Institutiile politice si administrative - grile rezolvate

INSTITUTIILE POLITICE SI ADMINISTRATIVE - GRILE REZOLVATE

1. Mesajele adresate Parlamentului de catre Presedintele Romaniei:

a.     sunt acte politice;

b.     imbraca forma decretelor prezidentiale;

c.     sunt acte juridice.

ANS: a + c

2. Mesajele adresate Parlamentului de catre Presedintele Romaniei pot fi atacate in instanta de contencios administrativ

a.     da, cele juridice

b.     nu

c.      la Curtea Constitutionala

ANS: a

3.   Dizolvarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei:

a.     poate avea loc o singura data intr-un an, dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui;

b.      poate avea loc de doua ori in cursul unui an. dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui;

c.       poate avea loc de mai multe ori in cursul unui an, dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui.

ANS: a

4.     Presedintele Romaniei desemneaza:

a.     primul ministru;

b.     candidatul la functia de prim ministru;

c.      Guvernul.

ANS: b

5. Poate fi atacata in instanta de contencios desemnarea Primului ministru de catre Presedintele Romaniei:

a. nu

b. da

c. la Curtea Constitutionala

ANS: a

6. Presedintele Romaniei

a. negociaza tratatele internationale;

b. incheie tratate internationale;

c. le si negociaza, le si incheie.

ANS: b

7. aspunderea politica a Presedintelui Romaniei intervine pentru:

a.     savarsirea unor fapte grave, prin care se incalca Constitutia;

b.      savarsirea infractiunii de tradare;

c.       savarsirea faptei de inalta tradare.

ANS: c

8. Fapta de inalta tradare a Presedintelui Romaniei poate fi atacata cu actiune in contencios administrativ:

a. da

b. nu

c. la instanta penala

ANS: b

9. Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei intervine pentru:

a.   savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute de Codul penal:

b.     savarsirea infractiunii de tradare;

c.      savarsirea faptei de inalta tradare.

ANS: c

10. Notiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifica faptul ca:

a. executivul are doi seii. Presedintele si Guvernul:

b. executivul are doi sefi. Presedintele si Primul - ministru;

c. executivul are doi sefi. Guvernul si Primul - ministru;

ANS: a

11. Presedintele poate participa la sedintele Guvernului:

a.         cand se discuta probleme de interes national care privesc politica externa, apararea nationala, asigurarea ordinii publice sau la cererea primului ministru;

2. de cate ori doreste Presedintele;
3. de cate ori doreste primul ministru.

ANS: a

12. Cand participa Presedintele Romaniei la sedintele Guvernului:

a. cand este invitat de Domnul Prim ministru

b. cand doreste Presedintele

c. cand se discuta probleme privind politica externa

ANS: a + c

13. Remanierea guvernamentala este o atributie a Presedintelui, pe care o exercita:

1. la propunerea Guvernului;
2. la propunerea primului-ministru;
3. la propunerea Parlamentului.

ANS: b

14. In cazul raspunderii politice, Presedintele:

a. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

b. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

c. poate da explicatii Guvernului cu privire la faptele care i se imputa.

ANS: a

15. In cazul raspunderii penale, Presedintele:

a. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

b. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

c. poate da explicatii Primului-ministru cu privire la faptele care i se imputa.

ANS: a

16. Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecand faptele de inalta tradare ale Presedintelui:

a obligata sa il condamne pe Presedinte;

b. proceda astfel, incat sa il achite pe Presedinte;

c.functie de conditiile concrete de fapt si de drept poate fie sa il condamne, fie sa il achite pe Presedinte.

ANS: c

17. Care dintre faptele savarsite de Presedintele Romaniei este judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:

a. fapta de inalta tradare

b. fapta de calomnie

c. fapta de furt din dauna avutului obstesc

ANS: a

18. Aprobarea cererii de suspendare din functie atrage dupa sine interimatul functiei de Presedinte, care se exercita:

a. numai de presedintele Senatului;

b. numai de presedintele Camerei Deputatilor;

c. de presedinteleSenatuluisau,inlipsa acestuia,de presedinteleCamerei Deputatilor.

ANS: c

19. Decretele Presedintelui reprezinta:

a. singura forma prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile;

b. una din formele prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile, cea juridica;

c. forma politica prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile.

ANS: b

20. Decretele Presedintelui Romaniei pot fi atacate in contenciosul administrativ:

a. da

b. nu

c. da, doar cele cu caracter juridic

ANS: c

21. Decretele Presedintelui sunt:

1. acte cu caracter juridic;
2. acte cu caracter politic;
3. acte cu caracter complex, politic si juridic, in egala masura.

ANS: c

22. Mesajele Presedintelui sunt:

1. o forma de colaborare intre Presedinte si Parlament;
2. un instrument de control al Presedintelui de catre Parlament;
3. un mijloc de control al Parlamentului de catre Presedinte.

ANS: a

23. Raspunderea penala are urmatoarele faze procedurale:

a.        faza politica, aceasta constand in punerea sub acuzare de catre Parlament;

b.          faza juridica, aceasta constand in sesizarea Parchetului General de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si judecata de catre inalta Curte de Casatie si Justitie;

3. atat faza politica, dar si faza juridica.

ANS: c

24. Referendumul pentru demiterea Presedintelui se organizeaza:

1. de catre Parlament;
2. de catre Guvern;
3. de catre Primul- ministru.

ANS: b

25. In cazul nepublicarii decretului Presedintelui in Monitorul Oficial intervine urmatoarea sanctiune:

1. nulitatea absoluta a decretului;
2. nulitatea relativa a decretului;
3. inexistenta decretului.

ANS: c

26. Decretul Presedintelui Romaniei nepublicat intr-un Monitor Oficial conduce la:

a. obligativitatea decretului

b. anularea decretului

c. inexistenta decretului

ANS: c

27. Decretele Presedintelui se contrasemneaza:

1. de catre Primul ministru;
2. de presedintele Senatului;
3. de presedintele Camerei Deputatilor.

ANS: a

28. Se supun contrasemnarii:

a. toate decretele Presedintelui;

b. acele decrete ale Presedintelui care sunt prevazute in Constitutie;

c. acele decrete stabilite de catre Presedinte;

ANS: b

29. Prin intermediul contrasemnarii se asigura:

a.       un control indirect din partea Parlamentului asupra activitatii Presedintelui;

b.       un control indirect din partea Guvernului asupra activitatii Presedintelui;

c.         un control direct din partea Primului - ministru asupra activitatii Presedintelui.

ANS: a

30. Presedintele poate consulta Guvernul:

a. atunci cand sunt probleme urgente si de importanta deosebita;

b. atunci cand considera de cuviinta;

c. atunci cand il nemultumeste activitatea Guvernului.

ANS: a

31. Sedintele Guvernului la care participa Presedintele sunt prezidate:

1. de catre presedinte;
2. de catre primul- ministru;
3. sunt prezidate fie  de Presedinte, fie de Primul-ministru, dupa caz

ANS: c

32. Actele Guvernului, adoptate Ia sedintele la care participa si Presedintele:

1. sunt contrasemnate de Presedinte;

b.          sunt semnate de Presedinte si contrasemnate de ministri care au sarcina punerii lor in executare;

c.          sunt semnate de Primul-ministru si contrasemnate de ministri care au sarcina punerii lor in executare;

ANS: c

33. Actele Guvernului pot fi atacate in instanta de judecata pentru nelegalitate

a. nu pot fi atacate

b. pot fi atacate la instanta civila

c. ordonantele si hotararile de Guvern pot fi atacate la instanta de contencios administrativ

ANS: c

34. Promulgarea legii de catre Presedinte se poate face:

a. intr-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare;

b. intr-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare;

c. Presedintele nu este tinut de nici un termen, in interiorul caruia sa faca
promulgarea legii.

ANS: a

35. Promulgarea legii de catre Presedinte:

1. este o obligatie constitutionala a acestuia;
2. este un atribut specific numai Presedintelui Romaniei;
3. este lasata la latitudinea Presedintelui Romaniei.

ANS: a

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

36. Presedintele are posibilitatea sa se opuna promulgarii legii:

a.     doar sesizand Curtea Constitutionala, in cazul cand apreciaza ca legea e
neconstitutionala;

b.      doar solicitand reexaminarea legii de catre Parlament, in cazul cand apreciaza ca legea e neoportuna din punct de vedere politic;

c.      sesizeaza Curtea Constitutionala, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare

ANS: c

37. Judecatorii numiti de presedintele Romaniei:

1. se bucura de inamovibilitate;
2. se bucura de imunitate;
3. se bucura de stabilitate;

ANS: a

38. Care este actul prin care Presedintele Romaniei numeste judecatorii in functie:

a. prin lege

b. prin hotarare de Guvern

c. prin decret prezidential

ANS: c

39. In ce situatii este interzisa dizolvarea Parlamentului de catre presedinte:

a.          in timpul starii de asediu, de urgenta sau in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui;

2. in cursul primului an al mandatului presedintelui
3. in ultimele 6 luni de mandat

ANS: a

40. Presedintele acorda:

a. gratierea individuala;

b. gratierea colectiva;

c. amnistia.

ANS: a

41. Presedintele Romaniei acorda titluri onorifice

a. meritul judiciar pentru judecatori

b. titlul de doctor in stiinte politice

c. premii stiintifice

ANS: a

42. Mesajul prezentat de presedinte atrage urmatoarele consecinte juridice:

a.         intrunirea Parlamentului in sedinta comuna pentru a prezenta mesajul;

b.        intrunirea Parlamentului in sedinta comuna pentru a prezenta si dezbate mesajul;

c.          adoptarea de catre Parlament a unei legi referitoare la problema care a facut obiectul mesajului.

ANS: b

43. Presedintele exercita functia de mediere:

1. intre statul roman si alte state;
2. intre Parlament si Guvern;
3. intre cele trei puteri ale statului si intre stat si societate.

ANS: c

44. Presedintele se poate opune promulgarii unei legi:

1. sesizand Curtea Constitutionala sau, dupa caz, parlamentul;
2. sesizand Guvernul;
3. sesizand inalta Curte de Casatie si Justitie.

ANS: a

45. Presedintele numeste Guvernul:

a. care a primit votul de incredere de la Parlament;

b. nu e obligat sa tina seama de votul de incredere de la Parlament

c. numeste in Guvern alte persoane

ANS: a

46. Presedintele este:

1. comandantul fortelor armate si presedinte al CSAT;
2. numai comandantul fortelor armate;
3. comandantul fortelor armate si vicepresedinte al CSAT.

ANS: a

47. Actele de comandament privind fortele armate ale Presedintelui pot fi atacate in instanta:

a. nu pot fi atacate

b. sunt exceptate de la controlul de legalitate pe calea instantei de contencios

c. pot fi atacate la instanta civila

ANS: b

48. Structura Guvernului, potrivit Constitutiei, este:

1. prim ministru, ministri si alti membri, stabiliti prin lege organica;
2. prim ministru, ministri, ministri delegati;
3. prim ministru, ministri, ministri delegati, alti membri stabiliti prin lege organica

ANS: c

49. Exercitarea mandatului Guvernului incepe de la data:

1. acordarii votului de investitura de catre Parlament;
2. emiterii decretului prezidential de numire;
3. depunerii juramantului in fata Presedintelui Romaniei.

ANS: c

50. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

1. calitatea de deputat sau senator;

b.         exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia aceleia de deputat sau de senator;

c.          exercitarea de acte de comert, inclusiv a vanzarii de actiuni.

ANS: b

51. Angajarea raspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaratie politica si un proiect de lege;

b. o declaratie politica si un proiect de lege, organica sau ordinara;

c. un program de guvernare si o declaratie politica.

ANS: a

52. Raspunderea Guvernului este o raspundere:

a. penala

b. civila

c. politica

ANS: c

53. Ordonantele obisnuite (simple):

a. se emit in baza unei imputerniciri data de Senatul Romaniei;

b. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;

c. se pot emite fara lege de abilitare.

ANS: b

54. Interpelarile pot fi :

1. orale sau scrise;
2. numai orale;
3. numai scrise.

ANS: c

55. De cate feluri pot fi interpelarile:

a. politice

b. publice

c. orale sau scrise

ANS: b

56. Intrebarile pot fi:

1. orale sau scrise;
2. numai orale;
3. numai scrise.

ANS: a

57. Hotararile de Guvern se adopta:

1. pentru organizarea executarii legilor;
2. pentru a inlocui legea;
3. pentru a modifica sau completa legea.

ANS: a

58. Hotararile de Guvern trebuie publicate si unde:

a. in culegeri de hotarari ale Guvernului

b. in Monitorul Oficial al Romaniei

c. nu trebuie publicate

ANS: b

59. Hotararile de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de judecata:

a. pot fi atacate la instanta civila

b. nu pot fi atacate la nici o instanta de judecata

c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ

ANS: c

60. Ordonantele de Guvern se adopta:

1. pentru organizarea executarii legilor;
2. pentru a inlocui legea;
3. pentru a modifica sau completa legea.

ANS: b

61. Ordonantele de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de judecata:

a. pot fi atacate la instanta civila

b. nu pot fi atacate la nici o instanta de judecata

c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ, doar insotite de exceptia de neconstitutionalitate

ANS: c

62. Ordonantele simple (obisnuite) se adopta:

a. domeniul legilor organice;

b. in domeniul legilor ordinare;

c. atat in domeniul legilor organice, cat si al celor ordinare.

ANS: b

63. Ordonantele simple (obisnuite ):

1. se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului;

b.       se supun aprobarii Parlamentului doar daca legea de abilitare prevede acest lucru;

c.          se supun aprobarii Parlamentului doar atunci cand Guvernul hotaraste acest lucru.

ANS: b

64. Ordonantele de urgenta:

1. se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului;

b.       se supun aprobarii Parlamentului doar daca legea de abilitare prevede acest lucru;

c.          se supun aprobarii Parlamentului doar atunci cand Guvernul hotaraste acest lucru.

ANS: a

65. Ordonantele de urgenta se adopta:

1. in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata;
2. in cazuri extraordinare;

c.     atunci cand Guvernul apreciaza ca este necesara adoptarea unei asemenea ordonante.

ANS: a

66. Ordonantele de urgenta intra in vigoare:

1. la data adoptarii;

b.     la data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent daca a fost sau nu publicata in Monitorul Oficial;

c.      la data depunerii spre aprobare la Parlament, cu conditia sa fi fost publicata in Monitorul Oficial.

ANS: c

67. Nepublicarea unei hotarari sau ordonante de Guvern atrage una din urmatoarele sanctiuni:

1. inexistenta;
2. nulitatea absoluta;
3. nulitatea relativa;

ANS: a

68. Este obligatorie publicarea unei Hotarari de Guvern si unde:

a. nu este obligatorie

b. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

c. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

ANS: c

69. Este obligatorie publicarea unei Ordonante de Guvern si unde:

a. nu este obligatorie

b. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

c. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

ANS: c

70. Sunt exceptate de la obligativitatea publicarii:

a.         hotararile cu caracter militar, care se comunica doar institutiilor interesate;

b.         ordonantele cu caracter militar, care se comunica doar institutiilor interesate;

3. deciziile Prim - ministrului.

ANS: a

71. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusa de Presedintele Romaniei:

1. cand s-a cerut urmarirea penala a acestuia;
2. cand s-a formulat o plangere impotriva acestuia;

c.          cand presedintele apreciaza ca nu-si indeplineste in mod corespunzator atributiile;

ANS: a

72. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusa de Presedintele Romaniei:

1. cand s-a cerut urmarirea penala a acestuia;
2. cand membrul Guvernului a fost trimis in judecata;
3. cand solicita Primul- ministru.

ANS: b

73. Hotararile de Guvern pot fi atacate:

1. in fata instantei de contencios administrativ;
2. in fata Curtii Constitutionale;
3. in fata instantelor de drept comun.

ANS: a

74. Hotararile de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucuresti

b. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la Curtea de Apel, pe fond, iar in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie

ANS: c

75. Ordonantele de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucuresti

b. la Curtea de Apel, pe fond, iar in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

ANS: b

76. Ordonantele de Guvern:

1. se semneaza de Primul -ministru;
2. se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul;

c.          se semneaza de Primul-ministru si de ministrii care au sarcina punerii lor in executare.

ANS: c

77. Hotararile de Guvern:

a. se semneaza de Primul -ministru;

b. se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul;

c. se semneaza de Primul-ministru si de ministri care au sarcina punerii lor in executare

ANS: c

78. In cazul in care instanta de judecata dispune anularea unei Hotarari de Guvern aceasta trebuie publicata si unde:

a. hotararea de anulare se publica la usa instantei

b. hotararea de anulare se publica la sediul Guvernului

c. hotararea de anulare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

ANS: c

79. In cazul in care instanta de judecata dispune anularea unei Ordonante de Guvern aceasta trebuie publicata si unde:

a. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica la usa instantei

b. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica la sediul Guvernului

c. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

ANS: c

80. Motiunea de cenzura poate fi initiata de :

a. o patrime din numarul total al deputatilor;

b. patrime din numarul total al senatorilor;

c. o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor.

ANS: c

81. Motiunea de cenzura poate fi adoptata de :

1. majoritatea deputatilor;
2. majoritatea senatorilor;
3. majoritatea deputatilor si senatorilor.

ANS: c

82. Votarea motiunii de cenzura poate avea, ca si consecinta:

1. retragerea increderii Parlamentului in Guvern;
2. retragerea increderii Parlamentului in Primul-ministru;

c.          retragerea increderii Parlamentului in ministrii care au facut obiectul motiunii.

ANS: a

83. Raspunderea penala a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care acestia le savarsesc:

1. in exercitiul functiei lor;
2. indiferent de modul in care au fost savarsite faptele;
3. in viata lor privata.

ANS: a

84. Ordonantele de urgenta pot fi adoptate

1. numai in domeniul legilor organice;
2. numai in domeniul legilor ordinare;
3. in domeniul legilor organice si ordinare.

ANS: a

85. Organele centrale de specialitate se organizeaza:

1. numai in subordinea Guvernului;
2. numai in subordinea ministerelor;

c.         in subordinea Guvernului, in subordinea ministerelor si ca autoritati centrale.

ANS: c

86. Autoritatile centrale autonome se pot infiinta prin:

1. lege organica;
2. lege ordinara.
3. prin ordonanta simpla si prin hotarare de Guvern.

ANS: a

87. Guvernul si ministerele pot sa infiinteze in subordinea lor autoritati centrale de specialitate:

a.         daca legea le recunoaste o asemenea competenta si exista avizul Curtii de Conturi;

2. daca acest lucru este prevazut in actul de organizare si functionare;
3. daca Parlamentul aproba aceasta posibilitate.

ANS: a

88. Organele administratiei centrale de specialitate pot sa emita acte juridice care sa aiba:

1. numai caracter normativ;
2. numai caracter individual;
3. atat caracter normativ cat si caracter individual.

ANS: c

89. Actele juridice administrative individuale sau normative ale organelor centrale de specialitate pot fi atacate in instanta de contencios:

a. nu pot fi atacate in instanta

b. sunt exceptate de la controlul instantei de judecata

c. pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

90. Avizul Curtii de Conturi cerut pentru infiintarea unui organ central de
specialitate in subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

a. consultativ;

b. facultativ;

c. conform.

ANS: c

91. Reglementarea organizarii si functionarii ministerelor, potrivit Constitutiei, este de domeniul:

1. unei legi organice;
2. unei legi ordinare;
3. unei legi constitutionale.

ANS: a

92. Ministerele au o competenta materiala:

1. generala;
2. de specialitate;
3. atat generala cat si de specialitate.

ANS: b

93. Organele administratiei centrale de specialitate au competenta teritoriala:

1. la nivelul intregii tari;
2. la nivelul unei regiuni de dezvoltare;
3. la nivelul unui judet.

ANS: a

94. Conducatorii organelor centrale de specialitate au statut de:

1. demnitari politici;
2. functionari publici;
3. personal contractual.

ANS: a

95. Din punct de vedere al modului de infiintare, autoritatile centrale de
specialitate autonome pot fi infiintate:

1. prin lege organica;
2. prin lege ordinara;
3. prin lege organica sau ordinara.

ANS: a

96. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative;

b. acte comerciale;

c. acte de drept al muncii.

ANS: a

97. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte comerciale

b. acte disciplinare

c. acte administrative unilaterale

ANS: c

98. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instantele de

contencios administrativ;

b. acte administrative supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curte Constitutionala.

c. nu se supun controlului instantei de judecata

ANS: a

99. Numarul consilierilor ce compun Consiliul Judetean se stabileste prin:

1. hotarare de Guvern;
2. ordonanta de Guvern;
3. ordin al prefectului.

ANS: c

100. Consiliul Judetean adopta:

1. ordine;
2. decizii;
3. hotarari.

ANS: c

101. Hotararile adoptate de Consiliul Judetean se supun controlului de egalitate exercitat de:

a. Primul ministru

b. instanta de contencios administrativ

c. Curtea Constitutionala

ANS: b

102. Secretarul judetului are statut de :

1. inalt functionar public;
2. functionar public de conducere;
3. functionar public de executie.

ANS: b

103. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean se aleg dinrandul consilierilor judeteni:

1. cu votul majoritatii consilierilor in functie;
2. cu votul majoritatii consilierilor prezenti;
3. cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie;

ANS: b

104. Presedintele consiliului judetean, in exercitarea atributiilor sale, emite:

1. decizii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual;
2. dispozitii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual;
3. dispozitii, care pot avea numai caracter individual.

ANS: b

105. Dispozitiile emise de Presedintele Consiliului Judetean in calitate de autoritate publica sunt:

a. acte civile

b. acte comerciale

c. acte administrative

ANS: c

106. Sedintele consiliului judetean au loc:

1. in fiecare luna;
2. la doua luni;
3. trimestrial.

ANS: a

107. Consiliul judetean se alege prin:

1. vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;
2. vot indirect, din randul consilierilor locali;
3. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.

ANS: a

108. Intre autoritatile administratiei publice constituite la nivel judetean si
centrale exista:

a. raporturi de subordonare;

b. nu exista raporturi de subordonare.

c. raporturi de colaborare

ANS: c

109. Dizolvarea de drept a consiliului judetean se hotaraste:

1. de instanta de judecata;
2. de catre prefect;
3. de Guvern.

ANS: a

110. Presedintele consiliului judetean este o autoritate:

1. cu caracter executiv;
2. cu caracter deliberativ;
3. are atat atributii deliberative, cat si executive.

ANS: c

111. Hotararile consiliului judetean:

a. se semneaza numai de presedintele consiliului judetean;

b. se semneaza de presedintele consiliului judetean sau vicepresedintele care condus sedinta si de secretar;

c. se semneaza consilierii care au participat la sedinta

ANS: b

112. Hotararile Consiliului Judetean sunt:

a. acte comerciale

b. acte administrative de autoritate publica

c. acte constitutionale

ANS: b

113. Hotararile Consiliului Judetean emise in calitate de autoritate publica sunt supuse controlului de legalitate la:

a. instanta de drept comun

b. la instanta suprema

c. la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

114. Prefectul este:

1. reprezentantul Guvernului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;
2. reprezentantul Parlamentului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;
3. reprezentantul Presedintelui in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;

ANS: a

115. Actul atacat de prefect in contenciosul administrativ este:

1. suspendat de drept;
2. se suspenda numai daca dispune instanta;
3. isi inceteaza efectele juridice.

ANS: a

116. Prefectul are in prezent statut de:

1. inalt functionar public;
2. om politic;
3. functionar public de conducere.

ANS: a

117. Prefectul are dreptul sa atace la instanta de contencios administrativ o dispozitie de Primar

a. nu poate

b. poate ataca la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. poate ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

118. Oficiile prefecturale se infiinteaza prin ordin al prefectului, in baza avizului emis de:

1. Guvernul Romaniei;
2. Primul- ministru;
3. Ministerul Internelor si al Reformei Administrative.

ANS: c

119. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

1. caracter normativ;
2. caracter individual;
3. atat caracter normativ cat si caracter individual.

ANS: c

120. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunica de indata:

1. Ministerul Internelor si al Reformei Administrative;
2. Guvernul Romaniei;
3. Primul- ministru.

ANS: a

121. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la

a. la Guvern

b. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

122. In cazul incalcarii interdictiei de a face parte dintr-un partid politic impusa prefectilor si subprefectilor, intervine una din urmatoarele consecinte:

a. destituirea din inalta functie pe care o ocupa;

b. suspendarea de drept a raportului de serviciu;

c. eliberarea din functia publica.

ANS: a

123. Numirea si eliberarea din functie a prefectului se fac prin:

a. Hotarare de Guvern;

b. ordonanta de Guvern;

c. ordonanta de urgenta.

ANS: a

124. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect este un act:

a. de dreptul muncii

b. un act politic

c. un act de drept administrativ

ANS: c

125. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect poate fi atacata in instanta:

a. nu poate fi atacata la instanta de judecata

b. se poate ataca doar la Guvern

c. poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

126. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect se poate suspenda in ce priveste executarea ei, de catre cine:

a. se poate suspenda de Guvern

b. nu se poate suspenda

c. se poate suspenda executarea Hotararii de Guvern de numirea unui Prefect, de instanta de contencios administrativ prin  Hotarare Judecatoreasca

ANS: c

127. Care este instanta competenta sa dispuna suspendarea executarii unei Hotarari de Guvern de numire in functia publica de Prefect:

a. instanta civila

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Curtea de Apel, sectia de contencios administrativ

ANS: c

128. Guvernul poate revoca din functie un Prefect, daca da, care este actul de revocare:

a. nu poate sa revoce din functie un Prefect

b. poate sa revoce ca urmare a Hotararii instantei , tot printr-o Hotarare de Guvern

c. Guvernul poate revoca din functia publica un Prefect printr-o Hotarare de Guvern

ANS: c

129. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta pate:

a. exista raporturi de subordonare;

b. nu exista raporturi de subordonare, ci de colaborare

c. raporturi de servicii publice

ANS: b

130. Prefectii si subprefectii in functie au fost numiti inalti functionari publici:

a. in urma unui examen de atestare pe post;

b. in urma unui concurs;

c. in urma unei hotarari de Guvern

ANS: c

131. Functia de Prefect poate fi ocupata de:

a. un functionar public

b. orice persoana cu studii juridice

c. de un inalt functionar public, prin concurs

ANS: c

132. Controlul de tutela exercitat de Prefect vizeaza:

a. toate actele administrative care emana de la autoritatile autonome locale;

b. actele care emana de la autoritatile autonome locale, cu exceptia actelor de gestiune.

c. actele autoritatilor administrativ aflate in subordine

ANS: a

133. Controlul de tutela exercitat de Prefect este:

a. un control de legalitate

b. un control de specialitate

c. un control ierarhic

ANS: a

134. Prefectul, in sistemul constitutional actual:

1. este inalt functionar public;
2. este functionar public de conducere;
3. este demnitar politic.

ANS: a

135. Colectivitatea locala reprezinta:

a. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritoriala;

b.totalitatea autoritatilor administratiei publice locale;

c.totalitatea consiliilor locale si consiliilor judetene din unitatea administrativa

ANS: a

136. In ce lege a fost introdus principiul legalitatii:

a.   principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 69/1991 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

b.  principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 215/2001 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

c.   principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 70/1991 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

ANS: a

137. Viceprimarul este ales in mod indirect cu votul majoritatii de catre:

1. consiliul local;
2. cetateni;
3. Presedintele Romaniei

ANS: a

138. Consiliul local ca autoritate publica emite:

1. .acte administrative
2. acte de comerciant

c. acte civile

ANS: a

139. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

a. Hotarari de consiliul local

b. Dispozitii de consiliul local

c. Ordine ale consiliului local

ANS: a

140. Hotararile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

b. la instanta de drept comun

c. la instanta de contencios competenta

ANS: c

141. Atunci cand o Hotarare de consiliu local este nelegala , cine constata nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Tribunalul, sectia de contencios administrativ

ANS: c

142. Atunci cand o Hotarare de Guvern este nelegala , cine constata nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel - sectia contencios administrativ

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Tribunalul, sectia de contencios administrativ

ANS: a