Competenta curtii de justitie

COMPETENTA CURTII DE JUSTITIE

Organ jurisdictional comun al celor trei organizatii ale integrarii vest-europene, Curtea de Justitie de la Luxemburg indeplineste competente si atributii proprii, conform tratatului constitutiv. In ceea ce priveste competenta, tratatele cuprind reglementari apropiate si, uneori, chiar identice.

In conformitate cu Conventia din 25 martie 1957 de la Roma,1 Curtea functioneaza ca un organ unic de jurisdictie, dar competenta Curtii variaza dupa cum se aplica regulile cuprinse intr-un tratat sau altul.

Curtea de la Luxemburg este singurul organ de jurisdictie comunitar, care are o functionare permanenta si emite hotarari ce nu pot fi recurate in fata unei alte instante.

1. Competenta "ratione materie"

Curtea de Justitie are o competenta precis determinata, fie de catre tratatele constitutive, fie - pe baza acestora - de actele comunitare cu valoare normativa ori cea conferita de legislatia unui stat membru pentru cazuri conexe cu obiectul tratatelor.2

In mod exceptional, Curtea poate fi investita pe baza unei clauze compromisorii prevazuta intr-un contract incheiat de una din comunitati, pe baza unui compromis intervenit intre state membre aflate in diferend in conexitate cu obiectul tratatelor constitutive sau in cazuri expres prevazute in acordurile de asociere incheiate de cele trei organizatii.

In conformitate cu prevederile actelor constitutive, Curtea "asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor", competenta care este indeplinita pe calea multiplelor si variatelor recursuri ce pot fi depuse in fata ei. Curtea are, in indeplinirea atributiilor sale, o competenta administrativa in scopul respectarii tratatelor.

Principala competenta atribuita Curtii este controlul legalitatii actelor comunitare, atributie ce se realizeaza pe calea recursului in anulare, a exceptiei de ilegalitate, precum si pe calea recursului in carenta.

Curtea este abilitata sa realizeze interpretarea unitara a tratatelor si actelor comunitare, mai ales pe calea recursului in interpretare, solutionand problemele ridicate in acest sens in fata instantelor nationale.

Instanta comunitara controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport de dispozitiile tratatelor, rezolvand litigiile dintre aceste state ivite in legatura cu aplicarea si interpretarea actelor statutare.

Curtea de la Luxemburg este competenta sa solutioneze actiuni relative la repararea pagubelor cauzate de organele comunitatilor sau de agentii acestora.

Instanta comunitara poate actiona in solutionarea litigiilor privind raporturile functionarilor comunitari cu organele de care depind, comportandu-se asemanator cu Tribunalul administrativ al O.N.U. Curtea poate deveni instanta arbitrala daca o clauza compromisorie exista in acest sens intr-un contract incheiat de una dintre comunitati. Ea actioneaza ca o instanta de recurs, de ultim grad, fata de hotararile Comisiei de arbitraj.

Curtea de la Luxemburg poare fi calificata ca o instanta internationala, avandu-se in vedere competenta de reglementare a litigiilor dintre Comisie si statele membre sau in cazul oricarui diferend intre statele membre relativ la obiectul tratatului, daca diferendul este supus spre reglementare potrivit unui acord special intre parti. Curtea mai poate actiona consultativ, atunci cand, la cererea Consiliului, a Comisiei sau a unui stat membru, formuleaza un aviz, asa cum este prevazut in art. 228 din Tratatul de la Roma, in legatura cu compatibilitatea unui acord incheiat intre Comunitate si unul sau mai multe state ori organizatii internationale cu Tratatul.

Privind aceste competente, Curtea apare ca jurisdictie permanenta si obligatorie a ordinii publice comunitare, ordine juridica de drept international, ale carei subiecte sunt nu numai statele membre, ci si resortisantii acestora.

2. Competenta "ratione personae"

Curtea de Justitie este abilitata sa solutioneze litigiile ivite intre statele membre, intre acestea si organele comunitare (Comisia, Consiliul), precum si intre organele comunitare intre ele (Comisia, Consiliul, Parlamentul).

Spre deosebire de orice alt organ de jurisdictie internationala, Curtea are atributia, in anumite situatii si cu indeplinirea anumitor conditii, de a transa litigii si intre particulari, persoane fizice sau juridice, resortisanti ai statelor membre, sau intre particulari si organe particulare.