Curtea EuropeanA de JustiTie

1. Justitia comunitara

Tratatul de la Nisa contine Protocolul asupra Statutului Curtii de Justitie (C.J.), a Tribunalului (Curtii) de Prima Instanta (C.P.I.) si norme relative la o noua institutie judiciara - Camera Jurisdictionala.

Potrivit art.220 C.E., in formularea noua ( art.2 T_N), "Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, fiecare in cadrul jurisdictiei proprii, asigura respec­ta­rea legii in interpretarea si aplicarea prezentului tratat".

Noile prevederi stabilesc expres criteriul conform caruia cele doua instante sunt formate din cate un judecator din fiecare stat membru, iar pana la noua extin­dere, sunt formate din cate 15 judecatori si 8 avocati generali (erau 9 pana acum). Avocatul general, continua sa aiba functia de autoritate profesionala impar­tiala si independenta care pune concluzii in anumite cauze, potrivit compe­tentei determinate prin statut.

Tratatul de la Nisa prevede si pentru Tribunalul de Prima Instanta avocati generali, statutul Curtii de Justitie fiind aplicabil atat judecatorilor, cat si avocatilor primei instante.

Instituind o noua instanta judiciara denumita Camera Jusridictionala (art. 2 pct.32), careia sa i se stabileasca prerogative privind solutionarea cauzelor in anumite materii specifice, T_N reglementeaza si calea de atac a recursului la C.P.I. contra hotararilor date in prima instanta de Camera Jurisdictionala.

Protocolul B, anexa la T_N, cuprinde norme privind "Statutul judecatorilor si avocatilor generali" (Titlul I, - art. 2-8), "Organizarea Curtii" (Titlul II, - art. 9-18), "Procedura" (Titlul III, - art. 19-46), "Tribunalul de Prima Instanta al Comuni­tatilor Europene" ( Titlul IV, - art. 47-62) si "Prevederile finale" ( Titlul V, - art. 63-64).

De asemenea, Conferinta a adoptat un numar de 6 Declaratii relative la Justitia comunitara (nr. 12-17) prin care:

solicita Curtii si Comisiei sa examineze ansamblul repartitiei competentelor intre Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta, in special in sfera recursurilor directe;

sa se defineasca prevederile esentiale ale procedurii de revizuire in Statutul Curtii, cu privire speciala la rolul partilor in procedura Curtii, efectul pro­ce­durii de revizuire asupra caracterului executoriu al deciziei C.P.I. si efectul deciziei C.J. asupra litigiului;

in cazurile exceptionale in care Curtea decide sa revizuiasca o decizie a C.P.I. asupra unei chestiuni prejudiciale, trebuie sa actioneze in cadrul unei proceduri de urgenta;

cere Curtii si Comisiei sa pregateasca, in cel mai scurt timp posibil, un pro­iect de decizie pentru crearea unei Camere Jurisdictionale competenta in a solutiona litigiile dintre Comunitate si particulari in prima.

2. Rolul CurTii de JustiTie

Curtea europeana de justitie cu sediul la Luxembourg este institutia jurisdictionala ce vegheaza la aplicarea dreptului comunitar, solutionand disputele dintre statele membre si Comisia Europeana, dintre institutiile U.E., dintre persoane fizice si juridice si Uniune.

Curtea Europeana de Justitie are misiunea de a asigura aplicarea, interpretarea si respectarea dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene. Nu trebuie confundata Curtea Europeana de Justitie si Curtea Europeana a Drepturilor Omului -C.E.D.O cu sediul la Strasbourg - organ creat de Consiliul Europei in baza Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

3. ComponenTa CurTii de JustiTie

Lucrare: Mersul tratativelor militare la Moscova Referat: Hitler-Stalin: O ecuatie cu multe necunoscute - antisemitismului de stat?

Aceasta este formata din 27 de judecatori - cate unul pentru fiecare membru, fiind asistata de 8 avocati generali, Consiliul avand dreptul sa creasca numarul acestora. Judecatorii sunt desemnati de Consiliul U.E, la propunerea statelor membre, mandatul acestora fiind de 6 ani si poate fi reinnoit, dar jumatate din acestia sunt schimbati din 3 in 3 ani pentru a asigura o anumita continuitate in activitatea Curtii

Avocatii generali sunt numiti si reinnoiti pe aceleasi principii ca si judecatorii si au rolul de a prezenta public concluziile motivate asupra cauzei in care este obligatorie prezenta acestora.

Demiterea judecatorilor si a avocatior generali se face cu votul unanim al celorlalti colegi atunci cand se considera ca nu mai sunt calificati pentru a-si mai exercita atributiile.

4. FuncTionarea CurTii de JustiTie Si competenTa acesteia

Presedintele Curtii (ales prin vot secret de catre ceilalti judecatori) al carui mandate este de 3 ani are rolul de a prezida de a prezida audierile si deliberarile din Camera de consiliu si de a dirija activitatea Curtii.

Judecatorii sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de catre grefieri si referenti.

Grefierii sunt alesi de catre judecatori si au rolul de a asista la audieri de a consemna dezbaterile, tin arhivele curtii si, de asemenea, au si atributii administrative - asigura administrarea bugetului Curtii sub autoritatea presedintelui acestuia . Referentii lucreaza pe langa fiecare judecator, cate 2, fiind juristi de aceeasi nationaliatae cu acesta.

Formatiuni de lucru ale Curtii de Justitie Europeana

a) Marea Camera -se intruneste atunci cand statul membru sau institutia comunitara parte in litigiu o solicita in mod expres. Curtea judeca in plen sau in cazurile in care complexitatea cazului dedus judecatii o cere. Este compusa din 13 judecatori.

b) Camerele - au rolul de a instrumenta cauzele dar pot avea si atributii de judecata, deciziile lor avand aceeasi forta juridica ca si a Curtii. Aceasta judeca doar cazurile mai putin dificile.Sunt compuse din 3 sau 5 judecatori.

c)  Plenul - atunci cand actiunea vizeaza un stat membru sau o institutie comunitara competenta apartine acestuia.

Procedura de judecata poate fi contradictorie (fiecare parte isi sustine si argumenteaza pretentiile), publica, mixta si inchizitorie deoarece presupune activitati de instrumentare a cauzei cu ar fi expertiza si audierea martorilor. Deliberarile se iau in Camera de Consiliu la ele participand judecatori ce au fost prezenti la procedura orala, iar avocatii generali nu participa. Hotararea se ia cu majoritatea , iar partile sunt reprezentate in mod obligatoriu in fata curtii, in orice faza a procedurii de judecata. Limba in care se desfasoara procesul este de regula limba paratului, dar se poate utiliza si limba de procedura care cel mai des este utilizata franceza.

Curtea indeplineste doua functii, si anume:

a) o functie jurisdictionala - ea putand actiona ca:

- o curte constitutionala judeca recursurile contra unei institutii comunitare ce nu-si respecta obligatiile din tratate

curte administrativa - controleaza legalitatea actelor comunitare

curte de apel - judeca recursurile impotriva hotararilor date de Tribunalul de Prima Instanta

b) o functie consultativa - aceasta emite avize in cazul in care se pune problema revizuirii tratatelor comunitare.