Jan Amos Comenius - viata si biografia

Jan Amos Comenius

JAN AMOS COMENIUS s-a nascut in 1592 la Nivnice,Moravia, zona care apartine astazi Republice Cehe.Recunoscut astazi ca fiind "parintele educatiei moderne", Comenius a fost un pionier al metodelor educationale moderne.

A fost primul care a folosit imagini in manuale(Lumea inconjuratoare in imagini, 1658) si credea ca educatia incepe in primele zile ale copilariei, continuand de-a lungul vietii. Afost un adept al educatiei formale pentru femei, o idee de neconceput pentru acea perioada.

Comenius credea ca invatarea si dezvoltarea spirituala si emotionala se afla intr-o stransa legatura. Conceptul * DIDACTICA * a fost introdus in circulatie de catre pedagogul ceh (1592 - 1670 ), prin lucrarea sa                  * Didactica Magna * . Prin principiile inovatoare pe care le promova, opera pedagogica a lui Comenius a determinat o autentica revolutie in teoria si practica invatamantului.

Din punct de vedere etimologic cuvantul * didactica * provine din termenii grecesti * didaskein * = a invata , * didaktikos * = instructie, instruire, * didasko * = invatare, invatamant, * didactike * = arta invatarii. Cu alte cuvinte, sfera de cuprindere a conceptului in discutie este legata de problematica procesului de predare - invatare.

Semnificatia initiala pe care Comenius o atribuia termenului de * didactica * era cea de arta a predarii. Definind didactica drept arta de a invata pe altii bine, Comenius arata ca a invata pe altul inseamna a sti ceva si a face pe altul sa invete, sa stie si acesta repede, placut si temeinic. Mijloacele prin care se poate realiza acest deziderat sunt exemplele, regulile, aplicatiile generale sau speciale (care tin cont de natura obiectelor si a temelor de invatat si de scopurile propuse ).

Obiectivul principal al didacticii este sintetizat astfel: Didactica noastra are drept prora si pupa sa cerceteze si sa gaseasca un mod prin care invatatorii, cu mai putina osteneala, sa invete mai mult pe elevi, in scoli sa existe mai putina dezordine, dezgust si munca irosita, dar mai multa libertate, placere si progres temeinic, in comunitatea crestina sa fie mai putina bezna, confuzie si dezbinare - dar mai multa lumina, ordine, pace si liniste. *

Comenius - a preluat multe idei introduse in cultura timpului, fie de mari profesori de la sfarsitul Renasterii (de exemplu - IOACHIMUS  FORTIUS ) fie de celebrii ganditori umanisti ai vremii (de ex: ERASMUS si VIVES ) care sustineau ca * nimic nu este mai ucigator in viata omeneasca decat acea depravare a judecatii care nu acorda lucrurilor pretul lor. * Altfel spus, se sublinia nevoia organizarii instruirii in scoala si nevoia de disciplinare a mintii prin instruire.

Prin valoarea sa pentru teoria si practica instructiva, prin stabilitatea sa si prin miscarea pe care a propus-o opera pedagogica a lui Comenius, nu a fost egalata de alti pedagogi. A fost preocupat nu doar de problemele de ordin administrativ, ci mai ales de cele legate de obiectivele, principiile, continutul, metodele si formele de organizare a muncii instructiv - educative, oferind profesorului atat orientarea necesara, cat si instrumentele de lucru.

• In conceptia sa cu privire la continutul didacticii, isi are originea modalitatea de organizare a procesului de invatamant desfasurat in limba materna, pe clase si lectii, cu programe si manuale, cu elevi de aceeasi varsta, cu oameni specializati, intr-un an scolar, cu perioade de munca si de odihna (vacante) cu o organizare anume a zilei de lucru (orar).
• Considera ca profesorul trebuie sa-l ajute pe scolar sa-si insuseasca stiinta si a sti inseamna * a putea reda ceva fie cu mintea, fie cu mana, fie cu limba *.
• Sustinea ca o metoda de lucru adecvata asigura rezultate bune chiar si in cazul unor dascali si elevi mai putin buni.
• Iscusinta metodica cere ca intotdeauna si pretutindeni profesorul sa stie in primul rand sa pregateasca sufletele elevilor pentru invatare, apoi sa transmita insasi invatatura si in sfarsit sa intareasca ceea ce s-a transmis si perceput.
• Conditia de baza in transmiterea cunostintelor este ca * toate sa fie predate prin exemple, prin precepte, prin aplicatie sau imitatie. *

Analiza: Publicatiile Comisiunii Europene a Dunarii Eseu: Vlad Tepes (1448; 1456-1462; 1476) - domnia lui Vlad Tepes

Un alt nume sonor din conducerea masoneriei romane este cel al lui Florian Pittis, cunoscut actor si om de radio, care este purtatorul de cuvint al acesteia www.cotidianul.ro/index.php?id=10599&art=28376&nr=2&cHash=df7dc18 889 - 69k - NU stiu cum a reusit Florian Pittis sa aibe acceptul tuturor formatiilor ale caror . Probabil apartenenta la masonerie a lui Pittis,ar fi un raspuns. forum.transsylvania-phoenix.net/viewtopic.php?p=3216& sid=66bb3eb33915cd9f340cef165473594e - 47k - In Cache - Pagini similare Incepand de vineri seara, masonii membri ai Ritului York, din Romania, au, cu rostirea rugaciunii 'Tatal nostru', de catre actorul Florian Pittis, www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/36675/Masoneria-are-t empl u-in-Romania - 51k - In Cache - Pagini similare cu rugaciunea 'Tatal Nostru' rostita de actorul Florian Pittis - care in . Masonii din Marele Orient au aprins luminile la Bucuresti [03-07-2005] stiri.kappa.ro/magazin-monden/primul-templu-masonic-la-peris/stir e_53156.html - 210k - In Cache - Pagini similare Pt mai multe amanunte despre cameleonul Pittis-https://www.azsforum.org/viewtopic.php?p=20377

Amarita tara care plinge dupa fosti calai.Se vede ca Laetitia nu stie cu ce se ocupa un secretar de partid la locul lui de munca.Aceasta este si explicatia pt care Pittis era tolerat de regim in timp de alti mii de amariti au infundat puscariile sau au fost batuti groaznic pt ca au dorit sa poarte plete

Studiu asupra francmasoneriei Intocmit de I.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfantul Sinod in sedinta sa de la 11 Martie 1937 , ce reprezinta Pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane fata de francmasonerie .cautati acest studiu pe net si veti intelege de ce Pittis a facut mereu pact cu diavolul,el insusi fiind satana pt colegii lui,si apropo de fostii mari actori care il regreta,si ei tot fosti secretari de partid.Actorii mari,care au refuzat pactul cu diavolul,dupa si inainte de 89-exitus cariera.Sa treci de la comunism la masonerie tradeaza caracterul josnic a lui Pittis.Sper sa ajunga in IAD

Este adevarat-Un artist ramane un ARTIST -dar este actorul adorat de Ceausescu pt convingerile lui comuniste,si nenorocitul profitind de naivitatea tinerei generatii in mod subtil a introdus prin functia detinuta la radio si participari de emisiuni tv,rock,etc,si dupa 89 ideile noilor stapini masoni.Nu degeaba au ajuns in rom azi oameni respectabili pensionari sa manince din gunoaiepe strada.A fost placut pt ca regimul la scos in fata,ceilalti au ramas anonimi.Ne-am obisnuit cu ideea ca era f mare actor,sau pt ca nu aveai de unde alege?

ROBIN, te rugam, abtine-te!

Poate ca nu ACUM ar fi fost cazul (si ce legatura are asta cu ARTA?)sa contabilizezi la capitolul Merite faptul ca Pittis ar fi fost un rapidist infocat? Ma mir ca nu s-a precizat zilele trecute daca Teoctist era micobist vizavi de Steaua ori Dinamo Dumnezeu sa te ierte, ACTORULE. Si sa-i ierte,de asemeni, si pe niscai jurnalisti

Cine dreaq e ROBIN asta,vreo javra fara talent din brasla actorilor sau vreun securist reactivat ?Ba,looser-ule,pina si Ceausescu merita putina mila fiindca pina la urma era un om, daramite un talent ca Pitis care chiar era un OM !Sti tu cati secretari de partid au fost OAMENI in acele vremuri ? Siktir nerealizatule!

Sanda Taranu vorbea si ea frumos,dar a ramas in anonimat pt ca nu a fost informatoare.Azi fostele javre au devenit javre masonice.Cu parul lui lung atragea contestatarii anticomunisti si seara gata la raport.La teatru toti il stiau de turnator,dar avea spate la Ceausescu

ROBIN, esti mai mult decat jalnic! Ai fost macar un mic figurant intr-un spectacol in care juca si EL? Ma indoiesc Te rog, nu mai insista, nu faci decat sa te compromiti si mai tare. E spre binele tau!

daca vrei sa discutam 0722390798

A promovat si a sustinut o serie de principii didactice care sa asigure o cunoastere rationala:

• educarea cunoasterii urmand drumul * de la concret la abstract * , * de la particular la general * , * de la usor la greu * , * de la cunoscut la mai putin cunoscut * , * de la apropiat la indepartat * , totul facandu-se prin * observatie practica * sau * intuitie *. Aceasta din urma fiind * regula de aur * a instructiei;
• rolul intuitiei in investigarea naturii;
• respectarea progresivitatii in patrunderea necunoscutului;
• realizarea unui invatamant treptat, gradat si concentric, reglementari care impuneau elaborarea riguroasa a unor planuri si programe de invatamant;
• rolul activizarii prin exercitiul virtutilor morale;
• promovarea spiritului metodic in activitatea de scolarizare
• caracterul sistematic al instructiei

Valoarea si stabilitatea conceptiei lui Comenius in istoria teoriei si practicii instructive nu a fost egalata de alti pedagogi, doctrina sa pedagogica fiind mereu actuala.

culturale-trairea valorilor culturale-crearea de noi valori culturale) care vizeaza formarea unei personalitati individualizate ( E-duard Spranger, -);
- 'peCCdagogia psihanalitica', bazata pe valorificarea ideilor lui Siegmund Freud (-), la nivelul unei teorii afective a invatarii;
- 'pedagogia cooperarii' in cadrul 'muncii pe echipe', bazata pe valorificarea particularitatilor individuale ale elevului (Roger Cousinet, -; Peter Petersen, -) sau pe resursele morale ale colectivitatii (AS. Makarenko, Poemul pedagogic, -; Cartea pentru parinti, ; Steaguri pe turnuri, ).
in a doua jumatate a secolului XX, evolutia gandirii pedagogice este marcata de cerintele reformelor scolare care au impus elaborarea unor lucrari de analiza a sistemelor educationale, realizate in termeni de filosofie, de politica sau de economie a e-ducatiei ( Philip Coombs, Criza mondiala a educatiei, ; Edgar Faure, A invata sa fii, ; Jean, Thomas, Marile probleme ale educatiei in lume, ; George Vai-deanu, Educatia la frontiera dintre milenii, ).
in aceasta perspectiva, gandirea pedagogica moderna si postmoderna valorifica teoriile psihologice ale invatarii (Piaget, Galperin, Skinner, Bruner, Bloom etc.) si ideile principale dezbatute in filosofia educatiei neotomismul, (personalismul, existentialismul, pragmatismul, perenianismul, esentialismul, reconstructionismul etc.) si in analiza sociologica a sistemelor de invatamant (Bourdieu, Passeron, Bernstein, etc.) - Stanciu, Ion, Gh., , .-; -.
Gandirea pedagogica romaneasa reflecta evolutiile universale consemnate in primele decenii ale secolului XX. Confirmarea 'legislatiei haretiene' exprima nevoia 'u-nei educatii ancorate in realitatile romanesti', deschisa spre valorile europene. in perioada interbelica inregistam 'aspiratia spre un sistem de gandire pedagogica romaneasca