CATEGORII TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE GUVERNARE

regimul confuziei puterilor;

regimul separatiei rigide;

regimul separatiei suple sau al colaborarii puterilor;

regimul semiprezidential.

REGIMUL CONFUZIEI PUTERILOR

Consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa si executiva. Este posibil ca parlamentul sa concentreze, pe langa prerogativele sale legislative si de control, si atributii ale puterii executive. Este necesar ca Parlamentului sa i se confere in mod permanent sau sa fie investit pentru o perioada cu atributii de natura executiva avand o importanta deosebita. Este vorba de indatorirea Parlamentului de a adopta masuri pentru executarea propriilor legi sau de a constata si sanctiona anumite contraventii.

Asumarea de catre Parlament a atributiilor esentiale ale puterii executive corespunde Constitutiei. Acest regim nu este rezultatul unui abuz constitutional. El este denumit in doctrina constitutionala "regim de adunare". In practica nu a fost viabil.

REGIMUL DE ADUNARE - concentrarea puterii de decizie de catre parlament in detrimentul celorlalte structuri de guvernare. Executivul se afla intr-o pozitie de subordonare fata de forul legislativ, din punct de vedere al formarii sale (trebuie investit de Parlament) si al functiei sale.

Potrivit Constitutiei Romaniei, Presedintele tarii (organ apartinand puterii executive) este indreptatit sa instituie prin decret starea de asediu sau de urgenta, urmand ca masura adoptata sa fie incuviintata de catre Parlament (art.93) care este competent, in virtutea art.73 alin.3 lit.g, sa reglementeze prin lege organica regimul starii de asediu si al celei de urgenta. Potrivit art.115 din Constitutia Romaniei, Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Potrivit aceluiasi articol, in cazuri exceptionale, guvernul poate adopta ordonante de urgenta care intra in vigoare dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.

REGIMUL SEPARATIEI RIGIDE A PUTERILOR

(REGIMUL PREZIDENTIAL)

Separatia absoluta sau rigida a celor trei puteri caracterizeaza sistemele prezidentiale.

Regimurile prezidentiale se caracterizeaza prin urma-toarele trasaturi:

puterea executiva este incredintata prin Constitutie presedintelui, investit cu largi responsabilitati in conducerea generala a statului;

presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat a carui durata variaza de la un sistem constitutional la altul. Procedura alegerii Presedintelui este din punct de vedere al reprezentativitatii, similara cu cea prevazuta pentru alegerea Parlamentului. Presedintele detine o pozitie egala cu cea a Parlamentului in ceea ce priveste reprezentarea natiunii;

presedintele nu poate dizolva Parlamentul, iar acesta nu poate revoca sau demite pe Presedinte. Imposibilitatea  revocarii mandatului Presedintelui nu inlatura posibilitatea punerii sub acuzare a sefului statului pentru anumite fapte si potrivit unei anumite proceduri.

ministrii nu raspund politic pentru actiunea guvernamentala pe care o desfasoara in fata Parlamentului.

REGIMUL SEPARATIEI SUPLE SAU AL COLABORARII PUTERILOR (REGIMUL PARLAMENTAR)

Este cunoscut si sub denumirea de, regim sau sistem parlamentar.

Caracteristica esentiala este gradul de echilibru si inter-ferenta intre parlament si componentele sale, pe de o parte (adunari/Camere; comisii parlamentare) si guvern, pe de alta parte.

Eseu: Protocolul de la Geneva Eseu: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1859-1866

Tipul de organizare a puterii executive corespunde modelului executivului dualist/bicefal.

Regimul parlamentar se caracterizeaza prin:

alegerea presedintelui republicii de catre parlament - este evidenta doar in formele de guvernare republicane;

raspunderea politica a membrilor Guvernului si a acestuia in intregul sau fata de Parlament;

investirea sefului statului cu atributii minore privind conducerea efectiva. Seful statului nu-si asuma o raspundere politica, el putand fi sanctionat, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: inalta tradare, violarea constitutiei si a legilor;

prerogativele constitutionale conferite executivului ca in anumite conditii prevazute expres si limitativ in legea fundamentala sa dizolve Parlamentul. Dizolvarea Parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict intre parlament si guvern.

Exista trei posibilitati constitutionale de deformare a modului clasic de regim parlamentar;

1. preponderenta castigata de guvern, intr-o evolutie constitutionala indelungata, fata de Parlament. Carac-teristica acestei "deformari" o constituie prerogativa guvernului de a organiza alegeri parlamentare anticipate in caz de divergenta cu parlamentarii sau al imposibilitatii de rezolvare a unei probleme de interes national major.

2. preponderenta parlamentului asupra executivului.

3. intarirea prerogativelor sefului statului. Aceasta deformare este generata de intentia sefului statului de a depasi conditia sa de organism constitutional lipsit de putere efectiva si practic care nu este responsabil din punct de vedere politic.

REGIMUL SEMIPREZIDENTIAL

Se caracterizeaza prin alegerea sefului statului prin vot universal direct si prin raspunderea politica a guvernului fata de parlament. Regimul politic consacrat prin recenta Constitutie a Romaniei este caracterizat ca un regim semiprezidential.

SISTEMUL CONSTITUTIONAL ROMANESC

Tema 1:

CARACTERELE SI ATRIBUTELE STATULUI ROMAN

CARACTERELE STATULUI ROMAN

Caracter al statului - o trasatura definitorie a statului in cauza, ce ii confera acestuia o individualitate proprie, gratie careia se deosebeste de un alt stat. Caracterele statului se formeaza o data cu aparitia acestuia. Caracterele statului sunt forme exterioare ce difera de la un stat la altul, la state diferite pot fi intalnite aceleasi caractere. Sunt caractere ale statului roman:

caracterul national;

caracterul suveran;

caracterul independent;

caracterul unitar;

caracterul indivizibil.

Atribut al statului - o insusire esentiala sau proprietate a statului nostru intr-o anumita etapa a evolutiei acestuia. Spre deosebire de caracterele statului, atributele sale nu au caracter de permanenta.

STAT NATIONAL - Romania este un stat national de la Unirea celor doua Principate romanesti la 24 ianuarie 1859, poporul roman fiind majoritar in proportie covarsitoare fata de minoritati nationale, asezate in diferite perioade istorice pe teritoriul tarii.

CARACTERUL UNITAR - al statului roman semnifica faptul ca acesta este organizat ca o singura unitate sau ca o unica formatiune statala in cadrul careia s-a instituit o singura ordine juridica bazata pe o unica constitutie. Caracterul unitar nu impiedica organizarea teritoriului in unitati administrativ-teritoriale. Agentii locali (prefectii) sunt numiti de Guvern. Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

STATUL INDIVIZIBIL - Romania nu este numai un stat unitar, ci si indivizibil. Caracterul indivizibil ar indica faptul ca statul nu ar putea fi impartit in mai multe unitati statale si transformat in stat federal.

STAT SUVERAN SI INDEPENDENT - suveranitatea reprezinta acea calitate a puterii de stat in temeiul careia aceasta putere are vocatia de a adopta orice decizie politica, juridica, economica, militara. Suveranitatea unui stat apare ca unitate a doua componente: suprematia puterii in interiorul statului si independenta acestuia in raport cu alte puteri. In interiorul statului puterea se exercita de autoritatile publice expres investite prin Constitutie: Parlament, Presedintele Romaniei, Guvernul si instantele judecatoresti.

Forma de guvernamant

Optiunea pentru o forma de guvernamant este o optiune politica, dar se bazeaza pe un rationament juridic de natura constitutionala. Republica a intrat in constiinta mai multor generatii. Republica populara si apoi socialista au fost asociate patru decenii cu un regim politic totalitar. Si in alte tari europene monarhia a fost inlaturata prin forta (Franta, Portugalia, Spania, Bulgaria). Este greu de presupus ca in prezent un partid politic sau o coalitie de partide cu conceptii monarhiste s-ar putea impune.

Atribute si valori supreme ale statului roman:

Statul de drept - conceptul statului de drept s-a conturat printr-un lung proces istoric de interferenta a diferitelor teorii privind raporturile intre puterea de stat, societate, individ.

Caracteristici ale statului de drept

regimul constitutional;

legitimitatea populara a autoritatilor publice;

egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice;

neretroactivitatea legii.

STAT DEMOCRATIC - conceptul de stat democratic este un concept relativ recent formulat in doctrina si practica constitutionala. Institutia juridica a statului democratic este consacrata prin mai multe texte constitutionale. Conform art.2 alin.2 din legea fundamentala, "suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum".

STAT SOCIAL - caracterul sau atributul "social" pune in evidenta rolul statului de garant al "binelui social general". Conceptia despre statul de drept reclama un echilibru intre interventia statului in viata social-economica si principiile democratice liberale. Statul nu poate avea un rol pasiv fata de competitia economica liberala, caracteristica liberalismului care poate duce inevitabil la uriase departajari sociale pe criterii de avere.

Omul-cetatean (zoon politicon) - omul este privit intr-o dubla ipostaza: ca fiinta umana si ca fiinta politica (cetatean).

Cetatenii sunt ocrotiti de stat fara nici o discriminare. Drepturile lor sunt garantate si aparate. Statul asigura respectarea demnitatii umane sub toate aspectele ce tin de progresul social general.

PUTEREA SUVERANA A POPORULUI

Caracterele puterii suverane sunt:

inalienabilitatea;

indivizibilitatea;

imprescriptibilitatea;

deplinatatea;

unitatea.

Caracterul inalienabil al suveranitatii arata ca aceasta nu poate fi instrainata.

Indivizibilitatea releva ca suveranitatea nu poate fi divizata in cota-parte.

Caracterul imprescriptibil releva ca suveranitatea exista atata timp cat exista natiunea respectiva.

Deplinatatea exprima faptul ca suveranitatea nu poate fi tarmurita, limitata arbitrar.

Unitatea decurge din insasi sinteza calitativa si integratoare a cotelor-parti de suveranitate ale fiecarui individ.