Politica fara tineri - Viitor fara perspective

Politica fara tineri - Viitor fara perspective

Motto: "In cazul Moldovei, o tara cu putine resurse naturale, investitiile in resursele umane reprezinta strategia-cheie. Constituind un sfert din populatia tarii, tinerii sunt resursa ei cea mai valoroasa."[1]

Transformarile sociale si politice produse in Republica Moldova in ultimele decenii au generat diverse probleme cu care se confrunta generatia tinara. Insa, in pofida sanselor si oportunitatilor aparute in procesul dezvoltarii democratiei pluraliste in tara noastra, gradul de participare a tinerilor la viata publica si politica este foarte scazut. Din pacate, multi tineri din Republica Moldova nu constientizeaza beneficiile acestor oportunitati. Cauzele pot fi diverse: nu sunt informati, nu sunt motivati sau nu reusesc, cu toate ca depun un anumit efort.

Astazi suntem martori oculari ai uneia dintre cele mai mari confruntari ale societatii moldovenesti, si anume problema absenteismului tinerilor la urnele de vot si neimplicarea lor in politica. Pronind anume de la aceasta teza, prezenta lucrare are drept scop de a investiga si de a prezenta motivele si cauzele invocate de tineri, care demonstreaza faptul de ce ei au luat anume aceasta atitudine.

Marele potential pe care-l poseda tinara generatie, le-ar permite sa se realizeze si sa contribuie la dezvoltarea societatii in intregime, inclusiv la dirijarea cu succes a propriului destin, insa tinerii din Republica Moldova, nu sunt increzuti in propriile lor puteri. Astfel, obiectivul major al lucrarii mele reprezinta determinarea unor solutii, care ar putea redresa situatia in care se afla la moment tinerii. Solutii, care au fost determinate in urma unui sondaj realizat printre tinerii cu drept de vot.

In 2003, conform datelor Departamentului Statistica si Sociologie al Republicii Moldova erau 908,6 mii de tineri cu virstele cuprinse intre 16-29 de ani, reprezentind 26,5% din populatia tarii.[2] Acest fapt acorda Moldovei statutul de cea mai tinara tara din Europa, ceea ce implica mari responsabilitati pentru a indreptati asteptarile tinerilor. In acest sens, tinerii, prin gindirea lor pozitiva, prin dinamismul si prin energia care le sunt proprii, prin ambitiile si aspiratiile catre un viitor mai prosper, ar trebui sa constituie forta motrice intr-o societate. In Republica Moldova, din pacate, majoritatea tinerilor au o viziune pesimista asupra viitorului.

Fiecare al patrulea sustine ca nu stie ce ii va aduce viitorul, fiecare al zecelea marturiseste ca traieste doar pentru ziua de azi, un sfert din ei nu cred ca viitorul va fi mai bun, aproape 15% considera ca viitorul va fi mai deprimat decit prezentul si doar circa o treime din tinerii Moldovei spera ca viitorul le va aduce o viata mai buna decit cea de acum[3].

Tinerii din Republica Moldova par sa-si fi pierdut speranta intr-o viata mai prospera. Ei nu mai cred in promisiuni, si nici nu cred in faptul ca ar avea puterea de a schimba ceva. Aceasta pozitie o demonstreaza si datele Barometrului de Opinie Publica (BOP), din noiembrie 2006[4], unde 32,6% si 35,2% din tineri cu virsta cuprinsa intre 18-29 de ani, la intrebarea: "In ce masura credeti ca oamenii ca Dvs. pot influenta hotaririle importante ce se iau la nivel national?", au raspuns: intr-o mica masura si respectiv intr-o foarte mica masura sau chiar deloc.

Majoritatea tinerilor, nu cred in valoarea votului lor, ceea ce demonstreaza si prezenta nesemnificativa a tinerilor la urnele de vot. Barometrul (BOP) pune in discutie aceasta problema. Astfel, in februarie 2005[5], la intrebarea: "Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, Dvs. v-ati duce la vot?", tinerii cu virsta cuprinsa intre 18-29 de ani au raspuns: 58,4% (sigur ca m-as prezenta) si 27,6% (probabil ca m-as prezenta). Tragic este faptul ca aceste date sunt in continua descrestere. Astfel, in martie 2006[6] BOP reflecta opinia tinerilor in felul urmator: 38,9%( sigur ca m-as prezenta) si 29,8% (probabil ca m-as prezenta). Cele mai recente date ale BOP, din noiembrie 2006[7] ne arata o mica crestere: 42,5% (sigur ca m-as prezenta) si 27,2% (probabil ca m-as prezenta).

Distanta existenta intre tineri, institutiile publice si procesul democratic se datoreaza, de asemenea, lipsei traditiei de participare a tinerilor la edificarea unei societati democratice si prospere. Tinerii continua sa se simta frustrati, descurajati, dezinteresati, si in final devin indiferenti fata de viata politica si sociala.

Potrivit BOP, nivelul de interes al populatiei tinere pentru politica este in continua descrestere - de la 26,2% in februarie 2005 (interesati foarte mult sau mult) la 16,2% in aprilie 2006 si la 14% in noiembrie 2006.[8] Tinerii se distanteaza de politica tot mai mult si mai mult. Nu sunt interesati de evenimentele politice sau economice ce au loc in tara. Pentru a merge pe o cale durabila de dezvoltare, Moldova, trebuie sa dezvolte o societate civila capabila sa joace un rol important in procesul de democratizare a tarii, in care locul si rolul tinerilor sa fie vizibil. Pentru solutionarea problemelor, Moldova are nevoie de implicarea societatii civile, si in special de implicarea tinerilor. In contextul existentei dorinte de aderare la Uniunea Europeana, discutiile publice si implementarea politicilor pe acest subiect devin probleme cotidiene.

Procesul de democratizare intimpina multe obstacole in tarile din Europa de Sud-Est, iar Moldova nu face exceptie. Au loc multe transformari la diferite nivele: politic, economic, institutional precum si in viata de zi cu zi. Incepind cu schimbarile politice, rolul implicarii cetatenesti a crescut mult in ultimii ani si aceasta impune o schimbare de mentalitate si o modificare a comportamentului civic si politic.

Totusi, cei mai multi dintre tinerii cetateni ai tarii noastre nu au fost si nu sunt pregatiti sa raspunda noilor cerinte ale societatii democratice si ale dezvoltarii societatii civile, iar procesul de democratizare se confrunta in continuare cu problema cetatenilor pasivi care nu cunosc avantajele implicarii lor in reconstructia societatii civile din Republica Moldova.

"Pentru a depasi problema neimplicarii cetatenesti, in Republica Moldova se pune in aplicare politica de tineret. Misiunea principala a acesteia este sa ajute tinerii sa devina cetateni activi, adica sa joace un rol activ in societate. In acest scop, politica de tineret vizeaza urmatoarele sarcini:

Sa asigure bunastarea tinerilor si sa le ofere posibilitatea de a fi intr-o forma buna (fizica, psihologica);

Sa promoveze o institutie adecvata pentru tineri;

Sa asigure tinerilor un loc potrivit in societate;

Sa incurajeze participarea tinerilor in luarea de decizii ce tin de viata lor.

Aceste patru sarcini sunt conditii necesare pentru ca tinerii sa fie cetateni activi. Ele tin de toate aspectele vietii tinerilor si, prin urmare, trebuie implementate de catre toate sectoarele de politici publice intr-un mod organizat."[9]

Alegerile locale precedente au demonstrat participarea redusa a tinerilor la procesul electoral, ceea ce denota, ca in marea majoritate, tinerilor, le lipseste spiritul participativ si le este strain conceptul de cetatenie activa. Alegerile locale din Chisinau au demonstrat ca atit tinerii, cit si intreaga populatie a tarii, nu se lasa atit de usor convinsa intr-un timp atit de scurt. Astfel, cele patru scrutine electorale au fost considerate nevalabile din cauza ca la ele au participat mai putin de 1/3 din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.[10] Pentru a rezolva aceasta problema a "neprezentarii" populatiei la urnele de vot, a fost modificat si completat prin Legea nr. 248-XVI din 21.07.2006 Codul electoral al RM, care include urmatoarele schimbari: alegerile locale vor fi considerate nevalabile daca la acestea va participa mai putin de un sfert din numarul persoanelor cu drept de vot, iar scrutinul repetat se va considera valabil indiferent de numarul alegatorilor, care au participat la alegeri. [11]

Poate pentru Administratia Publica Locala, aceasta este o solutie pentru a "alege" candidatul, insa pentru mine, ca cetatean tinar a Republicii Moldova, lucrurile stau altfel. Este aceasta solutia perfecta pentru a depasi problema neimplicarii tinerilor in politica si, in general, in procesul electoral? Mai ales acum, cind majoritatea tinerilor moldoveni au luat aceasta atitudine?

Este foarte probabil ca aceasta problema sa se manifeste si in alegerile din 2007, ceea ce poate produce dificultati in pragul alegerilor locale din 2007. De asemenea, este foarte probabila o apatie politica in randul cetatenilor. Va fi afectata si coeziunea sociala. Aparitia unor miscari politice charismatice la aceasta etapa ar putea bulversa esichierul politic. Miscarile in cauza s-ar putea bucura de intreaga sustinere a populatiei, aceasta optand, mai degraba, impotriva tuturor celor care ocupa azi acest esichier.[12]

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

In calitate de cetatean tinar activ al Republicii Moldova, ma preocupa viitorul tarii mele, de aceea, mi-am pus intrebarea: "De ce tinerii in ziua de azi nu mai sunt interesati de politica?", "De ce majoritatea din ei nu merg la vot?", "Ce se intimpla?"

Pentru a afla parerea tinerilor vis-à-vis de motivele neparticiparii lor la vot, solutiile pe care le propun si nu numai, am realizat un sondaj printre studentii urmatoarelor institutii superioare de invatamint din Chisinau: USM (Universitatea de Stat din Moldova), UTM (Universitatea Tehnica din Moldova), ASEM (Academia de Studii Economice din Moldova), ULIM (Universitatea Liber Internationala din Moldova), UPS (Universitatea Pedagogica de Stat) "Ion Creanga" , UST (Universitatea de Stat din Tiraspol) si Academia de Politie "Alexandru cel Bun".

La sondaj au participat 70 de studenti, alesi in mod aleatoriu, reprezentind diferite facultati si diferiti ani de studiu, originari din diverse localitati ale republicii. Sondajul a fost unul deschis, anonim, continind cinci intrebari:

1)          Cum credeti, de ce tinerii sunt cei mai putini numerosi la vot?

2)          Dupa parerea Dvs., la urmatoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?

3)          Daca nu, care in opinia Dvs. ar fi solutia?

4)          Cum pot fi tinerii motivati sa participe la vot?

5)          Cum poate fi auzita vocea tinerilor?

In urma evaluarii chestionarelor am dedus urmatoarele probleme: ca tinerii nu au incredere in actualii candidati la alegeri, nu vad calea spre viitor, ei doresc sa fie informati, apreciati, doresc ca prezenta la vot sa fie obligatorie, si, nu in ultimul rind, doresc asigurarea cu locuri de munca.

De ce tinerii sunt cei mai putini numerosi la vot?

Tinerii reprezinta un potential considerabil al dezvoltarii societatii, potential, care din pacate in Republica Moldova nu a fost valorificat pana in prezent. Din aceasta cauza, tinerii devin tot mai pesimisti si mai rezervati in ceea ce priveste viitorul lor in Moldova, conform datelor BOP din Noiembrie 2006[13], la intrebarea: "Credeti ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie buna sau merg intr-o directie gresita?", 48,7% dintre tineri au raspund ca directia este gresita.

Fiind primii afectati de ulterioarele evolutii sau involutii din domeniul economic, social si politic, tinerii ar trebui sa riposteze prin votul lor, insa la noi, este exact invers, tinerii nu participa la vot. Astfel, in mai multe chestionare am gasit ideea ca: "prin nereprezentarea la vot tinerii raspund la neadevar".

Deasemenea, in urma sondajului efectuat de mine, principalele cauze identificate, din cauza carora tinerii nu se prezinta la urne in ziua alegerilor, au fost lipsa de incredere in actualii candidati la alegeri (34,2%), indiferenta (24,2%), tinerii sunt plecati peste hotare (15,7%), nu au incredere ca votul lor este in stare sa schimbe lucrurile (15,7%), neinformarea tinerilor despre viata politica a statului, a platformelor electorale a partidelor concurente, lipsa culturii politice (11,4%). (Vezi SCEMA 1).

In aceasta ordine de idei puteti observa ca 58% dintre tineri au invocat si alte motive din cauza carora nu se prezinta la urnele de vot. (Vezi SCEMA 2). Tineretea fiind asociata si cu distractia, multi dintre tineri nu merg la vot, deoarece ziua votarii este duminica (4,2% din 70 de respondenti), ziua de odihna, in care studentii se odihnesc sau se distreaza fiind preocupati de alte probleme mai stringente, si considera ca este o pierdere de timp sa faci drum dus-intors pina la sectia de votare, mai ales cind timpul de afara este posomorit.

Insa cu toate ca altii uita, le este lene sa mearga la vot sau nu constientizeaza importanta acestui eveniment, m-a bucurat mult ca s-au gasit si asa tineri care au spus ca numai ei merita sa fie alesi (1,4% din 70 respondenti). Sa fie oare ei candidatii care vor aduce speranta in viitorul prosper la ei in tara a celorlalti tineri din Republica Moldova?

La urmatoarele alegeri locale tinerii vor participa mai activ la vot? De ce?

La aceasta intrebare s-a conturat un raspuns foarte pesimist. Majoritatea tinerilor sunt lipsiti de speranta. Multi dintre ei considera ca votul lor nu este in stare sa schimbe evolutia lucrurilor, iar conducerea isi aduce aminte de tineri foarte rar, fapt ce le sporeste doza de neincredere in politica.

In Moldova, tinerii incearca sa-si rezolve probleme prin eforturi proprii, neasteptind ajutorul conducerii. Ei pleaca peste hotare in cautarea unei vieti mai bune, deoarece autoritatile publice nu creeaza conditii pentru ca tinerii sa-si poata construi un viitor sigur, aici, acasa. Conform datelor BOP din noiembrie 2006[14], tinerii cu virsta cuprinsa intre 18-29 ani, in proportie de 77,4% nu prea si deloc nu sunt multumiti de ceea ce face conducerea tarii in domeniul asigurarii tinerilor cu locuri de munca. (Vezi SCEMA 3). Promovarea tinerilor in politica si respectarea promisiunilor de catre conducerea tarii au fost mentionate ca fiind unele dintre cauzele care ar putea motiva tinerii cel mai mult sa participe la vot.

Solutia?

Intotdeauna tineretul a fost promotorul schimbarilor pozitive si al progresului.

Ghidindu-ma de aceasta afirmatie, mi-am propus sa intreb tinerii ce solutii viabile vad ei pentru implicarea cit mai activa a semenilor lor la vot. Inca o data m-am convins de faptul ca tinerii nostri sunt ingeniosi, si ca ar trebui priviti ca o forta in consolidarea viitorului prosper al Moldovei si nu ca o problema in plus de gestionat. Pentru acest lucru ar trebui sa li se faciliteze exprimarea ideilor si opiniilor. (Vezi SCEMA 4)

Astfel, solutiile identificate au fost 34,2% aprecierea tinerilor. Tinerii considera ca ar putea fi apreciati prin acordarea diferitor facilitati/burse pentru cei ce realizeaza anumite reusite, prin asigurarea tinerilor absolventi cu locuri de munca, prin asigurarea tinerilor cu spatiu locativ, si prin promovarea tinerilor in politica.

Alte 18,5% dintre tineri cred ca solutia pentru a merge la urnele de vot este schimbarea conducerii. Dar, isi pun oare tinerii intrebarea: "Cine trebuie sa schimbe actuala guvernare daca ei nu au incredere in ea si nu o sustin?". Intr-adevar, tinerii ar dori schimbarea guvernarii, ceea ce demonstreaza si datele BOP din noiembrie 2006[15], unde numai 20,7% dintre tineri cu virsta cuprinsa intre 18-29 ani, au raspuns ca in prezent in republica Moldova, exista cel putin un partid sau o formatiune politica care le reprezinta interesele.

Alte 15,7% dintre tineri cred ca informarea lor este solutia. Tinerii isi doresc sa fie informati despre viata politica a tarii si sa fie implicati in cit mai multe proiecte, seminare, conferinte unde s-ar discuta problemele actuale ale Republicii Moldova. De asemenea unii tineri cred ca solutia este in educarea civica (5,7% dintre respondenti) si patriotica a cetatenilor inca din bancile scolii, ca mai apoi sa fie educati in acelasi stil ca universitate.

O alta solutie propusa a fost inaugurarea cabinelor de vot pentru studenti in cadrul institutiei superioare de invatamint unde isi fac studiile (1,4%), iar altii au mers si mai departe propunind introducerea unei legi ce ar obliga tinerii sa mearga la vot (7,1%). Unii studenti, dornici de a se odihni duminica, cred ca tinerii ar merge la vot daca ziua votarii ar fi in cursul saptaminii, iar daca ar mai fi remunerati pentru faptul ca au votat (4,2%), tinerii ar fi primii la urmele de vot in ziua alegerii.

Cum pot fi tinerii motivati sa participe la vot?

Realizarea campaniilor de informare a fost considerata drept o motivatie puternica pentru 37,5% dintre tineri. Tinerii au venit cu diverse idei a campaniilor de informare. Una, care putea fi regasita in majoritatea chestionarelor, este ca tinerii trebuie incurajati sa participe la vot prin informarea lor ca votul fiecarui din ei conteaza si este important pentru viitorul tarii. Tinerii trebuie sa stie ca au un cuvint de spus si ca sunt o putere in societate.

Mai mult ca atit, ei ar fi motivati daca guvernantii si-ar pastra toate promisiunile si ar realiza o schimbare spre bine in societate (22,5%). Adica ar merge la vot, daca totul ar merge bine, dar atunci cind totul merge rau? Cui ii revine sarcina de a face o schimbare cind totul merge rau?

Ar fi ideal daca tinerilor li s-ar oferi diferite inlesniri, spatii locative pentru tinerele familii etc. Unii tineri considera ca diverse dezbateri publice, mese rotunde unde s-ar aborda problema neimplicarii tinerilor, i-ar motiva pe ei si pe alti semeni de-ai lor sa participe la vot.

Precum si spiritul tinerilor, motivatiile lor pot fi diverse. Totul depinde de interesele personale a fiecarui. Locurile de munca sunt putine si insuficient platite. Tinerilor li se pretinde experienta la angajare. Lipsesc perspectivele. Prin urmare, tinerii nu au alta solutie decit sa plece peste hotare, de cele mai multe ori ilegal. In marea majoritate tinerii considera ca anume promovarea tinerilor in politica (5%) si asigurarea tinerilor cu locuri de munca (45% din altele) si i-ar putea motiva sa participe mai activ la vot.

Printre alte motivatii mentionate au fost: activitatea diferitor ONG ce i-ar putea motiva sa participe mai activ, lectii de educatie civica incepind din scoala pina la universitate inclusiv, adoptarea unui cadru legislativ in domeniul de tineret etc. (Vezi SCEMA 5)

Cum poate fi auzita vocea tinerilor?

In ciuda situatiilor foarte diferite, tinerii impartasesc valori si dificultati asemanatoare, iar deseori vorbesc intr-o singura voce: ei isi doresc visele si asteptarile implinite.

Ei considera ca mass-media este cel mai eficient mijloc unde vocea lor ar putea fi auzita (78%) si perceputa de catre autoritatile publice, insa cu mare inversunare si-ar dori sa existe cit mai multe intilniri tet-a-tet cu politicienii de la conducerea tarii (4,2%).

Fiind tineri si rebeli, unii cred ca anume prin greve, mitinguri, proteste si adunari vocea tinerilor este auzita cel mai bine (17,1%). De asemenea au fost mentionata ideea crearii unui partid studentesc (4,2%). (Vezi SCEMA 6)

Nu conteaza prin ce modalitate, inumana sa nu fie, important este ca vocea tinerilor sa razbata la urechile guvernantilor si sa-i convinga de problemele cu care se confrunta tinerii.

Astazi, cu toate ca multi  tineri par lipsiti de orice speranta in viitor si se refugiaza in indiferenta si dezamagire, mai exista citeva modele dinamice de participare ale tinerilor. Vorbesc despre Centrele de Resurse pentru Tineri, Consiliile Locale, Clinicile prietenoase ale tinerilor, diverse organizatii si ONG-uri de tineret, care s-au dovedit a fi de succes, deoarece acestea asigura o reala participare la nivel local si chiar national a tinerilor. Dar daca exista acesta categorie, de ce totusi situatia la nivelul intregii tari este atit de dramatica?

Aceste modele de reprezentare si participare a tinerilor reprezinta "scheletul" unui sistem functionabil de implicare a tinerilor in procesul de luare a deciziilor, unicul lucru care ne lipseste este "musculatutra". Cum am putea sa ne antrenam" muschulatura" si sa devenim mai puternici in acest domeniu?

Pentru realizarea acestui fapt este nevoie de eforturi conjugate, pentru ca domeniul tineretului este unul complex , iar pentru a dezvolta o politica in domeniu, e nevoie de participarea mai multor ministere. Din pacate, lipseste o structura care ar coordona acest proces.

Autoritatile ar trebui sa sprijine activitatile si politicile care se dezvolta si se implementeaza in prezent de catre tineretul activ al Republicii Moldova, si ar trebui sa colaboreze cu acesta, pentru a "molipsi" si pe ceilalti tineri de activismul social. Tinerii ar trebui tratati de indiferenta prin apreciere si incurajare. Implicarea tinerilor in politica astazi, va permite un viitor mai prosper miine.

In acest sens, conducerea tarii ar trebui sa le asculte ideile si opiniile lor. Nu este usor, deoarece este vorba despre un grup eterogen, dar cu toate acestea parerile tinerilor trebuie luate mai mult in consideratie de catre autoritati.

Astfel, viitorul prosper al Republicii Moldova este imposibil fara participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor. Tinerii trebuie sa deprinda posibilitatle si modelitatile necesare de a participa real la faurirea propriului lor viitor. Ei trebuie sa se implice mai mult si sa utilizeze toate oportunitatile posibile, doar astfel tinerii vor face schimbarea!

SCHEMA 4 Care este solutia? 1 - Aprecierea tinerilor 2 - Schimbarea guvernarii 3 - Informarea tinerilor 4 - Adoptarea legii cu privire la Votul obligatoriu 5 - Educatie civica 6 - Solutii nu sunt 7 - Remunerearea tinerilor cu bani pentru a vota 8 - Tinerii sa voteze in institutia de invatamint unde isi face studiile 9 - Nu au raspuns

SCHEMA 6 Cum poate fi auzita vocea tinerilor? 1 - Mass-media 2 - Adunari, greve 3 - ONG-uri 4 - Internet 5 - Seminare, Conferinte 6 - Partide/Comitete Studentesti 7 - Intilniri cu politicieni 8 - Implicarea tinerilor in politica 9 - Altele 10 - Nu au raspuns