Johan Rudolf Kjellen (1864-1922)

Johan Rudof Kjellen s-a nascut la 13 iunie 1864, pe micuta insula suedeza Torsö, crescand intr-o atmosfera profund religioasa. Studiile universitare le face la Uppsala, sub atenta indrumare a eminentului profesor Oscar Alin. In 1890, la aceeasi celebra universitate, isi ia doctoratul in stiinte politice, cu o lucrare despre stat. Un an mai tarziu, in 1891, isi incepe cariera universitara, ca asistent si mai apoi profesor (1892) de stiinte politice, in cadrul Universitatii din Göteborg. In paralel, preda cursuri de drept, istorie si politologie la Universitatea din Uppsala, unde primeste o larga recunoastere academica. In activitatea stiintifica este influentat de lucrarile lui Friedrich Ratzel, aplicand multe din ideile si teoriile acestuia in lucrarile Inledning till Sveriges geografi (Introducere in geografia Suediei, 1900) si Der Staat als Lebensform (Statul ca forma de viata, 1917). O importanta deosebita pentru prezenta lucrare o are Introducere in geografia Suediei, in care Kjellen publica termenul Geopolitik

La randul sau, prin valoroasele lucrari si idei, scrise si expuse, influenteaza numerosi geopoliticieni, dintre care amintim: principalul discipol suedez, Edvard Thermaenius; Karl Haushofer si Otto Maul, in Germania; Ragnar Nuelin, in Finlanda etc. In 1904, in timpul unei calatorii in SUA, alaturi de studentii sai,  ramane impresionat de calitatea si vastitatea spatiului nord american, deseori facand referiri la aceste particularitati in comparatie cu Suedia si Europa. Alaturi de cariera universitara, Kjellen a desfasurat si o sustinuta activitate politica, incepand cu 1905 fiind ales deputat in parlamentul suedez. In acest domeniu, militeaza pentru mentinerea uniunii personale dintre Suedia, Norvegia si Danemarca, formata in 1814, dar care sufera un esec, uniunea destramandu-se in 1905. In restul carierei sale politice se dedica luptei contra birocratiei si socialismului, promovand importante proiecte de lege in domeniul demografiei, politicilor social-economice si apararii, care vor ajuta la formarea Suediei moderne. Din 1909 pana in 1917, schimba pozitia

de deputat cu cea de senator. Suferind de angina pectorala, moare la 14 noiembrie 1922 la Uppsala.

Kjellen, Rudolf, 1900, Inledning till Sveriges geografi, Stockholm

Kjellen, Rudolf, 1905, Geopolitische Betrachtungen über Skendinavien

Kjellen, Rudolf, 1914, Samtidens stormakter, Stockholm

Kjellen, Rudolf, 1914, Die Grossmaechte der Gegenwart, Berlin

Kjellen, Rudolf, 1916, Die politische Probleme des Weltkrieges, Leipzig

Kjellen, Rudolf, 1917, Der Staat als Lebensform, Leipzig

Kjellen, Rudolf, 1920, Grundriss zu einem System der Politik, Leipzig

Kjellen, Rudolf, 1930, Die Grossmaechte vor und nach dem Weltkriege, Berlin

In Germania, termenul de geopolitica apare in 1903, cand Robert Sieger publica in Geographische Zeitschrift o recenzie a lucrarii Inledning till Sveriges geografi scrisa de Kjellen in 1900. Criticand lucrarea, Sieger afirma despre geopolitica: "..e un termen care-mi pare tot asa de putin reusit cat e si conceptia autorului despre locul ei in sistemul stiintelor"23. Ulterior, atat ideile lui Kjellen, cat si ale lui Ratzel au fost preluate si dezvoltate de catre generalul german Karl Haushofer (1869-1946) si colaboratorii sai, adepti ai aceluiasi curent organicist, in viziunea carora geopolitica va capata nuantari si diferentieri semnificative privind sensul si pozitia acesteia in raport cu celelalte stiinte. In paginile revistei Zeitschrift für Geopolitik Jurnal de geopolitica), aparuta regulat intre 1924 si 1944, al carei editor era Karl Haushofer - se scria in 1928 ca "geopolitica este teoria dependentei evenimentelor politice in teritoriu", scopul ei fiind sa furnizeze indicatii pentru actiunea politica si sa fie "un indreptar in viata politica". Mai mult, geopolitica, se spune tot acolo, vrea si trebuie sa devina "constiinta geografica a statului". Definita de Haushofer ca "geografie dinamica", geopolitica este "stiinta care se ocupa cu analiza statului din punctul de vedere al instinctului de expansiune, izvorat dintr-un complex de temeiuri mai ales geografice". Acest "instinct de expansiune" presupunea pentru statul german si un "spatiu vital", concept preluat de la Friedrich Ratzel, creatorul "antropogeografiei".

Document online: Cunostinte medico-farmaceutice in Mesopotamia Document online: Dualismul juridic in Dacia - provincie romana - sisteme de drept in Dacia Romana

In conditiile unei Germanii infrante, intr-o atmosfera favorabila, geopolitica a devenit in 1919 disciplina de studiu in invatamantul superior german, pentru ca in 1924 sa se extinda in tot invatamantul din aceasta tara

ca disciplina de studiu obligatorie. Momentul de maxima dezvoltare si interes acordat geopoliticii il

inregistram in 1939, cand are loc transformarea catedrei de geopolitica a Universitatii din München in Institutul de Geopolitica. O alta contributie importanta adusa de Haushofer este aceea a incercarii delimitarii conceptuale dintre geografia politica si geopolitica. Daca geografia politica reprezinta "invatatura despre distributia puterii statale in spatiul suprafetei terestre si despre conditionarea sa de pamant, prin forma, spatiu, clima si invelis", geopolitica, reprezinta "stiinta despre formele de viata politice in spatiile de viata naturale, ce se straduieste sa inteleaga dependenta lor geografica si conditionarea lor de-a lungul miscarii istorice", ambele definitii aparand in lucrarea colectiva Bausteine zur Geopolitik, pe care o scrie in 1928 impreuna cu Erich Obst, Herman Lautensach, Otto Maull, colaboratori la revista Zeitschrift für Geopolitik. Pentru geopolitica acelei perioade, aceasta a fost definitia standard, uneori formala, acceptata de comun acord de geopoliticieni, in ciuda faptului ca la diversi autori si in lucrari diferite se inregistreaza numeroase variatii de sens si continut.

Contributia majora a lui Haushofer la dezvoltarea geopoliticii este ilustrata in numeroase lucrari publicate. Primei lucrari, despre Japonia - Dai Nihon Marea Japonie), publicata in 1913, i s-a adaugat in 1924 (fiind

reeditata in 1938) Geopolitik des Pazifischen Ozeans Geopolitica Oceanului Pacific). Astfel, problemele geopolitice ale Extremului Orient au constituit prima tema majora tratata de Haushofer. Desi s-a considerat

continuatorul intelectual al lui Ratzel si Kjellen, Haushofer s-a raportat permanent la Halford Mackinder si la proiectia dezvoltata de acesta asupra Eurasiei. De altfel, interesul sau pentru Extremul Orient se explica prin

convingerea ca o alianta pe Axa Berlin-Moscova-Tokio, cu Rusia ocupand Mongolia, iar Japonia controland Manciuria, ar fi putut oferi o ruta transcontinentala, libera de interferentele si presiunile anglo-saxone.

Aflat, ca intreaga societate germana, sub impactul situatiei in care ajunsese Germania dupa Primul Razboi Mondial, Haushofer a fost permanent motivat in a gasi solutii care sa-i confere acesteia posibilitatea de

supravietuire ca mare putere. In acest sens, preia si dezvolta ideile lui Kjellen, conform carora statul se manifesta precum un organism, iar perpetuarea existentei acestuia putea fi asigurata prin achizitionarea unui spatiu indestulator (Grosseraum). Aria respectiva urma sa fie ocupata prin diseminare etnica (Volk), rasiala (Blut) si culturala (Kultur). Aceste idei sunt prezentate in Grenzen in ihrer Geographischen und Politikschen Bedentung Importanta geografica si politica a granitelor), publicata in 1927, in care Haushofer accentueaza rolul esential ce urmau sa-l joace in aceasta perspectiva granitele, considerate "mai degraba locuri ale confruntarii si coliziunilor, decat norme juridice ale delimitarilor politicostatale". Preluand si dezvoltand ideile lui Ratzel, cea a granitelor ca organe periferice si cea a granitelor in miscare, carora le adauga teza lui Vidal de la Blache asupra spiritului frontierei, Haushofer elaboreaza conceptul de instinct al granitei, care trebuie sa fie defensiv in interior si ofensiv in exterior.

Aceleasi preocupari, vizand rolul Germaniei, vor fi reluate in urmatoarele sale lucrari, Geopolitik der Pan-Ideen Geopolitica panideilor), in 1931 si Geopolitik von Hente. Permanent preocupat de

pericolele ce amenintau Germania, identifica amenintarea majora ca venind din partea puterilor care controlau navigatia maritima. In acest sens, Haushofer a analizat si configurat liniile de forta ale distributiei ariilor cultural-politice.

El a concluzionat ca prin difuziunile culturale (pan-idei, - pan-gandire), geografia politica a lumii s-a configurat sub forma mai multor pan-organisme: Pan-Europa, care spera sa devina germana; Eurafrica (bazinul Mediteranean si nordul Africii), care urma sa intre sub controlul Pan-Europei; Pan-Rusia, o citadela care ocupa imensul spatiu dintre Elba si Amur; Pan-Pacifica, arie ce urma sa fie disputata de Japonia cu puterile coloniale europene si S.U.A.; Pan-America si Pan-Islam, zona Orientului Mijlociu. In conditiile in care Marea Britanie si S.U.A. dominau intreaga Emisfera Occidentala, Haushofer s-a aratat convins ca doar o alianta contrabalansatoare a Germaniei cu Rusia, chiar si Sovietica, si Japonia putea asigura tarii sale supravietuirea ca mare putere. Astfel se explica opozitia lui Haushofer fata de razboiul cu Uniunea Sovietica; cu toate ca, prin conceptele promovate de el, Lebensraum si Drang nach Osten, care urmau sa asigure constituirea unui Kulturboden german compact, i-a oferit lui Hitler o baza ideologica. Ulterior, Haushofer

se va pronunta in favoarea unei reorientari a expansiunii germane spre Sud, Sud-Est (Drang nach dem Süden

Constient de prejudiciile aduse disciplinei pe care a slujit-o o viata, datorate aservirii ei regimului nazist in anii '30, el a aratat ca obiectivul sau a fost de a oferi Germaniei o gandire politica superioara, Wehr-geopolitik (geo-strategie). In acest sens, prin lucrarea antuma Defence of German Geopolitics, publicata in noiembrie 1945, Haushofer a incercat sa disculpe geopolitica. Cu toate meritele deosebite aduse geopoliticii, Karl Haushofer se face, intr-o oarecare masura, raspunzator, prin apropierea de cercurile de putere national-socialiste si "servirea" ideologiei naziste, de anatemizarea in perioada postbelica a acestei discipline stiintifice si, mai ales, a termenului de geopolitica.