Raporturile economice externe ale Uniunii Europene - relatiile economice externe ale UE

1- Relatiile economice externe ale UE; 2- Consolidarea capacitatii administrative a UE - factor important pentru promovarea UE pe plan economic extern; 3 - Relatia intre consolidarea institutionala si capacitatea administratiei publice locale

1- Relatiile economice externe ale UE

Comisia Europeana doreste ca extinderea Uniunii sa nu creeze o bariera intre Uniunea extinsa si noii sai vecini.
Inca de anul trecut au fost definite principiile ce stau la baza Politicii Europene privind Vecinatatea (PEV). Comisia a adoptat acum un 'Document de Strategie' prin care se propune modul in care beneficiile extinderii, pace, stabilitate si prosperitate, pot fi etinse si la noii vecini ai Uniunii. Comisia a adoptat si rapoarte cu privire la situatia dintr-o serie din tarile in cauza. Consiliul a fost invitat sa schiteze modul in care initiativa Comisiei va fi continuata.
Comisia a propus o metoda prin care sa se atinga scopurile PEV. Aceasta metoda consta in definirea, impreuna cu tarile partenere, a unui set de prioritati ce vor fi notate in Planuri de Actiune.
Planurile de Actiune vor avea la baza angajamentul pentru valorile comune: respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minoritatilor; domnia legii; o buna guvernare; promovarea unei bune relatii cu vecinii; respectarea principiilor economiei de piata si a dezvoltarii durabile. Apropierea in politica externa reprezinta un alt pilon al Planurilor. Modul in care UE isi va dezvolta legaturile cu fiecare partener va fi direct proportional cu modul in care valorile comune anterior citate sunt efectiv impartasite. Planurile de Actiune vor acoperi si urmatoarele domenii:
- dialogul politic - sunt incluse aici probleme cum ar fi: lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa, precum si rezolvarea conflictelor regionale;
- politica economica si sociala - se va promova participarea intr-un numar de programe UE precum si imbunatatirea interconexarii si alegaturilor fizice cu UE (transport, energie etc.);
- comert - se prevede o deschidere mai mare a pietei, in concordanta cu principiile OMC si standardele UE;
- justitie si afaceri interne - o mai apropiata cooperare in domenii precum: managementul frontierelor, migratia, lupta impotriva terorismului, traficul cu fiinte umane, doguri si arme, crima organizata, spalarea banilor precum si criminalitatea economico-financiara.
Planurile de Actiune vor fi diferentiate, astfel incat sa reflecte stadiul existent al relatiilor UE cu fiecare tara in discutie.
Planurile de Actiune vor avea ca marja definita de timp o perioada de 3-5 ani. Exista posibilitatea ca, odata cu indeplinirea prioritatilor stabilite de Planurile de Actiune, actuala generatie de acorduri bilaterale sa fie inlocuite cu o forma noua de parteneriat privilegiat reprezentate de 'Acordurile Europene de Vecinatate'.
Ajutorul financiar furnizat pana acum indeosebi prin programele TACIS si MEDA va fi suplimentat in viitor prin crearea unui nou instrument financiar, 'Instrumentul European pentru Vecinatate', care se va focaliza pe colaborarea transfrontaliera de-a lungul frontierei externe a Uniunii extinse.

2- Consolidarea capacitatii administrative a UE - factor important pentru promovarea UE pe plan economic extern;

Cele trei criterii principale pentru accederea la structurile Uniunii Europene (UE) sunt criteriul politic, economic si administrativ. Reforma administratiei publice romanesti este una dintre principalele probleme pe care le are de rezolvat Romania in vederea aderarii la UE. Slabiciunea administratiei publice romanesti reprezinta un motiv de ingrijorare nu numai din punct de vedere al modului de aplicare al acquis-ului, ci si din punct de vedere al modului de administrare a fondurilor structurale din momentul in care Romania va deveni membru al UE

Consolidarea institutionala (CI) este un proces complex de intarire, adaptare la schimbari si diversificare a institutiilor prin intermediul carora este dirijat un proces (economic, social, politic sau cultural etc). CI este un proces esential pentru construirea unei Europe extinse si pentru a aduce mai aproape Europa si fiecare tara membra, de cetatenii sai.

Capacitatea administratiei publice (CAP) cuprinde totalitatea sistemelor prin intermediul carora este realizata consolidarea intitutionala si celelalte transformari necesare la nivel central sau local.

Intre consolidarea institutionala (CI) si capacitatea administratiei publice (CAP) apreciem ca exista o relatie de interconditionare reciproca, permanenta si cu influente hotaratoare asupra evolutiei celor doua entitati mentionate. Principiile pe baza carora se realizeaza relatia CI-CAP aprciem ca sunt urmatoarele:

Principiul infratirii institutionale, asa-numitul "twinning", reprezinta principalul mijloc de intarire a capacitatii administrative; pe baza lui, functionari publici straini, inalt calificati vin sa lucreze in Romania, pe o durata pana la doi ani, cu colegii lor romani pentru a-i ajuta sa gaseasca cele mai bune solutii de CI si sporire a CAP.

Principiul subsidiaritatii vizeaza sa asigure luarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetatean si verifica in mod constant daca actiunea intreprinsa la nivel comunitar este justificata prin raportare la posibilitatile pe care le ofera nivelul national, regional sau local. Conform acestui principiu, Uniunea nu actioneaza, cu exceptia domeniilor care tin de competenta sa exclusiva - decat atunci cand actiunea sa este mai eficienta decat cea intreprinsa la nivel national, regional sau local. Acest principiu este strans legat de cel al proportionalitatii si al necesitatii, care presupun ca actiunea Uniunii nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele Tratatelor.

Principiul finantarii prin programe

In Romania, sprijinul financiar pentru CI si reforma CAP din partea UE este din 1992 si pana in prezent de aprox 32 milioane euro. Pentru intarirea CI, de-a lungul tranzitiei, din seria de programe aprobate si finantate de UE, dar si de alti finantatori, citam:

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

ASISTENTA TEHNICA PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ISPA TARGU MURES - 2003: finantat de ISPA; proiect castigat de Mott MacDonald (UK) in parteneriat cu Centrul pentru Implementarea Managementului Performant (CIMP) si Severn Trent (UK); obiectiv: asistenta tehnica pentru reforma institutionala la AQUASERV Tg. Mures;

SUSTINEREA MUNICIPALITATILOR IN PROCESUL DE DECIZIE PRIVIND IMPLICAREA SECTORULUI PRIVAT IN ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE - 2001: finantat de DFID - UK; proiect castigat de Mott MacDonald (UK) in parteneriat cu CIMP; obiectiv: asistenta tehnica pentru sustinerea municipalitatilor in implicarea sectorului privat in serviciile publice;

ORIENTAREA DE PIATA SI ACTIVITATEA DE MARKETING 1996: finantat de  PHARE; activitati contractate de CIMP; beneficiar: RULMENTUL SA-Barlad; obiectiv: organizarea departamentului de marketing, selectia de personal, planul de marketing;

PROGRAM DE LEADERSHIP SI DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE 1995-1996: finantat de PHARE; contract castigat de CIMP in parteneriat cu Bossard Consultants (Franta), Irish Management Institute, HEC School of Management (UK), Manchester Business School (UK), Stockholm School of Economics (Sweden); beneficiari: 60 companii romanesti; obiectiv: imbunatatirea managementului si performantei companiilor printr-o abordare complexa, constand in servicii de instruire si consultanta;

Intr-o lucrarea interna (nr. 5780/14.08.2004) a Compartimentului de Integrare Europeana din cadrul Consiliul Judetean Iasi, realizata de Sanda Beatrice Bitere se precizeaza urmatoarele: Factorul determinant in ceea ce priveste eficienta serviciilor din administratia publica il constituie potentialul uman, sustinut de resursele financiare si materiale disponibile pentru acest domeniu de activitate. Practic, implementarea strategiei de reforma a administratiei publice impune formarea compententelor necesare obtinerii performantei solicitate functionarului public de la toate nivelele. Construirea de capacitati institutionale, conceputa din perspectiva pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana, incumba transferul de competente la nivelul autoritatilor locale, care vor trebui sa raspunda unui numar mare de noi sarcini. Prin urmare, dezvoltarea unei administratii functionale, capabila sa creeze conditii-cadru favorabile pentru dezvoltarea economiei de piata, este strans conditionata de formarea profesionala, pe baza identificarii necesitatilor de instruire, pregatire si perfectionare a functionarilor publici (conform Strategiei Managementului Functiei Publice si a Functionarilor Publici, 2003).

Organizatia germana InWent-Perfectionare si Dezvoltare Internationala Bonn reprezinta rezultatul celei mai largi initiative a statutului german, a landurilor si a agentilor economici din Germania pentru a promova pregatirea si colaborarea internationala, avand ca obiective perfectionarea specialistilor din administratia germana si a tarilor in curs de dezvoltare, precum si organizarea de intalniri si schimburi de experienta in domeniile economic si administratie publica. Principalul finantator al organizatiei este Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania, unele programe fiind sustinute financiar de alte ministere federale, de administratia landurilor sau de Uniunea Europeana.

Dl. Hans Herdlischka, consilier de preaderare in cadrul proiectului de instruire cu tema "Managementul proiectelor", realizat prin infratire institutionala (twinning) si-a exprimat opinia ca la nivelul institutiilor din Romania se elaboreaza un numar mare de documente, dar multe nu au un rezultat concret. Totodata, este ingrijorator faptul ca Internetul este principala sursa de informare, in detrimentul altor surse (inclusiv seminarii, cursuri etc.). In perspectiva aderarii Romaniei la UE si a implementarii aquis-ului comunitar, ar trebui sa se acorde o importanta mai mare calificarii si instruirii, exigentele la nivelul UE fiind foarte mari.

Marea problema a procesului de aderare a Romaniei la UE a reprezentat-o dupa indeplinirea criteriilor politic si economic de aderare, slaba capacitate administrativa a tarii noastre, generata de slaba coerenta si functionalitate a institutiilor romanesti. Rezultatele de pana acum plaseaza tara noastra in urma celorlalte state nou aderate la UE..

Desi toata lumea vorbeste despre aceasta, CAP se pierde in discursul public, "intre limbajul de lemn si interesele politice', rezultand dupa aprecierile expertilor ca doar 16% din sectorul public romanesc intelege si poate aplica o politica europeana.

In privinta absorbtiei fondurilor UE, s-a putut observa, de-a lungul anilor, ca tara noastra nu poate cheltui toti banii comunitari alocati, deoarce acestia se pierd in blocaje administrative. Au continuat sa se inregistreze progrese in ceea ce priveste crearea de noi structuri institutionale impuse de acquis, desi rezultatele obtinute de aceste intitutii raman neconcludente, fiindca nu au fost cuantificate si evaluate. Printre "punctele slabe", prezentate in Raportul de tara pentru Romania pe anul 2003, Comisia Europeana semnaleaza si insuficienta capacitate administrativa.

Institutul National de Administratie a participat sau deruleaza in prezent urmatoarele programe de formare continua:

TINERII SI DECIZIA LA DIFERITE NIVELE: obiectiv: definirea unei strategii integrate pentru incurajarea participarii tinerilor la decizia publica, atat prin structurile asociative de tineret, cat si prin deschiderea catre tineri a instantelor de decizie publica; perioada de implementare: 2002-2005; parteneri: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE (ASE); Asociatia Studentilor Economisti din Romania (ASER); Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vietii (ICCV) al Academiei Romane; etape/activitati/perioade de realizare;

Organizarea unui seminar cu titlul 'Management of change in public administration in the context of EU integration' (noiembrie 2003), sustinut de expertii EIPA. Principii : complementaritate, interactivitate, impact.

Conferinta a permis atat transferul de cunostinte si dialogul intre experti si participanti, cat si schimbul de idei si experienta pe teme concrete legate de procesul de integrare, prin dezbateri la care au participat principalii actori implicati in problematica tratata (functionari publici, personal din administratia publica centrala si locala, persoane alese sau numite in functii de demnitate publica, alte categorii de persoane interesate).

ADAPTAREA NIVELULUI CENTRAL AL ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN ROMANIA LA STRUCTURILE UNIUNII EUROPENE:

Informare asupra proiectului

Din primavara anului 2000, Romania poarta negocieri cu reprezentantii   UE in vederea integrarii. Realizand procesul de armonizare si aderare, Romania trebuie sa depuna eforturi pentru a pregati administratia publica in calitatea sa de viitoare tara membra a UE.

Guvernul Federal German, reprezentat de Ministerul Federal al Cooperarii Economice si Dezvoltarii (BMZ), sprijina acest nou proiect al organizatiei InWent gGmbH Bonn, pentru sectorul Promovarea democratiei/Reforme administrative, privind adaptarea nivelului administratiei publice centrale din Romania la structurile UE. Proiectul se deruleaza pe o perioada de trei ani (2004-2006), cu un buget de 700.000 euro.

In cadrul discutiilor purtate de InWent gGmbH si Institutul pentru Politica Europeana Berlin (IEP), cu diferiti parteneri din Bucuresti, s-au specificat nevoile concrete din partea romana, identificandu-se si institutiile partenere relevante