La inceputul
comunitatilor europene solidaritatea sociala a manifestat sub forma extinsa in
domeniul politicilor agricole insa mai tarziu problema solidaritatii europene a
fost extinsa la ansamblul dezvoltarii economice ca urmare a
aderarii a unor tari a caror venit mediu pe cap de locuitor se situa sub medie
comunitara. Perspectiva aderarii unor state cu un nivel
mai slab de dezvoltare a constituit dominanta in dezbaterile privind finantarea
in UE. Problema esentiala este cea a finantarii si atunci cheltuelile bugetare
comunitare sunt repartizate in linii mari: 1.Pentru agricultura 45% din totalul
bugetului, 2.Fondurile structurale absorbite 30 35% din buget, 3. Cercetare si
dezvoltare 4%
Fonduri
structurale pe
teritoriul UE exista moduri diferite de retribuire a muncii, performante
diferite in realizarea muncii, rate diferite a somajului in diferite tari, regiuni
cu nivele economice diferite si atunci comunitatea europeana a fost nevoita
sa-si creeze niste fonduri speciale cum sunt: - fondul social European FSE, -
fondul FEOGA, - fondul European de dezvoltare regionala FEDER. La aceste 3
fonduri principale se adauga investitiile care vor de la banca europeana de
investitii si imprumuturile care pot veni de la banca europeana de
reconstructie si dezvoltare. Aceste fonduri si imprumuturi comunitare nu
suplinesc, nu mai completeaza masurile luate de fiecare tara
in parte, in cadrul UE legatura dintre progresul economic si progresul social
reprezinta un element al identitatii europene. Consiliul European in 1989 a adoptat cota drepturilor sociale fundamentale ale
lucrarilor, care vrea sa fie integrate in tratatul de la manstrice 1993. Scopul
este recunoasterea unor acorduri colective cu privire
la siguranta muncii dreptul la greva, recunoastere si contractile de munca. Intr-o prima faza a comunitatii europene accentual a fost pe latura
economica. Actul unic European pana la tratatul de la Amsterdam predomina in UE,
grija sociala, siguranta locurilor de munca, protectia omului. Caracterul predominant al UE.
