HARTA POLITICA A LUMII

STATUL 

Statul reprezinta o portiune de uscat si zona maritima, constituita ca o unitate administrativ-politica, limitata de granite bine definite si recunoscute international care are un statut independent, este guvernata de o institutie politica si isi exercita suveranitatea asupra propriului teritoriu.

Statul a aparut inca din antichitate.Orasele-state grecesti care reuneau comunitati de oameni liberi imperiile Roman si Aztec care controlau spatii imense intre un centru si teritorii periferice asupra carora isi exercitau dominatia, senioriile evului mediu, in care domeniul feudal al seniorului cu resortul politic si militar pe care le-a avut statul in decursul istoriei.Formele si functiile statului au evoluat, diversificandu-se si completandu-se.

Statele moderne au aparut in Europa la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea.Se poate distinge astfel o prima "generatie" de state aparuta ca o reactie la structurile medievale si care a dat nastere la "statele-natiuni", o a doua generatie aparuta pe ruinele vechilor imperii la sfarsitul primului razboi mondial si o a treia generatie , de dupa 1945,aparuta prin procesul decolonizarii.

TEORII GEOGRAFICE PRIVIND FORMAREA STATULUI

In Political Geography, world-economy,nation-state and locality,Peter J.Taylor clasifica teoriile desre stat in doua categorii :deterministe si functionaliste.

Baza teoriilor deterministe moderne o constituie teoria lui Charles Darwin, materializata prin publicarea lucrarii Asupra originii speciilor (1859), teorie translatata ulterior prin aportul a numerosi oameni de stiinta din diverse domenii (istorie,srept,antropologie,sociologie)in domeniul stiintelor sociale.Aplicarea ideilor darwiniene in Geografie a imbracat forma conceptului determinismului geografic "reinnoit".In Geografia umana (respectiv Geografia politica), primul exponent al darwinismului social, aplicat in teorii asupra statului, a fost Friederich Ratzel,prin teoria organica a statului.

In viziunea lui Ratzel, statul apare ca un organism asemanator celor biologice ale carui particularitati depind de insusirile populatiei,dar in mod determinant de insusirile teritoriului.Privind statul ca pe un organism si teritoriul ca pe principala sa particularitate,Ratzel gandeste evolutia statului asemenea dezvoltarii oricarui organism biologic;statul asemenea altor organisme trebuie sa actioneze si sa se dezvolte ca un intreg.In sprijinul acestei teorii, Ratzel a fundamentat "legile de baza ale cresterii spatiale a statelor" ce vor fi folosite ulterior de geopolitica haushoferiana

ridicata la rang de ideologie nationala, ca justificare a politicii expansioniste naziste.

Dintre teoriile moderne ce se inscriu in planul ideilor deterministe ale evolutiei statului, este si cea a lui Norman Pounds din 1963, teoria ariilor centrale.Ideea acestei teorii este de inspiratie razteliana,folosind rationamentul conform caruia statele s-au dezvoltat in jurul unor nuclee "celule teritoriale" ce prin cresterea numarului populatiei si prin expansiune teritoriala s-au extins imbracand forma unor entitati politico-teritoriale superioare.In identificarea ariilor centrale s-au folosit de caracteristicile acestora -densitate ridicata a populatiei, resurse necesare aparari impotriva invaziilor si mijloace necesare expansiunii, fertilitate crescuta terenurilor, resursele si intensitatea exploatarii lor,posibilitatea de a face comert - ce le deosebeau, in perioada feudala, de alte regiuni ale Europei ce nu au reprezentat nuclee de dezvoltare statala.

O a doua categorie de teorii geografice asupra aparitiei si evolutiei statelor este cea functionalista. Printre cele mai importante teorii se numara cele ale lui Richard Hartshorne, Jean Gottman,Stephen B.Jones dezvoltate la inceputul anilor `50,in Statele Unite. Richard Hartshorne, profesor de geografie la Universitatea din Wisconsin publica in "Analele Asociatiei Geografilor Americani" teoria integrarii teritoriale in care propune interpretarea statului pe baza structurii lui interne si a functiilor pe care acesta le indeplineste.Statul,in viziunea acestei teorii, este un spatiu organizat din punct de vedere politic a carei functionare este asigurata de prezenta a doua tipuri de forte ce actioneaza simultan asupra integritatii sale teritoriale

Fortelor centrifuge, cu actiunea dezintegratoare, trebuie sa li se opuna, dominant, fortele centripete ce actioneaza in vederea mentinerii statului inchegat.Conditia obligatorie a functionarii normale si a mentinerii unitatii teritoriale a oricarui stat este asigurarea unei dominante permanentea a fortelor centripete.In cazul cand fortele centripete sunt depasite de cele centrifuge, echilibrul ce asigura functionarea dispare si statul poate intra intr-un proces de dezintegrare.

Jean Gottman in lucrarea "The Political Partitioning of Our World:An Attempt at Annalysis,aparuta in S.U.A in 1952,identifica doi factori de baza ai impartirii politice a lumii:iconografia si miscarea.Prin iconografie, Gottman intelege un sistem de valori simbolice,nationale,` prin care grupul de oameni carora le sunt comune se deosebesc de alte grupuri - traditie comuna, reprezentand factorul de stabilitate, de coeziune a statului.Miscarea, cauzatoare de instabilitate, reprezinta continua deplasare a oamenilor, ideilor, si bunurilor in interiorul si in exteriorul granitelor.

In 1954, Stephen B.Jones inspirat de ideile lui Hartshorne si Gottman elaboreaza teoria teritoriului unificat,mai cunoscuta sub formula lantul idee-suprafata, explica formarea statelor plecand intr-o inlantuire unidirectionala de la ideea politica la teritoriul politic organizat.Ideile politice pot conduce la decizii politice de ocupare a unor teritorii, decizii politice ce puse in aplicare determina actiunea politica care este reprezentata in viziunea lui Jones de miscare prin care, ca si Gottman ,intelege deplasarea de populatii, idei si bunuri.Ultima veriga a lantului, reprezentand de fapt finalizarea ideii initiale,este constituita de suprafata organizata politic.

O alta teorie ce se inscrie in randul abordarilor funtionaliste ale statului, este cea a lui Karl Deutsch cunoscuta sub numele teoria integrarii si dezintegrarii natiunii. Teoria are ca baza de pornire ideea uniformitatii dezvoltarii diferitelor natiuni.Deutsch argumenteaza aceasta afirmatie prin prezentarea unui "model frecvent de integrare".Aparitia si dezvoltarea unei natiuni se bazeaza in viziunea autorului pe parcurgerea a opt etape obligatorii:

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

1.     trecerea de la o agricultura de subzistenta la o economie de schimb

2.     aparitia ariilor centrale

3.     evolutia oraselor

4.     dezvoltarea retelei de comunicatii

5.     concentrarea capitalului

6.     cresterea intereselor personale si de grup

7.     nasterea constiintei etnice

8.     imbinarea constiintei etnice cu constrangerea politicfa si uneori stratificarea sociala.

EVOLUTIA HARTII POLITICE A LUMII

Harta politica a lumii pana la inceputul istoriei moderne (1942)

Perioada antica s-a caracterizat prin existenta unor mari imperii in Extremul Orient, Orientul Mijlociu si Apropiat, europa sau nordul Africii.Un rol important l-au avut imperiile Chinez (cel mai vechi de pe Glob), Indian,Mesopotamian,Persan si Egiptean care s-au succedat intre mileniile cinci si patru si in vremea lui Hristos.Imperiul roman prezinta o importanta deosebita intrucat va detrmina geneza a numeroase popoare, care formeaza in prezent "lumea romanica" europeana intre vestul extrem (Spamia,portugalia) pana in est (Romania)

In feudalismul timpurriu se formeaza unele impoerii in vestul Europei (Spaniol,Francez,Englez) ce vor cunoaste dezvoltari maxime dupa marile descoperiri geografice.

Harta politica a lumii in perioada moderna (1642 - 1917)

Principalele elemente care influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt:

q      Apogeul marilor descoperi geografice si impartirea "lumii noi" intre marile imperii (Englez,Spaniol,Francez , Portughez,Olandez)

q      Revolutiile burghezo-democratice din vestul Europei cu apogeul in anul 1848

q      Aparitia industriei in cadrul Europei de Vest, necesitatea aprovizionarii cu materii prime, aparitia pietelor comerciale,largirea orizontului cunoasterii,mondializarea comertului, cresterea necesarului de forta de munca

q      Apogeul in aceasta perioada a imperiilor coloniale care sunt foarte vaste

q      Colonialismul determina raporturi de subordonare intre "metropole" si "colonii" (sau alte forme:dominioane, protectorate, condominioane etc.)

Harta politica a lumii intre cele doua razboaie mondiale

Dupa primul razboi mondial asistam in Europa la dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar si formarea statelor nationale unitare (Romania, Austria,Ungaria) sau federale
(Iugoslavia si Cehoslovacia). De asemenea aparitia comunismului in Rusia si continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia Centrala si de Est. Un eveniment important este cresterea rolului si influentei S.U.A care devine una din marile puteri ale lumii contemporane. De asemenea are loc o reasezare a hartii politice prin "jocul de interese" al marilor puteri in africa, Asia de Sud-Vest, de Sud,Sud-Est, America Latina.Acutizarea unor tendinte de hegemonie ale Germaniei si aparitia fascismului care va declansa cel de-al doilea razboi mondial in care Germania anexeaza Austria,Cehia, invadeaza Polonia, incepe razboiul cu Franta si Anglia in 1940.Romania, in acesta perioada, sufera amputari teritoriale serioase prin "ultimatumul" dat de Stalin privind ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutul Hertei, cedarea Ardealului de Nord-Est ungariei hortiste si pierderea judetelor din Dobrrogea de Sud (Durostor si Caliacra) in favoarea Bulgariei.Astfel, se declanseaza cea de-a doua conflagratie mondiala din acest secol cu consecinte asupra hartii politice atat a Europei, cat si a lumii.

Intre cele doua razboaie mondiale pe harta politica a lumii existau 71 de state independente, rapartizate astfel:

Europa- 31

America-22

Asia-12

Africa-4

Oceania-2

Harta politica a lumii dupa cel de-al doilea razboi mondial

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, pe harta politica a lumii s-au produs o serie de modificari ce au dus la aparitia a inca 120 de state.

Aceste modificari se explica astfel:

Destramarea vechilor imperii coloniale apartinand statelor europene ce a dus la obtinerea independetei politice a majoritatii statelor din Africa, Asia de Est, Sud-Vest, din Caraibe si Oceania (la 14 decembrie 1960-O.N.U-Declaratia cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale)

Aparitia unor noi forme de dominare economica, financiara, politica

Aparitia sistemului comunist euro-asiatic

Cresterea influentei SUA in Europa de Vest (planul Marshall") si in America Centrala si de Sud, Asia de Est;

Ciocniri de interese determina razboaie locale (ex. Pen.Indochina, Vietnam,Coreea, Afghanistan etc.)

Dezvoltarea economica fara precedent a unor state invinse in cel de-al doilea razboi mondial:Germania in Europa si Japonia in Asia;

"Razboiul rece" intre blocurile ideologice, economice si militare (NATO,Pactul de la Varsovia) si "bipolaritatea mondiala".

Daca la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial pe harta politica a Asiei existau 12 state independendente, pana in 1990 au mai aparut 25 de state. In perioada de dupa 1991 inc 8 foste republici unionale sovietice se alatura ca republici autonome statelor asiatice.astfel in prezent numarul statelor independente ale Asiei este de 45.

Pentru harta politica a continentului Africa care in 1945 numara doar patru state (Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Liberia) perioada ulterioara a reprezentat o crestere exploziva a numarului de state in prezent numarul acestora fiind de 53.

Harta politica a celor doua continente americane a inregistrat de asemenea modificari dupa 1945.La sfarsitul razboiului in afara celor trei tari mari ale Americii de Nord mai existau 19 state independente in America Centrala si de Sud.In prezent pe continentul american sunt 35 de state (3 in America de Nord, 20 in America Centrala, 12 in America de Sud).

Pentru Oceania, daca in 1945 existau doar doua state, in prezent numarul lor a crescut la 14.

Noi modificari pe harta politica a lumii dupa 1989

Aparitia comunismului a provocat o serie de modificari pe harta politica a lumii si in special a Europei. Dezintegrarea URSS si transformarea acesteia in Comunitatea Statelor Independente a dus in 1991 la declararea independentei politice a statelor baltice cat si la miscari centrifuge a statelor din Caucaz si din Asia Centrala. O importanta majora au avut reunificarea pasnica a Germaniei (1990),sfarsitul "razboiului rece", dezintegrarea Iugoslaviei si apairtia de noi state balcanice : Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si redimensionarea Iugoslaviei (Serbia si Muntenegru). Totodata desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia, cresterea influentei SUA ca singura superputere mondiala si rolul acesteia de "arbitru mondial", influenta sporita a lumii musulmane in Asia Centrala si de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei au contribuit la conturarea actualei harti politice.

Harta politica a lumii contemporane consemneaza, alaturi de majoritatea statelor independente 191 si prezenta unui numar de 69 de teritorii dependente.

Despre statutul politic viitor al acestor teritorii se poate afirma ca majoritate acestora se afla intr-un veritabil "statu-quo".In multe teritorii, pe baza de referendum s-a hotarat apartenta lor la vechile metropole (sub aspect politic, economic sau militar).In anumite cazuri dupa indelungate negocieri s-a ajuns la solutii de obtinere a independentei si alipirii unor teritorii la statele in interiorul carora se afla.Astfel in 1997 Hong Kong s-a alipit la China cu un statut special,pentru ca in anul 1999 sa-i urmeze Macao, Zona CanaluluiPanama va fi retrocedata statului Panama de catre SUA.

O alta problema o constituie statutul Antarticii, desi acest spatiu imens a fost "impartit" intre Marea Britanie, Australia, Franta, Norvegia s.a."Continentul alb" reprezinta patrimoniul comun al umanitatii, trebuind a fi folosit numai in scopuri pur stiintifice.

ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE EXISTENTEI STATULUI

In practica internationala exista opinia potrivit careia o entitate politica ca sa poata avea personalitate juridica internationala de tip statal se cer a fi intrunite anumite conditii constituite in elemente fundamentale ale existentei statului: populatia, teritoriul, sistemul politic national.

Populatia este unul din elementele componente ale statului, ea reprezentand totalitatea locuitorilor unui teritoriu. Ca element component al statului, populatia trebuie sa fie o colectivitate permanenta si organizata, relativ numeroasa, pentru a putea subzista prin resurse proprii si forma substanta unui stat.

Teritoriul reprezinta cadrul spatial de intindere limitata, in care este stabilita colectivitatea umana.

Teritoriul de stat cuprinde teritoriul terestru din interiorul granitelor (solul, subsolul, raurile, fluviile, canalurile, marile interioare) marea teritoriala, platoul continental, precum si spatiul aerian cuprins intre granite

Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale, naturale ale existentei statului, el aflandu-se, cu toate partile sale componente sub puterea exclusiva a acelui stat. Acesta putere poarta denumirea de suveranitate teritoriala, parta integranta a suveranitatii de stat.

Teritoriul de stat poate avea trasaturi distincte ce variaza de la o tara la alta. Astfel el este limitat ca intindere prin granite, conturul lor determinandu-i o anumita configuratie:el ocupa o pozitie bine precizata pe harta politica a lumii, are o alcatuire fizico-geografica specifica si un numar de locuitori ce valorifica acest teritoriu.

Frontiera de stat reprezinta o linie reala sau imaginara trasata intre diferite puncte pe suprafata terestra, care delimiteaza teritoriul statelor intre ele sau fata de marea libera si spatiul extraatmosferic.Traseul granitelor determina configuratia teritoriului care, in unele imprejurari poate avea o influenta majora in viata acestuia.

Sistemul politic este cel de-al treilea element fundamental al existentei statului impus in prezent de reglementarile internationale.

Sistemul politic poate fi definit ca totalitatea institutiilor si proceselor ce permit cetatenilor unui stat sa elaboreze, sa aplice si sa modifice politicile publice

Structurile fundamentale ale sistemului politic sunt formate din institutiile de guvernamant si raporturile cu celelalte componente ale vietii politice :partidele, grupurile de influenta, sindicatele etc.)

Sistemul politic prezinta o serie de caracteristici ce se manifesta intr-un mod specific:

este un ansamblu de elemente aflate in interactiune care in raport cu intregul se manifesta ele insele ca sisteme-subsisteme;i ntre acestea se stabilesc raporturi ierarhice care conduc la o stratificare pe niveluri

are o structura proprie ce implica atat institutiile guvernarii (legislativa, executiva, judecatoreasca ) precum si partidele politice, grupurile de interes, mass-media, raporturile dintre guvernare si opozitie

interactiunile dintre elementele ce alcatuiesc sistemul politic national determina forme diferite de integralitate- adica diferite forme de guvernamant si regimuri politice.

Platou continental - continuare sub apele marii a scaortei terestre pana la o anumita distanta de tarm (dar nu mai mult de 350 mile marine).Cuprinde fundul marii si subsolul regiunilor submarine asupra carora statul riveran are drepturi suverane si exclusive vizand in special resursele minerale si organismele vii care pastreaza in mod constant contactul cu fundul marii.

Zona contigua-fasia de mare care se intinde dincolo de limita exterioara a marii teritoriale pana la o distanta de 24 mile marine de la liniile de baza spre larg.Statul riveran are drepturi de jurisdictie si control in privinta securitatii sanitare, vamale,fiscale sau de imigratie pe teritoriul sau.

Ape teritoriale- fasie de mare ce se desfasoara de-a lungul litoralului unui stat dincolo de liniile de baza a carei dimensiune este de pana la 12 mile marine.

Zona economica exclusiva-zona situata dincolo de marea teritoriala, pana la o distanta de 200 mile marine de la liniile de baza.In aceasta zona statele riverane au drepturi suverane, exlusive de exploatare, gestiune si conservare a resurselor biologice sau nebiologice inclusiv producere de energie.