Razboaiele medice

RAZBOAIELE MEDICE

A. CRONOLOGIE:

514: campania lui Darius la Dunare impotriva scitilor

500-493: rascoala antipersana a oraselor din Ionia

498: Sardes distrus de greci

494: caderea Miletului

492: prima expeditie persana impotriva Greciei, condusa de Mardonios: Tracia si Macedonia ocupate de persi

490: expeditia lui Datis si Artaphernes

12 sept.: batalia de la Marathon

486: moartea lui Darius I; Xerxes

481: congresul panhelenic de la Corint

480: invazia lui Xerxes in Europa

aug.: Thermopylai

batalia navala la capul Artemision

28 sept. Salamina

479: Plateea

Mycale

B. TEXTE:

Hdt., Istorii, V. 97: Aristagoras la Athena

, VI. 43-45: campania lui Mardonios

, VI. 94: cauza invaziei persane

, VI. 107: Hippias si persii

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

Sub Mehmed II (1451-1481) turcii ajung la portile Constantinopolului. Daca reusea sa puna mina pe fosta capitala a Imperiului roman, Mehmed ar fi reusit sa faca din Imperiul otoman unul de vocatie iar pe de alta parte faceau comunicatiile si transferurile de trupe mult mai usoare. In vederea asediului turcii construiesc un fort in Bosfor. Protestele imparatului Constantin al XI-lea nu au nici un efect. In afara de 3 vase genoveze incarcate cu arme si munitii pe cheltuiala Papei care au plecat spre Constantinopole nicio alta putere nu i-a ajutat pe asediati. Totusi, pasagerii si echipajele vaselor straine aflate in port au participat la aparare. Pe 19 ianuarie 1453, generalul genovez Giustiniani sosea in fruntea a 700 de oameni. Acestuia i se incredinteaza apararea zidurilor orasului. Otomanii au lansat trei atacuri succesive-18 aprilie; 7 mai si 12 mai, dar au fost respinsi de asediati. Pe 22 aprilie Mehmed a facut o parte din flota sa treaca pe cale terestra din Bosfor in Cornul de Aur. Zidurile aflate de-a lungul Cornului erau mult mai greu de aparat, iar corabiile aflate in port erau mult mai expuse. Sultanul a construit un pod care usura deplasarile de trupe. Pe data de 28 mai are loc asediul final: batalia adevarata a avut loc in Valea piriului Lycus. Trei asalturi au venit unul dupa altul. Comandantul Giustiniani este grav ranit si paraseste lupta provocind dezertarea trupelor genoveze. Constantin al XI-lea moare in lupta. Turcii intra in Constantinopol, catedrala Sfinta Sofia este transformata in moschee. Crestinismul pierde unul din orasele pe care s-a fondat una dintre cele cinci traditii apostolice-cea bizantina. Numele orasului lui Constantin cel Mare este preschimbat in Istanbul si va deveni capitala Imperiului Otoman.
Domnia otomana

Domnia otomana s-a extins si asupra Serbiei, Greciei, Albaniei si Crimeii. Baza succesului otoman a fost organizarea lui militara. Intr-un sistem cunoscut drept ,,devsirme" ofiterii de rang superior din armata erau recrutati din familiile crestine supuse din Balcani. Recrutii erau convertiti la credinta musulmana si erau strict instruiti inainte de a intra in rindurile spahiilor sau in elita ienicerilor. Expansiunea otomana a ajuns la apogeu in secolul al XVI-lea sub Selim I din 1512 pina in 1520, si sub Suleiman din 1520 pina in 1566. Selim a anexat parti din Persia (1515), Siria (1516-1518) cucerind astfel Siria, Egiptul, Palestina si Algeria. Cea mai mare parte din Armenia a ajuns si ea sub control otoman. Dupa cucerirea Egiptului, Selim si-a asumat titlul de calif conducator spiritual si laic al Islamului, titlu detinut de sultanii turci pina in 1924. In timpul perioadei de aur a lui Suleiman Magnificul imperiul s-a extins pina in Ungaria, Irak si Libia in timp ce flota otomana domina Mediterana Rasariteana.
Declinul imperiului

Declinul imperiului a inceput dupa moartea lui Suleiman. Prima lovitura a primit-o cind flota crestina a fost invinsa de fortele crestine in batalia de la Lepanto (1571). Incepe un lung sir de macinari interne datorita luptei pentru succesiune. Foametea se raspindeste larg. Noua tehnologie europeana patrunde prea putin in Imperiu si in secolul XIX era cunoscut sub numele de ,,bolnavul Europei". Grecia a fost pierduta in 1832 ca urmare a Razboiului de Independenta Grec, in timp ce razboiul ruso-turc din 1877-1878 a dus la Congresul de la Berlin, unde Imperiul a renuntat la toate pretentiile cu privire la Romania, Serbia, Muntenegru, Bulgaria si Cipru. In 1876, Abdulhamid II a acceptat o constitutie de tip occidental, prima de acest fel intr-o tara islamica. In 1877 s-au organizat alegeri pentru un nou Parlament, dar in anul urmator atit Parlamentul cit si Constitutia au fost suspendate pe termen nedefinit.
Miscarea ,, Junilor Turci"

Aceasta miscare de reforma incepe in sec. XIX, iar in 1908 a condus o rebeliune in vederea restaurarii constitutiei din 1876. In anul urmator, Parlamentul restaurat si el, l-a detronat pe sultan si l-a instalat pe tron pe Mehmed V. In 1913, liderul ,, Junilor Turci", Enver Pasa, a preluat controlul guvernului. In timpul razboiului din 1912-1913, imperiul a pierdut aproape intregul lui teritoriu din Europa si catre sfirsitul Primului Razboi Mondial , in care a intrat alaturi de Germania, Imperiul Otoman s-a prabusit. In 1920 a fost desfiintat oficial in urma tratatului de la Sevres. Ultimul sultan, Mehmed VI, a fost in 1922, iar la 29 octombrie 1923 a fost proclamata Republica Turcia sub presedentia lui Mustafa Kemal Ataturk. Sultanatul este desfiintat. ( Stefan Botoran )
Catedrala Sfanta Sofia

- Biserica Sfanta Sofia se afla in Istanbul, vechiul Constantinopol, in orasul vechi si a fost construita de imparatul Constantin cel Mare in secolul al IV-lea.
- A fost biserica crestina, apoi moschee musulmana, iar in prezent este muzeu.
- Biserica este cunoscuta sub denumirea de "Haghia Sophia" sau "Sfanta Intelepciune", fiind prima mare capodopera a stilului bizantin.
. Prima biserica a fost darimata, a doua a fost construita de fiul lui Constatin si de imparatul Teodosie cel Mare, dar a ars in timpul revoltelor de la Nika, in 532.
- Biserica a fost reconstruita in maretia ei intre anii 532 si 537 de catre imparatul Justinian I.
- Materialele de constructie au fost importante de pe tot cuprinsul Imperiului, marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar cupola si tavanul au fost in intregime poleite cu aur.
- Pentru mai bine de 900 de ani, Biserica Sfanta Sofia a fost folosita drept scaun episcopal de catre Patriarhul Ortodox de Constantinopol si a gazduit cele mai mari sinoade bisericesti si ceremonii imperiale.
- Cutremurele din 558, 563 au afectat structura bisericii, in 989 si 1346 au avut loc alte surpari, iar cruciatii au jefuit-o in 1204. Multe din bogatiile ei se afla astazi in Biserica Sfantul Marcu din Venetia.
- In 29 mai 1453, a fost transformata in moschee imperiala de catre sultanul Mohammed al II-lea, Cuceritorul, cind a intrat triumfator in Constantinopol. Timp de 500 de ani a fost folosita ca moschee, arhitectii inspirindu-se la constructia urmatoarelor moschei din Istanbul: Moscheea Albastra, Moscheea Suleiman, Moscheea Shehzade si Moscheea Rustem Pasha.
- Toate imaginile reprezentate in mozaicurile bisericii crestine au fost acoperite cu tencuiala
- Cea mai importanta restaurare a moscheei a avut loc intre anii 1847 si 1849, cind sultanul Abdulmecid al II-lea a apelat la ajutorul arhitectilor suedezi Gaspare si Guiseppe Fossati.
- In anul 1934, sub presedintele turc Kemal Ataturk, Biserica Sfanta Sofia a fost secularizata si transformata in muzeu, Muzeul Sfanta Sofia sau Muzeul Ayasofya.
- Biserica Sfanta Sofia are o latime de 70 de metri si o lungime de 75 de metri, domul are diametrul de 31 de metri. Cupola centrala are diametrul de 31 de metri, inaltimea de 54 de metri. Uriasul dom este luminat de cele 40 ferestre aflate la baza ei.
- S-a pastrat doar un minunat mozaic ce o infatiseaza pe Fecioara Maria cu Pruncul, in partea dreapta se vede inca Arhanghelul Gavriil, partial avariat. Se mai vede scena numita "Deises", Rugaciune cu Hristos Pantrocrator, flancat de catre Fecioara Maria si de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In partea stanga se vad infatisati imparatul Contantin al IX-lea Monomahul si imparateasa Zoe, intre care sta asezat Hristos, iar in partea dreapta se vad imparatul Ioan al II-lea Comnenul si imparateasa Irina, in mijlocul carora sta Fecioara Maria cu Pruncul. Usa de iesire din Biserica Sfanta Sofia este numita "Vestibulul Razboinicilor' si iinfatiseaza in toata splendoarea lui un minunat mozaic cu Fecioara Maria si imparatii Constantin ss Justinian.
Sultanii

- Sultanul era monarh absolut, cel putin din punct de vedere oficial.
- Dinastia a fost numita de cele mai multe ori Osmanli sau Casa Osman. Primii conducatori otomani s-au numit pe ei insisi bei. Murad I a fost primul otoman care s-a proclamat "sultan' (rege). Dupa cucerirea Constantinopolelui in 1453, statul a devenit un mare imperiu, Mehmed al II-lea fiind proclamat imparat sau padisah. Din 1517, sultanul otoman a fost proclamat si Calif al Islamului, Imperiul Otoman fiind de la aceasta data pina in 1922 un Califat - stat islamic. Sultanul avea numeroase titluri, asa cum erau Suveranul Casei Osman, Sultan al Sultanilor, Han al Hanilor, Calif - cea ce ii dadea dreptul de suzeranitate asupra tuturor conducatorilor musulmani din intreaga lume, iar din 1517 pina la disparitia statului otoman, si Credincios si Succesor al Profetului Stapinului Universului. Conducatori: Osman I (1299-1326), Orhan Gazi (1326-1359), Murad I Hudavendighiar (1359-1389; sultan din 1383), Baiazid I Ildaram (Fulgerul) (1389-1402), Mehmed I Celebi (1403-1421), Murad al II-lea (1421-1451), Mehmed al II-lea Fatih (Cuceritorul) (1451-1481), Baiazid al II-lea Veli (1481-1512), Selim I Yavuz (Dur) (1512-1520), Soliman I (Kanuni - Legiuitorul sau Muhtesem - Magnificul) (1520-1566), Selim al II-lea (1566-1574), Murad al III-lea (1574-1595), Mehmed al III-lea (1595-1603), Ahmed I (1603-1617), Mustafa I (1617-1618), Osman al II-lea (1618-1622), Mustafa I (1622-1623), Murad al IV-lea (1623-1640), Ibrahim (1640-1648), Mehmed al IV-lea (1648-1687), Suleiman al II-lea (1687-1691), Ahmed al II-lea (1691-1695), Mustafa al II-lea (1695-1703), Ahmed al III-lea (1703-1730), Mahmud I (1730-1754), Osman al III-lea (1754-1757), Mustafa al III-lea (1757-1774), Abdul-Hamid I (1774-1789), Selim al III-lea (1789-1807), Mustafa al IV-lea (1807-1808), Mahmud al II-lea (1808-1839), Abdul-Medjid (1839-1861), Abdul-Aziz (1861-1876)
Murat al V-lea (1876), Abdul-Hamid al II-lea (1876-1909), Mehmed al V-lea (Resad) (1909-1918)
Mehmed al VI-lea (Vahdettin) (1918-1922), Abdul Medjid al II-lea, Calif (1922 - 1924).
Palatul Topkapi

- Constructia a inceput pe vremea sultanului Mehmet II si au durat sase ani.
- Este unul din simbolurile marelui Imperiu Otoman, servind ca resedinta a sultanilor in perioada 1465-1853, amplasarea lui fiind intre Cornul de Aur si Marea Marmara, cu o perspectiva deosebita asupra strimtorii Bosfor.
- Se mai numeste "Poarta cu tunuri' dupa numele portii prin care iesea sultanul din gradina palatului pentru a se plimba cu corabia pe Bosfor.
- Aici functioneaza haremul pina in 1909, iar in 1924 devine muzeu.
Este format din trei perimetre: Birun (Palatul Extern), Enderun (Palatul Intern) si Haremul. Existau aici moschei, bai publice si chiar o gradina zoologica.
- Cladirea haremului includea peste 300 de camere, aici locuind si eunuci, servitori si concubine. Odaile amantelor favorite si ale celor patru sotii legale erau cele mai luxoase din acest corp de cladire. Totusi, prima femeie in stat era considerata mama sultanului.
- In interiorul complexului se afla si biserica Sf. Irina, cel mai vechi lacas de cult bizantin conservat pe teritoriul fostului Constantinopol.
- Aici lucrau aproximativ 4.000 de sclavi, functionari si militari.
- In interiorul cladirii haremului nu puteau intra decit eunucii, nicidecum alti barbati in afara sultanului, iar cadinele cele mai apreciate proveneau din Caucaz.
- Printre exponatele din interiorul palatului se remarca armurile, armele incrustate cu pietre pretioase, bijuteriile, portelanurile foarte vechi, mobilierul deosebit, tablourile, hainele scumpe etc..
- Toate corpurile de cladire sint placate cu faianta, atit la exterior cit si la interior, culoarea predominanta fiind albastrul cu modele aurii.

Palatul Dolhambace

- Este ultima resedinta a sultanilor otomani si centrul administrativ al imperiului Otoman intre 1853 si 1922
- Se afla in Istanbul, in partea europeana a metropolei
- Are grandoarea si finetea Versailles-ului
- Are incaperi luxoase, candelabre uriase din cristal si pereti poleiti cu aur, gradini amenajate cu mult bun gust.
- Dolmabahce a fost construit intre anii 1843 si 1856 din ordinul sultanului Abdul Mecid. Pretul constructiei a fost de cinci milioane de lire otomane. Suprafata ocupata de aceasta constructie masiva este de 15.000 de mp.
- A fost casa a sase sultani

Imperiul mongol a fost cel mai mare imperiu pe uscat, de peste 100.000.000 locuitori, creat intr-un timp scurt de Ginghis Han și urmașii lui. Succesului militar al mongolilor, mai ales in secolele XII-XIV, este remarcabil. Ei au controlat imense teritorii, din Coreea pana in Ungaria.

Cum au putut acești 'barbari' sa cucereasca doua continente și sa reziste aproape 300 de ani (1183-1502)? Acest lucru este cu atat mai surprinzator cu cat armata mongolilor nu a numarat niciodata mai mult de 200.000 de luptatori (cu aliați de neam turcic, chinezi, persani etc.). Ce tehnica deosebita au folosit ei? In ce consta 'misterul' lor?

Primele referiri asupra triburilor nomade de mongoli le gasim in sursele chineze. In secolele VIII-IX populația de triburi nomade turcice numita uiguri a preluat controlul asupra unei parți din Mongolia, stabilind capitala la Karakorum, la sud-vest de Ulanbator. In 840 uigurii sunt impinși de kyrgyzi in China (astazi fiind ca 8.000.0000).

Inaintașii mongolilor erau crescatori de cai din regiunea cuprinsa intre poalele munților Altai, la sudul padurilor Siberiei și nordul deșertului Gobi. Erau invațați cu privațiuni de tot felul, grija principala fiind supraviețuirea familiilor lor, a hergheliei și gasirea de noi pașuni pentru cai (care depașeau de cateva ori numarul populației (probabil cca. 700.000 suflete, la acea data). Erau organizați dupa modelul tribal, cu unele elemnete de modernizare pentru acea perioada de timp. De exemplu, aveau un gen de parlament

, VI, 109-113: batalia de la Marathon

, VII, 54-56: trecerea Hellespontului de catre Xerxes

, VII, 138: scopul expeditiei persane

, VII, 208-209: spartanii la Thermopylai

, VII, 223-229: batalia de la Themopylai

, VIII, 53: Xerxes ocupa Atena

, VIII, 109: discursul lui Themistocles inainte de Salamina

, IX, 60-70: batalia de la Plateea

, IX, 81: impartirea prazii