic.

Cap. I. Teritoriul de stat si colaborarea transfrontaliera

Delimitarea teritoriului se face prin stabilirea frontierelor. In dreptul international frontiera reprezinta limita juridica teritoriala in interiorul careia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva. Intr-o definitie mai extinsa, frontierele sunt acele linii reale trasate intre diferitele puncte ce despart teritoriile a doua state sau, dupa caz, de marea libera si care se intind in inaltime pana la  limita inferioara a spatiului extraatmosferic, iar in adancime (in interiorul pamantului) pana la limitele accesibile tehniciilor de investigatie. Teritoriul de stat reprezinta una din premisele materiale naturale de existenta a statului ca subiect principal al dreptului international.

Orice regiune transfrontaliera este formata dintr-un spatiu, un anumit numar de colectivitati umane si din reteaua specifica de relatii care leaga aceste colectivitati si acest spatiu, dar care sunt perturbate sau chiar in opozitie din cauza frontierei. Oricare ar fi sistemele politice in care se inscriu, regiunile frontaliere, deseori periferice, trebuie sa faca fata problemelor specifice la nivel spatial, socio-economic, socio-cultural, politic si institutional.

Una dintre masurile necesare de prevenire a fenomenelor criminalitatii transfrontaliere si transnationale consta in securizarea hotarelor. O atentie deosebita, in acest sens, urmeaza a fi acordata securizarii frontierei de Est. Au fost deja intreprinse primele actiuni de acest ordin, bazate pe colaborare internationala, iar efectele pozitive se vor produce in scurt timp.

Principiul de baza al cooperarii transfrontaliere este realizarea in ariile frontaliere a unor spatii contractuale in scopul de a permite gasirea de solutiei comune la problemele similare, entitatile statale neignorand, fata de colectivitatile lor periferice, particularitatea si specificul problemelor de vicinatate cu care acestea se confrunta. Acest fapt subliniaza in mod simultan nevoia de a asigura nu numai perenitatea identitatilor regionale cat si necesitatea de a face sa beneficieze procesul constructiei europene de dinamismul si de geniul propriu colectivitatilor locale si regionale situate de o parte si de alta a unei frontiere[3], atunci cand ele incearca sa dezvolte impreuna un parteneriat real, o adevarata sinergie si deplina soldaritate conform imaginii a ceea ce ar trebui sa constituie o Europa unita si diversa.

Frontiera este, mai inainte de toate, o limita fizica indicata adesea prin borne care fixeaza aria teritoriala a unui stat-natiune. In mod impicit, ea indica deci campul de exercitare a suveranitatilor nationale si constituie, prin acest fapt, un element cheie al teritoriului national si al oricarui "sistem national"[4], inclusiv al diferitelor sale componente sau subsisteme. O conditie importanta a succesului in prevenirea si contracararea criminalitatii transfrontaliere si transnationale o constituie cunoasterea profunda si multilaterala a fenomenului si starii lui reale. Responsabilitatea apartine deopotriva oamenilor de stiinta, autoritatilor publice si societatii civile. Pentru a anticipa posibilele transformari ale criminalitatii transfrontaliera si transnationala este indicata efectuarea sistematica a prognozarii evolutiei fenomenelor. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a instituit o asemenea activitate, fiind obtinute primele rezultate. Urmeaza ca si celelalte institutii de drept sa initieze activitati de prognozare.

Caracterul specific al criminalitatii transnfrontaliere si transnationale dicteaza necesitatea dezvoltarii adecvate a instrumentelor de cercetare penala a faptelor de acest gen, adica a celor utilizate in activitatea operativa de investigatii si de urmarire penala. Metodele operative de investigatii sunt stabilite expres de legislatie, procedeele de aplicare a lor pot fi insa si trebuie sa fie dezvoltate astfel, incit sa sporeasca capacitatea de detectare si demascare a crimelor de natura transfrontaliera si transnationala. Dat fiind specificul manifestarilor ce compun criminalitatea transfrontaliera si transnationala, contracararea cu succes a lor va presupune si infaptuirea unei conlucrari exemplare pe plan intern, intre diverse institutii publice cum ar fi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura, Serviciul Vamal, Serviciul de Graniceri, Serviciul de Informatii si Securitate s.a.

Vecinatatea dintre state este nu numai un fenomen geografic si sociologic, ci si unul juridic[5], in dreptul international, vecinatatea dintre state implica un ansamblu de aspecte juridice. De aceea, in literatura de specialitate, se sustine chiar existenta unui "drept international al vecinatatii" format din "ansamblul regulilor conventionale sau cutumiare internationale privind relatiile reciproce dintre statele vecine, in portiunile limitrofe ale teritoriilor lor" .

Principiile specifice si de baza ale regimului juridic international al vecinatatii sunt: statele vecine nu trebuie sa intreprinda, in zona de frontiera, activitati daunatoare celuilalt stat statele vecine au datoria de a adopta masuri preventive pentru evitarea unor actiuni, in zona de frontiera, care pot leza celalalt stat; statele vecine sa dezvolte in zona de frontiera o cooperare cat mai ampla; in cazul cand unul dintre statele vecine doreste sa intreprinda o actiune prin care s-ar putea afecta, in mod serios, teritoriul celuilalt stat, el este dator sa informeze statul vecin de actiunea preconizata si sa se consulte cu acesta[7].

Dreptul international contemporan consacra principiul integritatii teritoriale a statelor.In cadrul acestui principiu si in cazuri bine determinate (de exemplu, exercitarea de catre o natiune a dreptului prevazut de articolul 1 § 2 din Carta O.N.U.), dreptul international admite insa sa aiba loc, cu respectarea riguroasa a principiului autodeterminarii nationalitatilor, modificari in teritoriului unui stat. Pe de alta parte, in dreptul international se considera ca formele prin care vointa unui popor se poate exprima in materie de modificari teritoriale sunt, fie adoptarea une hotarari in acest sens de organul legislativ, fie o consultare a intregului popor prin referendum, bineanteles, cu conditia ca, in cadrul acestei consultari, sa se asigure o deplina libertate de exprimare a vointei sale.

Teritoriul de stat cu toate partile sale componente, se afla sub puterea exclusiva a acestui stat. Aceasta putere poarta denumirea de suprematie (suveranitate) teritoriala, parte integranta a suveranitatii de stat. Fiecarui stat i se recunosc, prin principiile si normele dreptului international contemporan, independenta si suveranitatea, inviolabilitatea teritoriului si frontierelor sale, dreptul de a-si stabili de sine statator regimul politic, organizarea administrativa si economico-sociala, statutul juridic al populatiei, ordinea de drept si sistemul juridic, utilizarea resurselor naturale, stabilirea conditiei in relatiile internationale potrivit intereselor celorlalte state[8].

Teritoriul de stat este acea parte a globului pamantesc asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea sa in mod exclusiv si deplin. Teritoriul statal reprezinta nu numai sfera exercitarii puterii politice ci si spatiul in cadrul caruia exista, traieste populatia care formeaza o comunitate umana, istoriceste constitutia-poporul, natiunea; din acest punct de vedere, teritoriul apartine nu numai statului ci si poporului care-l locuieste si care exercita asupra sa dreptul inalienabil de a-si hotari singur soarta[9]. Acest aspect are o insemnatate esentiala in explicarea procesului istoric de formarea de noi state pe teritoriile fostelor imperii coloniale, constituind temeiul politico-juridic al luptei popoarelor impotriva oricarei forme de dominatie si asuprire straina, pentru organizarea libera a vietii sociale, economice, politice si culturale a fiecarui popor pe un teritoriu determinat .

Referat: Originile totalitarismului si fundamentele ideologice ale totalitarismului Lucrare: Dragos Voda (Sec.XIII-1353)

Problemele legate de teritoriul de stat sunt probleme legate de suveranitatea acestuia[11] deoarece orice definitie a teritoriului de stat vom analiza, vom vedea ca ele apar impreuna. Aceste notiuni se afla intr-o stransa interconditionare, fiind de neconceput ca entitati separate. Notiunea de teritoriu de stat n-ar avea sens in lipsa suveranitatii iar suveranitatea ar fi lipsita de obiect in cazul in care nu s-ar putea vorbi despre existenta unui teritoriu de stat. Cele doua notiuni pot fi receptate in deplinatatea sensurilor atunci cand vin in interactiune.

Colaborarea in cadrul euroregiunilor consta in crearea unor legaturi directe intre regiuni si comunitati aflate de o parte si de alta a frontierelor de stat, in virtutea competentelor autoritatilor locale, asa cum sunt ele definite in legislatia nationala. In vestul Europei, ele functioneaza eficient, avantajele unor asemenea forme de cooperare fiind de necontestat: dinamizarea relatiilor economice si comerciale intre partile membre, favorizarea schimburilor culturale, artistice si stiintifice, a contactelor intre persoane si colectivitati umane, cooperarea in domeniul ecologiei, asigurarea unor sisteme rapide si eficiente de comunicatii si transport, dezvoltarea relatiilor transfrontaliere in diverse domenii. Un rol catalizator in dezvoltarea euroregiunilor il reprezinta alocarea de catre Uniunea Europeana si alte organisme financiare internationale a unor sume considerabile destinate incurajarii investitiilor si programelor de cooperare in astfel de euroregiuni.

Cap. II. Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene

2.1. Statutul juridic al frontierei de stat

Ca institutie a dreptului international public, frontiera de stat, in acceptia recunoscuta a notiunii, capata semnificatie juridica incepand cu prevederile tratatelor bizantine ale secolului al VI-lea si mai precis, catre finele secolului al IX-lea, odata cu impartirile din perioada carolingiana[12], , termenul de frontiera (in acceptiunea sa de astazi) aparand insa, abia la inceputul secolului al XIX-lea . Dupa aparitia statului, notiunea de frontiera depaseste cadrul empiric al intelesului si se manifesta ca limita juridica in cadrul careia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva, iar natiunea, dreptul sau la autodeterminare.

Astazi, intreaga suprafata a teritoriilor terestre ale planetei apartine unor state ori entitati teritoriale asimilate acestora. Procesele de distribuire si redistribuire a teritoriilor intre state au urmat evolutii diferite in diverse zone geografice, in Europa, actuala configuratie generala a frontierelor este rezultatul unui lung proces de atribuire si redistribuire, in cadrul caruia momentele cele mai importante le-au constituit tratatele de pace care au consfintit raporturile geopolitice in urma unor razboaie[15].

Frontiera de stat a Romaniei delimiteaza teritoriul statului roman de teritoriul fiecaruia dintre statele vecine si marea teritoriala a Romaniei de zona contigua. In plan vertical frontiera de stat delimiteaza spatiul aerian si subsolul statului roman de spatiul aerian si subsolul fiecaruia dintre statele vecine[16]. Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevazute de legislatia interna care privesc frontiera de stat si desfasurarea diferitelor activitati in zona de frontiera, in zona aeroporturilor si porturilor deschise traficului international. Asigurarea respectarii regimului juridic al frontierei de stat revine autoritatilor care au atributii privind controlul la trecerea frontierei de stat si autoritatilor administratiei publice locale.

Frontierele, ca limite ale teritoriului de stat, concrete si practice, se circumscriu unui traseu exact, al carui curs se stabileste artificial-in mod conventional sau impus[17] si nu reprezinta un dat irevocabil, suportand cea mai necrutatoare dintre toate interventiile posibile, actiunea umana.

Stabilirea traseului frontierei de stat constituie una dintre cele mai complexe si pretentioase operatiuni de evidentiere a teritoriului de stat, premisa materiala indispensabila definirii cadrului in limitele caruia statul isi exercita suprematia teritoriala, ca parte integranta a suveranitatii sale. Numai astfel se poate manifesta nestingherit, deplin si exclusiv, suportand efectele unui principiu fundamental de drept international-principiul inviolabilitatii integritatii teritoriale de stat.

In plan international, frontierele s-au stabilit fie prin acorduri, fie prin tratate care au marcat sfarsitul unor state militare, de mica sau de mai mare anvergura[18], in epoca moderna, unele frontiere ori numai anumite portiuni de frontiera intre doua sau mai multe state au fost stabilite si prin hotararile unor instante arbitrare internationale ori de cele doua Curti Internationale de Justitii.

Din punct de vedere juridic, stabilirea traseului frontierei de stat se efectueaza, in general, pe calea tratatelor, cu tot ansamblul de actiuni pe care perfectarea intelegerilor internationale in materie il presupune: tratative directe sau prin mijlocitori, consultari colaterale, verificari, documentari, convenirea si redactarea textelor si a anexelor, semnarea ratificarea si notificarea.

Din punct de vedere practic, insa, acesta depaseste si prelungeste cadrul sus mentionat prin determinarile din teren: masuratori, trasari, marcari, compensari, intocmirea hartilor, proceselor verbale de descriere, procese verbale si schitele-crochiu ale semnelor de frontiere, planse, scheme etc..

O separare categorica intre aspectele de ordin juridic si cele de natura practica este discutabila, intrucat interferenta lor este atat de necesara, incat orice fractionare s-ar repercuta negativ in planul general al complexului operational mentionat. Pentru intrarea in vigoare a unui tratat de frontiera sau cu prevederi in domeniu, calea diplomatica poate fi foarte lunga si anevoioasa, cele preconizate initial de considerente si stipulatii juridice, pentru a fi complet si definitiv, impune a se lua in atentie tot mersul evenimentelor, pana la fixarea traseului frontierei de stat in teren.

Delimitarea este o operatiune politico-juridica, care consta in identificarea directiei principale si descrierea amanuntita, in cuprinsul tratatului care se incheie in scopul stabilirii frontierei, a traseului acesteia, in urma acestei descrieri se intocmeste si o harta, anexa la tratat. Deci este vorba despre o operatiune intelectuala de precizare in cuprinsul intelegerilor internationale a directiei si dispunerii generale a traseului frontierei de stat, descrierea de principiu a acestuia si indicarea sa pe harta sau hartile anexa.

Caracteristica principala a frontierei de stat a Romaniei rezida in faptul ca in conformitate cu prevederile articolului 3 din Constitutie, aceasta este confidentiala, prin Legea 56/1992 se prevede ca "Frontiera de stat a Romaniei se stabileste prin lege, in conformitate cu prevederile teritoriale internationale si ale intelegerilor incheiate intre statul roman si statele vecine si nu poate fi modificata decat prin lege". Si ca o pecete finala "Frontiera de stat a Romaniei este inviolabila", cu tot ansamblul de consecinte ce rezulta dintr-o atare sacra caracteristica.

Regimul frontierei de stat in lumina integrarii europene

In dreptul international contemporan, buna vecinatate se contureaza ca un principiu de baza al acestui drept si al relatiilor internationale. Acest principiu este organic legat de principiile fundamentale ale dreptului international. Principiul bunei vecinatati, inseamna ca statele sa nu intreprinda acte ostile, inclusiv folosirea propriului teritoriu in acest scop, impotriva vecinilor sau altor state: statele sa nu sprijine pe teritoriul lor grupuri care actioneaza impotriva statelor vecine; statele sa se abtina de la acte susceptibile, sa produca prejudicii materiale apreciabile statelor vecine sau altor state: statele sa nu recurga la acte de natura sa lezeze interesele legitime ale vecinilor sau ale altor state; mass-media sa nu fie folosita pentru a denigra sau calomnia statele vecine sau alte state; statele vecine sa solutioneze toate diferentele dintre ele prin negocieri directe si sa nu mai intreprinda atenuarea conflictelor[19].

Regimul de frontiera este stabilit de catre fiecare stat, prin legislatia sa, in conformitate cu acordurile incheiate intre ele. Prin regimul de frontiera, statele urmaresc sa asigure buna lor vecinatate, evitarea conflictelor de frontiera si apararea frontierelor[20]. Regimul de frontiera poarta specificul fiecarui stat .

Conform O.U.G. Romaniei numarul 105/27.06.2001 privind frontiera de stat a Romaniei (publicata in Monitorul Oficial numarul 352/30.06.201), expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)frontiera de stat-linia reala sau imaginara care trece, in linie dreapta, de la un semn de frontiera la altul ori acolo unde frontiera nu este marcata in teren cu semne de frontiera, de la un punct de coordonare la altul; la fluviul Dunarea si celelalte ape curgatoare frontiera de stat este cea stabilita prin acordurile, conventiile si intelegerile dintre Romania si statele vecine, cu luarea in considerare a faptului ca principiul general acceptat de dreptul international fluvial este acela ca frontiera trece pe mijlocul senalului navigabil principal, iar la apele curgatoare nenavigabile, pe mijlocul panzei de apa; la Marea Neagra frontiera de stat trece pe la limita exterioara si limitele laterale ale marii teritoriale a Romaniei;

b) culoar de frontiera-fasia de teren situata de o parte si de alta a frontierei de stat, stabilita in baza acordurilor si conventiilor de frontiera incheiate de Romania cu statele vecine in scopul evidentierii si protejarii semnelor de frontiera;

c) fasie de protectie a frontierei de stat-fasia de teren constituita de-a lungul frontierei de stat in scopul protejarii semnelor de frontiera si asigurarii controlului accesului in apropierea liniei de frontiera;

d) frontiere interne-frontierele comune terestre ale Romaniei cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera comuna, precum si aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate si neregulate, porturile maritime si fluviale pentru liniile regulate de pasageri si marfuri care au ca punct de plecare sau ca destinatie exclusiva alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunitatilor de state cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controalelor la frontiera, fara escale in aeroporturi sau porturi din afara teritoriului acestora;

e) frontiere extreme - frontiera terestra si maritima, precum si aeroporturile si porturile maritime si fluviale, daca acestea nu reprezinta frontiere interne;

f) zbor intern-orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie teritoriul Romaniei, precum si orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie exclusiva teritoriile statelor sau comunitatilor de state cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera, fara escala pe teritoriul unui stat tert;

g) stat tert-orice alt stat decat statele cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera;

h) strain semnalat ca inadmisibil-persoana care nu indeplineste conditiile de intrare in tara, prevazute de legislatia in vigoare privind regimul strainilor si persoana care nu indeplineste conditiile pentru acordarea unei forme de protectie, conform dispozitiilor referitoare la statutul si regimul refugiatilor;

i) punct de trecere a frontierei-orice loc organizat si autorizat de Guvernul Romaniei pentru trecerea frontierei de stat;

j) punct de mic trafic si punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat si autorizat de Guvernul Romaniei pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontiera, intr-o forma simplificata, convenita prin conventii si acorduri incheiate cu statele vecine;

k) control de frontiera-activitatea desfasurata de personalul autoritatilor competente pentru asigurarea respectarii conditiilor prevazute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si a altor bunuri;

l) infractiune de frontiera - fapta prevazuta de lege ca infractiune, savarsita in scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor sau altor bunuri;

m) trecerea ilegala a frontierei de stat-trecerea peste frontiera de stat in alte conditii decat cele prevazute de legea romana;

n) transportator-orice persoana fizica sau juridica care asigura, cu titlu profesional transportul de persoane si bunuri pe cale aeriana, navala sau terestra;

o) regim de control al politiei de frontiera-totalitatea normelor prevazute de lege cu privire la verificarile desfasurate de politistii de frontiera asupra persoanelor, activitatilor sau imobilelor aflate in zonele de competenta ale politiei de frontiera, pentru constatare si sanctionarea faptelor de incalcare a normelor prevazute de lege.

Aceste notiuni foarte clar descrise prin noua legislatie de frontiera sunt in concordanta cu legislatia europeana si delimiteaza foarte precis ce este frontiera interna si ce este frontiera externa, importanta pe care o au acordurile, conventiile sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera comuna, in baza acestora stabilindu-se si tipul de frontiera a unei tari cu o alta tara. De asemenea, in cazul zborului intern este asimilat teritoriul Romaniei ca punct de plecare sau de destinatie cu acel punct de plecare sau destinatie exclusiva teritoriile statelor sau comunitatilor de state cu care Romania a incheiat acorduri, conventii sau alte intelegeri internationale privind eliminarea controlului la frontiera, fara escala pe teritoriul unui stat tert.

Delictele prevazute de Noul C. Pen. privind frontiera de stat a Romaniei sunt:

Constituie delictul prevazut in art. 262 alin. (1) Noul C. pen. intrarea sau iesirea din tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat a Romaniei .

Delictul este sanctionat mai grav daca fapta prevazuta in alin. (1) a fost savarsita

a)      in scopul sustragerii de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse ori a unei masuri educative, privative de libertate;

b)      de catre un strain declarat indezirabil ori caruia i-a fost interzis in orice mod dreptul de intrare sau de sedere in tara [alin. (2)], litera b) fiind o modaliate asimilata a delictului de trecere frauduloasa a frontierei de stat.

Constituie delictul prevazut in art. 263 noul Cod pen. racolarea, indrumarea, calauzirea, transportarea, transferarea sau adapostirea unei persoane, in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei.

Delictul este mai grav daca fapta prevazuta in alin. (1) este savarsita:

a)   in scopul de a obtine, direct sau indirect, un folos patrimonial;

b)      prin mijloace care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea migrantului ;

c)      prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante.

[alin. in alin. (3) si (4) sunt prevazute doua modalitati asimilate ale delictului de trafic de migranti. Tentativa se pedepseste alin.

Constituie delictul prevazut in art 264 alin. din noul Cod pen., fapta persoanei care faciliteaza, prin orice mijloace, ramanerea ilegala pe teritoriul Romaniei a unei persoane, victima a unei infractiuni de trafic de persoane, de minori sau de migranti, care nu are cetatenia romana si nici domiciliul in Romania.

Delictul este sanctionat mai grav daca fapta prevazuta in alin.(1) a fost savarsita :

in scopul de a obtine, direct sau indirect, un folos patrimonial[alin.(2) lit. a)];

- de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.

Constituie delictul prevazut in alin.(3), faptele prevazute in alin.(1) si alin.(2), cand sunt savarsite cu privire la un alt strain aflat ilegal pe teritoriul Romaniei, delict sanctionat mai usor(forma mai atenuata).

Constituie delictul prevazut in art. 265 noul Cod pen.fapta de sustragere de la executarea obligatiilor instituite de autoritatile competente, de catre strainul fata de care s-a dispus masura indepartarii de pe teritoriul Romaniei ori a fost dispusa interzicerea dreptului de sedere.

Conform opiniei generale, migratia ilegala si criminalitatea transfrontaliera sunt fenomene alarmante, in crestere exponentiala, ce au la baza atat explozia demografica, cat si decalajele economice accentuate intre statele dezvoltate si cele ale lumii a treia. In prezent ansamblul de masuri privind securizarea frontierei de stat vizeaza tocmai combaterea acestor fenomene, instaurarea unui climat de normalitate si eliminarea cauzelor care genereaza acest fenomen.

Securitatea nationala urmareste sa asigure starea de normalitate democratica la care aspira societatea - cetatenii, comunitatile si statul - pe baza eforturilor ce vizeaza deplina instaurare a legalitatii, faurirea prosperitatii economice, echilibrul social si stabilitatea politica. Securitatea nationala se realizeaza in cadrul ordinii democratice prin: exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor cetatenesti; asumarea constienta a respon-sabilitatilor; perfectionarea capacitatii de decizie si de actiune a statului; afirmarea Romaniei ca membru activ al comunitatii internationale. Ea se adreseaza cetatenilor romani si, in egala masura, tuturor celor care, in exercitarea dreptului la libera circulatie si initiativa, traiesc, muncesc sau se afla temporar in Romania.

Securitatea nationala se asigura prin eforturi proprii si prin cooperare cu aliatii si partenerii, in conformitate cu prevederile programelor nationale, ale strategiei de securitate a Uniunii Europene si ale conceptelor strategice ale Aliantei. Ea vizeaza armonizarea eforturilor nationale cu angajamentele internationale si identificarea modalitatilor de lucru apte sa previna si sa contracareze oportun amenintarile. Eforturile vizeaza, totodata, promovarea democratiei, pacii si stabilitatii in vecinatate si in alte zone de interes strategic, reducerea vulnerabilitatilor, dezvoltarea capabilitatilor nationale si transformarea profunda a institutiilor de securitate.

Securitatea nationala reprezinta conditia fundamentala a existentei natiunii si a statului roman si un obiectiv fundamental al guvernarii; ea are ca domeniu de referinta valorile, interesele si obiectivele nationale. Securitatea nationala este un drept imprescriptibil care deriva din suveranitatea deplina a poporului, se funda-menteaza pe ordinea constitutionala si se infaptuieste in contextul constructiei europene, cooperarii euroatlantice si al evolutiilor globale.

Mediul de securitate international se afla intr-o rapida schimbare. Unele schimbari sunt lineare si previzibile, fie ca decurg din evolutia obiectiva a me-diului de securitate, fie ca sunt rezultatul unor strategii si programe. Altele au caracter surprinzator, seismic sau de discontinuitate strategica si sunt insotite de o doza de incertitudine semnificativa ca natura, amploare si durata.

Concluzii

Necesitatea securizarii frontierei de stat a Romaniei este determinata de cresterea in amploare si complexitate a infractionalitatii transnationale, pe directia principala est-vest, de internationalizarea fenomenului criminalitatii organizate, precum si de existenta conditiilor favorizante ale acestor fenomene prin persistenta crizei economice, a conflictelor sociale, etnice si religioase, proliferarea actiunilor teroriste in unele state din vecinatatea si din apropierea granitelor Romaniei sau din lume.

O atentie deosebita se acorda si se va acorda in continuare cooperarii cu structurile similare ale statelor vecine, ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum si ale celorlalte state candidate. Complexitatea si amploarea fenomenului infractional, presiunea acestuia la frontierele tarii si necesitatea combaterii lui cu eficienta, concomitent cu asigurarea masurilor privind securizarea frontierei de stat, impun participarea efectiva a tuturor structurilor si organismelor statului cu responsabilitati la frontiera, in vederea realizarii unui management integrat al frontierei, compatibil cu practicile comunitare.

Globalizarea reprezinta principalul fenomen care influenteaza mediul de securitate contemporan, atat in ceea ce priveste geneza noilor riscuri si amenintari, cat si al aparitiei diferitelor oportunitati. In acest mediu, nici un stat nu se poate izola sau ramane neutru, nici un stat nu este la adapost si nici unul nu trebuie sa ramana in afara proceselor globale. Securitatea internationala tinde tot mai mult sa-si manifeste caracterul indivizibil, iar comunitatea internationala este tot mai constienta de raspunderile ce ii revin. Principial, globalizarea profileaza o sansa reala de dezvoltare economica apta sa creeze prosperitate si sa protejeze mediul, dar inscrierea pe aceasta tendinta nu este o certitudine garantata pentru fiecare tara. Ea depinde de capacitatea statelor de a exploata programatic si eficient astfel de oportunitati. In caz contrar, tarile care nu raspund acestor exigente risca sa piarda sansa de a beneficia de efectele pozitive al globalizarii.

Riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei sunt percepute, in primul rand, din perspectiva posturii de tara membra a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene. In aceste conditii, desi pericolul unui razboi clasic, al unor agresiuni militare conventionale este foarte putin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilitati majore la adresa securitatii nationale si a capacitatii de actiune pentru indeplinirea obligatiilor internationale asumate. In cadrul eforturilor vizand protejarea, apararea si promovarea intereselor sale legitime, Romania respecta principiile si normele dreptului international si dezvolta dialogul si cooperarea cu organizatiile internationale si cu statele interesate in realizarea securitatii internationale. Romania este direct interesata sa joace un rol activ si constructiv in plan european si regional, sa fie o punte de legatura intre civilizatii, interese economice si culturale diferite, in beneficiul stabilitatii si prosperitatii intregii Europe.

Bibliografie

Constitutia Romaniei din 1923;

Constitutia Romaniei din 1991;

Codul Penal Roman;

Legea nr. 296/2001 (Anexa 1);

Boroi, Alexandru, Drept penal. Parte generala, Ed. All Back, Bucuresti, 2000;

Bulai, Constantin, Drept penal. Parte generala, vol. I, Bucuresti, 1979;

8. Diaconu, Nicoleta, Dreptul Uniunii Europene. Tratat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008;

Ecobescu, Nicolae, Duculescu, Victor,  Drept international public, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993;

Geamanu, Grigore, Dreptul international contemporan, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975;

Miga Besteliu, Raluca, Drept internaional public (Introducere in dreptul international public), Ed. AII Educational, Bucuresti, 1997;

Moca, Gheorghe, Drept International, volumul I, Ed. Politica, Bucuresti, 1983;

Niciu, Martian, Drept international public, volumul al II-lea, Ed. Fundatia Chemarea, Iasi, 1996;

Popescu, Dumitra, Nastase, Adrian, Coman, Florian, Drept international public, Casa de editura si presa "Sansa' S.R.L., Bucuresti 1994;

Ricq, Prof. Charles,  Les Cantons frontaliers et l'intégration européenne, Acte Unique Européen - 1992,Actele simpozionului din 28 octombrie 1988;

Rousseau, Charles, Droit international public, Paris: Editions Sirey, 1977;

Stamate, Grigore, Frontiera de stat a Romaniei, Ed. Militara, Bucuresti, 1997;

Stanoiu, Rodica- Mihaela, Asistenta juridica internationala in materie penala, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1977;