Organizarea si functionarea Parlamentului European

A) Organizarea Parlamentului

Organizarea si functionarea Parlamentului sunt reglementate de Tratatul CE, de Regulamentul interior adoptat de Parlament, in temeiul art. 199 TCE si de alte acte interne.

a)  Organele  de  conducere  

Din randul membrilor sai, Parlamentul isi alege presedintele, cei 14 vicepresedinti si cinci chestori, pentru doi ani si jumatate. Acestia formeaza Biroul, organ cu functii administrative. Regulamentul interior precizeaza ca la alegerea in structurile de conducere se tine seama de necesitatea unei reprezentari echitabile atat a statelor membre, cat si a tendintelor politice.

Presedintele, al carui mandat este de doi ani si jumatate, dirijeaza ansamblul activitatilor Adunarii si a organelor sale. El prezideaza lucrarile Parlamentului, asigurand buna lor desfasurare. Deschide, suspenda si ridica sedintele, asigura respectarea regulamentului, da cuvantul, declara discutiile inchise, supune chestiunile la vot si anunta rezultatele votului.

Presedintele reprezinta institutia, inclusiv pe plan extern (in aceasta materie, are un rol sporit fata de presedintii parlamentelor nationale).

La egalitate de voturi in Birou, votul presedintelui este cel care inclina balanta. Noul presedinte, incepand cu ianuarie 2007, este germanul Hans Gert Pötering.

Conferinta presedintilor e formata din presedinte si presedintii grupurilor politice. Se ocupa de chestiunile de organizare interna a Parlamentului, de relatiile cu celelalte institutii si organe comunitare, cu parlamentele nationale, cu statele terte, precum si cu organizatiile internationale. Stabileste ordinea de zi in perioadele de sesiune parlamentara. Conferinta presedintilor mai decide componenta si atributiile comisiilor si ale comisiilor de ancheta.

Chestorii dirijeaza folosirea fondurilor, se ingrijesc de administrarea interna si materiala a Parlamentului si dispun numai de un vot consultativ in cadrul Biroului.

b)  Grupurile  politice  

Parlamentarii se organizeaza dupa afinitati politice, iar nu pe baza de nationalitate. Potrivit art. 191 TCE, partidele politice sunt importanti vectori de integrare, contribuind la formarea unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii. In prezent, pot forma un grup politic 20 de deputati, proveniti din minim sase state membre.

Redam in continuare grupurile politice mai importante din configuratia actuala, cu observatia ca vor fi schimbari dupa alegerile pentru Parlamentul European desfasurate in Romania (25 noiembrie 2007):

- Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni - 278;

- Grupul Socialist din Parlamentul European - 219;

- Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa - 104

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

Exista si parlamentari care nu fac parte din niciun grup politic (neafiliati).

Grupurile politice nu sunt la fel de solidare ca grupurile din parlamentele nationale. Astfel, la chestiunile mai delicate pentru statele din care provin (agrare, bugetare etc.), ei tind sa voteze dupa criterii nationale.

c)  Comisiile  parlamentare  

Parlamentul isi poate crea comisii permanente, temporare sau de ancheta. De fapt, activitatea cea mai importanta a Adunarii europene se desfasoara in cadrul comisiilor permanente, care examineaza textele in curs de adoptare, inainte de a fi discutate in sedinta plenara. Exista azi 20 de comisii permanente, organizate pe domenii, ce pregatesc lucrarile Parlamentului, redacteaza rapoarte si tin legatura cu Comisia si Consiliul intre sesiuni.

Pot fi infiintate si comisiile temporare, iar mandatul, compozitia si atributiile sunt stabilite prin decizia de infiintare. Ele functioneaza timp de maxim 12 luni, dar mandatul lor poate fi prelungit.

Se pot infiinta si comisii temporare de ancheta, pentru a examina invinuirile privind incalcarea sau administrarea defectuoasa a dreptului comunitar. Pot fi anchetate institutiile si organele Comunitatii, administratiile statelor membre, precum si persoanele mandatate de dreptul comunitar pentru a-l aplica. Comisiile de ancheta nu pot insa actiona daca pentru faptele invocate s-a deschis o procedura judiciara.

B) Functionarea Parlamentului

a)  Perioadele  de  activitate  

Se evidentiaza mai multe perioade specifice activitatii parlamentare: legislatura, sesiunea si reuniunile.

Legislatura coincide cu durata mandatului deputatilor, fiind de cinci ani.

Art. 196 alin. 1 TCE prevede ca Parlamentul tine o sesiune anuala. El se reuneste de plin drept in a doua zi de marti a lunii martie. Potrivit alin. 2, Parlamentul se poate intruni si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor sai, a Consiliului sau a Comisiei. Desi sesiunea este anuala, Adunarea poate decide in mod suveran intreruperea sesiunii. In practica, sesiunile se succeda fara intrerupere, ceea ce nu inseamna ca si sedintele plenare se desfasoara in permanenta.

Sesiunea de un an este impartita in 12 sesiuni plenare (numite si perioade de sesiune sau reuniuni), compuse din sedinte zilnice. O reuniune ordinara se desfasoara la Strasbourg timp de doar o saptamana (in fapt patru zile) in fiecare luna. Sesiunile plenare suplimentare de la Bruxelles tin doua zile. De regula, se tin 6 sesiuni plenare suplimentare. In restul timpului, deputatii lucreaza in comisii la Bruxelles.

b)  Dezbaterile  si  votul  

Dezbaterile sunt publice. Cu o majoritate de 2/3 din voturile exprimate, Parlamentul poate decide sa tina sedinte secrete.

Votul este personal, cel prin procura fiind interzis. Parlamentul isi desfasoara lucrarile in prezenta unui cvorum de 1/3 din membrii sai, dar existenta cvorumului nu e verificata sistematic (verificarea se face doar daca cel putin 40 de deputati cer aceasta).

De regula, Parlamentul hotaraste cu majoritatea voturilor exprimate. Decide si cu majoritatea absoluta a membrilor sai, cand conditia este prevazuta de texte speciale (atunci cand aproba tratatele de aderare, in anumite faze ale procedurii de cooperare si de codecizie etc.).