Concluzii si recomandari privind procesul de integrare in Uniunea Europeana a statelor din centrul si estul Europei

Concluzii si recomandari privind procesul de integrare in Uniunea Europeana a statelor din  centrul si estul Europei

Procesul de integrare europeana, departe de a se fi incheiat, se afla intro o continua dinamica, atat pe orizontala - prin asocierea celorlalte state omogene, nemembre ale U.E. la acest proces - cat si pe verticala, printr-o mai mare coordonare a politicilor nationale, o mai buna definire a obiectivelor si mijloacelor institutiilor Comunitare. Acest proces inceput cu peste 45 de ani in urma a intrat intr-o noua faza, prin aparitia monedei EURO, care va inlocui treptat toate monedele nationale ale statelor participante la Uniunea Economica si Monetara. Din pacate, 'copilaria' noii monede se dovedeste a fi destul de dificila, ea aparand intr-un context politic si economic nu tocmai favorabil - atacurile fostului ministru de finante german Oskar Lafontaine la adresa Bancii Centrale Europene, conflictul din Iugoslavia, demisia Comisiei Europene si intarirea dolarului, toate acestea fiind analizate intr-un capitol anterior. Fara indoiala, problema principala care se pune in legatura cu largirea Uniunii Europene este legata de aderarea fostelor state socialiste din estul si centrul Europei, in momentul de fata asociate la U.E. Chiar si in conditiile unei dezvoltari mai rapide a acestor tari, diferenta dintre acestea si tarile U.E. este, cu exceptia catorva cazuri notabile (Slovenia, Cehia, Ungaria) extrem de mare. Costurile aderarii noilor state vor fi extrem de ridicate atat pentru Uniunea Europeana cat si pentru respectivele tari. Insa, aceste costuri vor putea fi cu mult mai ridicate in cazul neaderarii, daca estul Europei a intra intr-un haos politic si economic, deoarece o atare situatie ar degenera intr-o noua 'cursa a inarmarilor', costisitoare pentru ambele parti. Din randul tarilor candidate, o serie de state intre care se numara Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia au facut cei mai hotarati pasi pe calea reformei economice si politice, acest fapt conducandu-le mult mai aproape decat restul plutonului de indeplinirea conditiilor necesare aderarii. Nu este mai putin adevarat faptul ca aceleasi tari au beneficiat cel mai mult de ajutorul Uniuni pentru realizarea acestor reforme, insa aici trebuie mentionat atasamentul lor clar exprimat inca de la inceputul tranzitiei la valorile economice si politicii promovate de catre U.E., in timp ce in alte state, intre care se afla Romania, acest inceput a fost marcat de o periculoasa instabilitate (e suficient sa amintim mineriadele din 1990-1991, rasturnarea prin violenta in septembrie 1991 a unui guvern ales democratic, care a ridicat numeroase semne de intrebare cu privire la cursul reformelor in statele respective. Toate statele candidate, dar in special cele aflate in "coada" plutonului vor trebui sa faca pasi hotarati in continuare pe calea reformelor si liberalizarii economice, in directia privatizarii si a restructurari intreprinderilor; in plus, se dovedeste din ce in ce mai necesara inchidere intreprinderilor cu pierderi, in vederea asigurarii unei mai mari discipline financiare si aparii scurgerilor de resurse nationale prin aceste adevarate gauri negre.

In Romania, masurile adoptate nu au fost suficiente pentru a reduce pierderile financiare din economie, puternic concentrate intr-un numa limitat de mari intreprinderi de stat. In 1996 totalul pierderilor din aceste intreprinderi, fara subventii, reprezenta 8.7% din P.I.B., din care 80% era concentrate in 100 de mari intreprinderi. In prima jumatate a anului 1997 s-a reusit reducerea acestor pierderi la 5,7% din P.I.B., trendul pastrandu-se si in 1998. Cu exceptia notabila a RENEL, cele mai mari intreprinderi cu pierderi sunt fie regii autonome din domeniul mineritului, transporturilor, radio-televiziunii, rafinarii, agro-industriei, fie mari societati comerciale precum Tractorul sau Roman.

In domeniul politicii monetare, principalul obiectiv al BNR, constituit prin noul statut al acestei institutii (Legea nr. 101/1998) il constituie stabilitatea monedei nationale, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor. Accentul va trebui pus, in acest scop, pe cresterea importantei instrumentelor indirecte de politica monetara, practic a celor flexibile, transparente si cu caracter de piata (operatiunile de Open-Market), urmarindu-se asigurarea compatibilitatii cu instrumentul folosit in U:E.

In vederea accelerarii procesului de armonizare legislativa cu U.E., in domeniul politicii fiscale au fost adoptate urmatoarele masuri²:

rationalizarea bazei pentru aplicarea TVA;

rationalizarea grilelor de impozit pentru salarii;

rationalizarea impozitarii veniturilor persoanelor fizice;

cresterea accizelor la produse de lux precum tutunul, cafeaua si alcoolul.

Masurile care vor fi luate in continuare vor trebui sa aiba in vedere:

rationalizarea regimului scutirilor de TVA;

intarirea procedurilor de control;

adaptarea structurilor si nivelurilor accizelor, astfel incat acestea sa corespunda principiului nediscriminarii intre produsele nationale si cele originare din tarile membre ale U.E.;

pregatirea introducerii impozitului pe venitul global;

cresterea impozitului pe proprietate, atat in ceea ce priveste rata de taxare, cat si ca baza impozabila.

In ceea ce priveste politica comnerciala, negocierea si incheierea acordurilor de tip european (cel interimar si apoi de asociere la U.E., acordurile de comert liber cu statele A.E.L.S., cu Cehia, Slovacia, Moldova, Turcia, aderarea Romaniei la CEFTA) a stabilit un cadru juridic nou, liberal, pentru schimburile comerciale ale Romaniei. Din cadrul acestora, cel mai important acord de .comert liber este Acordul European de Asociere incheiat cu U. E., care a determinat orientarea prioritara a fluxurilor comerciale ale Romaniei catre tarile din Uniune. Comertul cu U.E. a crescut de la 3,2 miliarde dolari in 1991 la 10, 7 miliarde aolari in 1997. Este de remarcat insa faptul ca in aceasta perioada s-a inregistrat o tendinta de deteriorare a structurii exporturilor, in sensul reducerii ponderii produselor cu o prelucrare mai scazuta. La importuri a avut loc o crestere a ponderii bunurilor industriale de larg consum, a produselor textile, pielarie, in conditiile in care in Romania exista baza de materii prime pentru producerea acestora. Aceste tendinte au determinat o inrautatire a raportului de schimb si a eficientei comertului exterior.

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

Calitatea de membru U.E. va solicita mecanisme ferme de control la frontiera, importante in mod special pentru Romania avand in vedere amplasarea sa strategica in regiune, la intersectia dintre Orientul Mijlociu, Peninsula Balcanica si Comunitatea Statelor Independente. Romania nu numai ca va trebui sa implementeze masurile necesare pentru propria protectie impotriva fraudelor, dar va trebui sa actioneze si ca o poarta de intrare pentru restul U.E. In acelasi timp, o importanta deosebita va reveni aplicarii unor masuri privind respectarea cerintelor referitoare la calitatea si siguranta produselor, preluarea standardelor europene armonizate, protectia intereselor economice ale consumatorilor, acesta impunand noi obligatii producatorilor, importatorilor si distribuitorilor.

Politica comerciala trebuie sa fie sprijinita de o politica a concurentei eficienta, aceasta fiind nu numai un instrument important pentru restructurarea industriala, dar si un important mijloc de sustinere a politicii de macrostabilizare, aducand beneficii importante populatiei in ansamblu. Politica concurentei devine principala forta de promovare a eficientei economice si de sustinere a schimbarilor structurale; in acest scop, regulile concurentei vor trebui sa fie armonizate cu legislatia U.E., principiile lor trebuind sa fie respectate nu numai pentru sprijinirea programului de stabiliizare, dar si pentru a evita posibile le reactii ale U.E. fata de concurenta neloiala din partea unor intreprinderi din Romania.

Pe termen mediu, guvernul va trebui sa urmareasca aplicarea regulilor de concurenta in domeniul intelegerilor dintre agentii economici, abuzului de pozitie dominanta si al controlului fuziunilor si achizitiilor. Totodata vor fi sporite obligatiile autoritatilor de concurenta pe linia transparentei, rolului lor informational si in elaborarea politicilor guvernamentale.

Pent.ru crearea unui mediu concurent.ial, doua direct.ii de actiune vor avea o relevanta deosebita:

transformarea regiilor autonome in societati comerciale apte de a fi privatizate. Privatizarea, inceputa in 1998 cu telefonia, va continua in 1999 si 2000 cu energia electrica, gazele naturale si caile ferate. Conformitatea alinierii acestui proces la legislatia U.E. este asigurata de prevederea legala conform careia restructurarea regiilor de stat trebuie avizata de Consiliul Concurentei (autoritate independenta);

accelerarea privatizarii, care va conduce la cresterea contributiei sectorului privat la formarea P.I.B. de la 64,4% in 1998 la 80,5% in 2000.

In domeniul bancar, obiectivele strategice ale guvernului pe termen mediu vor fi intarirea sectorului bancar in conformitate cu Directivele U.E. si cresterea eficientei acestuia. In vederea atingerii acestor obiective se vor impune urmatoarele 6 directii de actiune:

imbunatatirea legislatiei bancare

intarirea supravegherii bancare

accelerarea privatizarii bancare

sprijinirea restructurarii interne a bancilor

consolidarea sectorului bancar;

cresterea eficientei sistemului interbancar de plati.

Legislatia existenta in domeniul asigurarilor si a pietei de capital va trebui armonizata, de asemenea cu cea din tarile U.E., in paralel cu promovarea unei mai bune cooperari cu institutiile similare din statele membre ale U.E. Armonizarea legislatiei din domeniul, muncii va, avea in vedere adoptarii unor noi acte normative ce privesc salariile si flexibilitatea pietei muncii, aplicarea prevederilor din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana in vederea conditiilor necesare dobandirii acquis-ului comunitar.

Politica guvernului in sectorul agricol va trebui sa vizeze promovarea actiunilor si institutiilor care vor permite dezvoltarea unei agriculturi private performante, asemanatoare celei din U.E. In plus, este de asteptat ca sectorul sa recastige pozitia sa de exportator net pentru unele produse. In vederea realizarii acestor obiective pe termen mediu, politica va fi directionata spre:

modernizarea sistemului de sprijinire a agriculturii, reforma preturilor comertului, a finantarii si a regimului subventiilor;

perfectionarea legislativa si institutionala, inclusiv accelerarea implementarii noii legislatii in vederea asigurarii liberei circulatii a terenurilor;

accelerarea privatizarii si lichidarea intreprinderilor neviabile, restructurarea activitatii de depozitare si comerciale a cerealelor, cresterea capacitatii de export.

In domeniul transporturilor, Romania se confrunta cu o nevoie acuta de, investitii in scopul unei rapide si semnificative imbunatatiri a infrastructurii, reabilitarii si inlocuirii echipamentelor de transport, precum si in scopul dezvoltarii unei culturi manageriale necesare pentru conducerea entitatilor rezultate in urma procesului de: 'restructurare' a societatilor si regiilor autonome din transporturi.

Pentru atingerea nivelului cerut pentru dobandirea calitatii de membru al U.E. sunt necesare eforturi pe care statul roman nu le poate sustine singur, in etapa actuala.

In domeniul protectiei mediului, prioritatea strategica pe termen mediu este crearea cadrului legislativ si institutional necesar atingerii standardelor U.E., masurile promovate trebuind sa vizeze: perfectionarea legislatiei generale a mediului in scopul armonizarii cu legislatia U.E., asigurarea protectiei si conservarii mediului natural, protectia populatiei impotriva poluarii industriale si a factorilor de risc, asigurarea unor conditii adecvate pentru transportul, importul si exportul de materiale chimice periculoase. Proiectele de dezvoltare vor fi realizate in conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite de forurile de la Bruxelles, ceea ce va presupune si specificarea contributiei externe.

O alta conditie pentru integrarea in U.E. si pentru accesul la fondurile structurale comunitare o reprezinta promovarea unei politici a dezvoltarii regionale durabile, directiile de actiune fiind axate pe imbunatatirea cadrului legal, administrativ si bugetai in fiecare regiune, integrarea politicilor sectoriale in cadrul politicilor regionale, conducerea politicii sectoriale pe criterii regionale si implementarea unui sistem economic descentralizat. Desi Romania se afla pe unul din ultimele locuri in plutonul tarilor est europene candidate la aderare, in special datorita structurii economice mostenite de la regimul comunist, dar si datorita derularii lente a reformelor in cei 10 ani de tranzitie, acest fapt nu trebuie sa ne descurajeze. Ceea ce trebuie facut de guvernul Romaniei in continuare este aplicarea masurilor de reforma enuntate anterior, demonstrand prin aceasta angajarea ferma si irevocabila pe calea infaptuirii unei economii de piata sanatoase; apte de a intra in randul economiilor puternice din cadrul Uniunii Europene.

Bibliografie selectiva

1. Bal, Ana - 'Economie in tranzitie - Europa Centrala si de Est', Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1997

2. Bari, Ioan - 'Economie Mondiala', E.D.P., Bucuresti, 1997

3. Brociner, Andrew - 'L'Europe monetaire', Edition du Seuil, Paris, 1997

4. Danila, Nicolae - 'EURO- Bipolarizarea monetara', Ed. Economica, Bucuresti, 1999 .

5. Folsom, Ralph H - 'European Union Law', West Publishing Co., St. Paul, USA, 1995

6. Harrop, Jeffrey - 'Structural Funding and Employment in the European Union', Edward Elgar Publishing Co, UK, 1996

7. Jones, Robert A - 'The Politics and Economic of the European Union', Edward Elgar Publishing Co, UK, 1996

8. Molle, Willem - 'The Economics of European Integration', Ashgate Publishing Ltd, UK, 199 i

9. Riche, Pascal; Wiplosz, Charles - 'L'Union Monetaire de 1'Europe', Editions du Seuil, Paris, 1993

10. **** - 'Strategia economica a Romaniei pe termen mediu', Bucuresti, 1998

11. **** - 'Transition Report', B.E.R.D., 1995-1996

12. **** - Colectia revistei ,Capital', 1998-1999

13. **** - 'L'Ecu, monnaie du succes europeen. Une strategie pour 1'ecu',

Ernst & Young, Paris, 1990