Definirea conceptului de marketing politic

DEFINIREA CONCEPTULUI DE MARKETING POLITIC

"Nasterea marketingului politic a fost urmarea fireasca a evolutiei constante a tehnicilor de comunicare si, de asemenea, a actorilor politici."(Teodorescu, B., 2001, p. 22)

Marketingul politic inseamna tehnici de marketing aplicate pentru a obtine sprijinul unor grupuri sociale bine precizate. Prin marketing politic se va vinde omul politic asa cum se vinde un produs obisnuit: seducand, influentand, persuadand cumparatorul alegator. Marketingul politic inseamna strategii de eliminare a adversarilor si tehnici de influentare a electoratului. Strategiile electorale se vor construi intotdeauna in functie de concurenta, grupuri-tinta si resurse financiare.

Marketingul politic inseamna elaborarea si aplicarea celor mai eficiente strategii electorale privind fixarea corecta a obiectivelor, alegerea segmentelor de populatie adecvate pentru obtinerea voturilor, stabilirea temelor campaniei politice si folosirea inteligenta a formelor de comunicare media.

Marketingul politic inseamna vanzarea produsului compus din organizatie, candidat si program politic. Asa cum arata marketeri ca Jack Trout si Al Ries , organizatia trebuie sa caute punctele slabe in pozitiile adversarilor si trebuie sa lanseze atacuri de marketing asupra acestor puncte slabe, pentru ca marketingul inseamna razboi. Campania electorala inseamna razboi, iar razboiul insusi este "continuarea politicii cu alte mijloace" (Clausewitz, "Despre razboi"; apud Teodorescu B., 2005). Campania de marketing politic este o campanie de razboi, in care nu se iau ostatici.

Realitatile participarii

O serie de cercetari sociologice au demonstrat inconsistenta mitului cetateanului activ si interesat de politica ajungand la concluzia ca participarea este o iluzie democratica, o momeala aruncata masei ce permite elitelor sociale si politice sa confiste accesul la activitatile din sfera puterii si sa-si perpetueze dominatia.

Evolutiile sociale, economice si culturale din epoca contemporana au afectat modalitatile si mizele participarii politice.

Asistam la erodarea unor forme de participare traditionala (militantismul de partid, sindical, participarea electorala, informarea politica prin lectura ziarelor si brosurilor) dar si la aparitia de noi activitati, la legitimarea unor teme mobilizatoare (miscarea ecologista, manifestatii antiglobalizare).

Modalitatile participarii politice

a)   formele conventionale, bine integrate si conform jocului politic. Este vorba de activitati si comportamente centrate pe votul politic (inscrierea pe listele electorale - gradul zero al participarii) sau privind angajarea activa a unui militant intr-un partid, exprimarea publica a unei opinii politice, sustinerea financiara a unui lider sau partid, asistenta la reuniuni politice.

b)   formele de protest - presupun activitati legale (semnarea de petitii, manifestatii pasnice, greva) sau violente (molestarea adversarilor sau reprezentantilor autoritatilor, deteriorarea edificiilor publice, incendii, acte de vandalism). Acestea sunt actiuni colective (mobilizeaza grupuri de indivizi pentru o cauza comuna), actiuni directe (ce plaseaza) actorii in situatii fata in fata, in absenta unui mijloc traditional de mediere), actiuni autonome (care depasesc adesea cadrul juridic). Practica activitatilor protestatare se ierarhizeaza dupa gradul lor crescand de legitimitate, raportat la intensitatea violentei ce ii este proprie.

Ritualul votului

Operatiunea votarii este considerata fundamentul insusi al ordinii demo­cratice si nu este reductibila la o simpla tehnica de desemnare a reprezen­tantilor. Votul este ocazia si esenta unui ritual civic.

Miturile sufragiului universal

a)   mitul egalitatii a dobandit extensie odata cu instituirea sufragiului universal. Toti cetatenii sunt egali in fata urnei de votare. Egalitatea afirma o calitate identica, echivalenta a cetatenilor, respingand viziunea organicista a corpului politic.

b)   mitul unitatii se bazeaza pe o anumita mistica a vointei poporului, inteleasa ca apel la unitate. Actul electoral este privit ca un gest de adeziune, o manifestatie simbolica de apartenenta la

Marketingul politic are in vedere piramida necesitatilor lui Maslow, conform careia oamenii manifesta cinci trepte ale nevoilor pentru satisfacerea carora actioneaza intr-un singur sens de la nivelul inferior la varful piramidei:

nevoi de baza - fiziologice: hrana, apa, adapostul, reproducerea sunt destinate supravietuirii biologice

nevoi de siguranta - protectia impotriva pericolelor, amenintarilor, lipsurilor si asigurarea stabilitatii

nevoi de socializare - apartenenta la grup, acceptarea, comunicarea, afectiunea

nevoia de stima - respectul, prestigiul, recunoasterea sociala, realizarea conditiilor materiale si sociale

nevoile superioare, de autorealizare - necesitatea dezvoltarii personalitatii prin cunoasterea, intelegerea si cultivarea sentimentului moral, estetic.