Porturi, cai pe apa si cai ferate

Porturi, cai pe apa si cai ferate

Sectiunea II. Navigatia.

Capitolul II. Clauze relative la Dunare.

1. Dispozitii comune retelelor fluviale declarate internationale.

Art.219. Este declarata internationala, Dunarea de la Ulm, impreuna cu partea navigabila a acestei retele fluviale servind in mod natural de acces la mare a mai mult de un stat, cu sau fara transbordare dintr-o nava in alta, ca si partea cursului Morava si Thaya care constituie frontiera intre Ceho-Slovacia si Austria, si canalele laterale si senalele care vor fi stabilite, fie pentru a dubla sau ameliora sectoarele naturale navigabile zisei retele fluviale, fie pentru a reuni doua sectoare naturale navigabile a aceluiasi curs de apa.

Un acord hotarat de Statele riverane, va putea extinde regimul international la toata partea retelei fluviale sus numite, care nu va fi cuprinsa in definitia generala.

Art.220. (Ca articolul 332, aliniatul 1, al Tratatului de la Versailles.)

Art.221. (Aliniatul 1 ca articolul 332, aliniatul 2 al Tratatului de la Versailles. Aliniatul 2 fara interes pentru prezenta lucrare.)

Art.222-227. (Ca articolele 333-338 ale Tratatului de la Versailles, mutatis, mutatis.)

2. Dispozitii speciale la Dunare.

Art.229. Comisiunea Europeana a Dunarii va exercita din nou puterile pe care le avea inainte de razboi. Totusi provizoriu, reprezentantii Marii Britanii, Frantei, Italiei si Romaniei, vor face parte singure din aceasta Comisiune.

Art.230. (Ca articolul 347, aliniatul 1, al Tratatului de la Versailles.)

Art.231. (Aliniatul 1 ca articolul 348, al Tratatului de la Versailles, alte aliniate fara interes pentru prezenta lucrare.)

Art.232. (Ca articolul 349, al Tratatului de la Versailles.)

Art.235. Bulgaria va fi tinuta, vis-a-vis de Comisiunea europeana a Dunarii, tuturor restituirilor, reparatiilor si despagubirilor pentru pagubele produse de razboi, prin aceasta Comisiune.

Sectiunea IV. Judecarea litigiilor si revizia clauzelor permanente.

Art.245 si 246. (Ca articolele 376 si 377 ale Tratutului de la Versailes.)

Art.247. (Ca articolul 330, aliniatele 1 si 2 al Tratatului de la Saint-Germain.)

Sectiunea V. Dispozitii particulare.

Art.248. (Ca articolul 379 al Tratatului de la Versailes.)

XII.Tratatul de pace de la Trianon dintre Puterile aliate si asociate si Ungaria (4 mai 1920).

Partea XII. Porturi, cai pe apa si cai ferate.

Sectiunea II. Navigatia.

Capitolul II. Clauze relative la Dunare.

1. Dispozitii comune retelelor fluviale declarate internationale.

Art.275. (Ca articolul 219 al Tratatului de la Neuilly.)

Art.276. (Ca articolul 332, aliniatul 1, al Tratatului de la Versailles.)

Art.277. (Ca articolul 332, aliniatul 2, al Tratatului de la Versailles.)

Art.278-283. (Ca articolele 333-338, ale Tratatului de la Versailles, mutatis, mutaris.)

2. Dispozitii speciale la Dunare.

Art.285. Comisiunea Europeana a Dunarii va exercita din nou puterile pe care le-a avut inainte de razboi. Totusi provizoriu reprezentantii Marii Britanii, Frantei, Italiei si Romaniei, vor face singure parte din aceasta Comisiune.

Art.286. (Ca articolul 347 al Tratatului de la Versailles.)

Art.287. (Aliniatul 1, ca articolul 348 al Tratatului de la Versailles, alte aliniate fara interes pentru prezenta lucrare.)

Art.288. (Aliniatul 1, ca articolul 349 al Tratatului de la Versailles, aliniatul 2 fara interes.)

Art.291. Ungaria va fi tinuta, fata de Comisiunea Europeana a Dunarii, la toate restitutiile, reparatiile si despagubirile pentru pagubele facute in timpul razboiului, prin aceasta Comisiune.)

Sectiunea IV. Judecarea litigiilor si revizia clauzelor permanente.

Art.311-312. (Ca articolele 376 si 377 ale Tratatului de la Versailles.)

Art.313. (Ca articolul 330 al Tratatului de la Saint-Germain.)

Sectiunea V. Dispozitii particulare.

Art.314. (Ca articolul 379 al Tratatului de la Versailles.)

XIII. Tratatul dintre principalele puteri aliate si Romania relativ la Basarabia (28 octombrie 1920).

Primul articol. Inaltele Parti Contractante declara a recunoaste suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei cuprins intre frontiera actuala a Romaniei, Marea Neagra, cursul Nistrului de la gura sa pana in punctul unde el este ocupat de limita veche intre Bucovina si Basarabia si aceasta veche limita.

Art.7. Inaltele Parti Contractante recunosc ca gura Dunarii, zisa « gura Chilia », trebuie sa treaca sub juridictia Comisiunii Europene a Dunarii.

Art.9. Inaltele Parti Contractante vor invita Rusia a adera prezentului tratat, de indata ce va exista un Guvern Rus recunoscut de ele. Ele isi rezerva dreptul de a supune arbitrajului Consiliului Societatii Natiunilor toate problemele care ar putea fi ridicate de Guvernul Rus privind detaliile acestui tratat, fiind asteptat ca frontierele definite in prezentul tratat, ca si suveranitatea Romaniei pe teritoriile care-i sunt incluse nu ar fi puse in discutie. La fel de toate dificultatile care ar putea face sa nasca ulterior aplicarea sa.

Prezentul tratat va fi ratificat de Puterile semnatare⁽¹⁾.

El nu va intra in vigoare decat dupa depunerea acestor ratificari si va porni sa intre in vigoarea tratatului semnat de principalele Puteri aliate si asociate si Romania la 9 decembrie 1919.

Acest tratat nu a fost ratificat la ora actuala decat de Franta, Marea Britanie, Italia si Romania. El nu a fost inca ratificat de Japonia.

XIV. Conventia de stabilire a Statutului definitiv al Dunarii (23 iulie 1921.)

Belgia, Franta, Marea Britanie, Grecia, Italia, Romania, Regatul Sarbo-Croat-Sloven si Cehoslovacia,

Voind sa determine de comun acord conform stipularilor Tratatului de la Versailles, de la Saint-Germain, de la Neuilly si de la Trianon, regulamentele generale pe baza carora va fi asigurata de o maniera definitiva libera navigatie a Dunarii internationale,

Au decis de a face o conventie cu acest efect si au desemnat pentru Plenipotentiarii lor, sa  stie :

S-au retinut urmatoarele stipulatii :

I. Regimul general al Dunarii.

PRIMUL ARTICOL. Navigatia Dunarii este libera si deschisa tuturor pavilioanelor in conditii de completa egalitate pe tot cursul navigabil al fluviului, adica intre Ulm si Marea Neagra si pe toata reteaua fluviala internationalizata cum este determinata in articolul urmator, astfel ca nici o distinctie sa nu fie facuta in detrimentul bunilor utilizatori si pavilionului vreunei Puteri oarecare, intre acestea si bunii utilizatori si pavilionul Statului riveran de o potriva, sau a Statului la care bunii utilizatorii si pavilionul se bucura de tratamentul cel mai favorabil.

Aceste dispozitii trebuie intelese sub rezerva stipulatiilor continute in articolele 22 si 23 a prezentei Conventii.

Art.2. Reteaua fluviala internationalizata mentionata la articolul precedent se compune din :

Morava si Thaya in partea cursului lor constituind frontiera dintre Austria si Ceho-Slovacia,

Drava incepand de la Barcs,

Tisa incepand de la gura Somes,

Mures incepand de la Arad,

Canalele laterale sau senalurile care vor fi stabilite, fie pentru a dubla sau ameliora sectoarele naturale navigabile zisei retele, fie pentru a reuni doua sectoare naturale navigabile a unuia din acelasi curs de apa.

Art.3. Libertatea navigatiei si egalitatea intre pavilioane sunt asigurate de doua Comisiuni distincte, precum Comisiunea Europeana a Dunarii, a carei competenta este determinata in capitolul II si care se intinde pe partea fluviului zisa Dunarea maritima si Comisiunea internationala a Dunarii, a carei competenta a fost determinata la capitolul III si care se extinde pe Dunarea fluviala navigabila, ca si pe caile de apa declarate internationale in articolul 2.

II. Dunarea maritima.

Art.4. Comisiunea Europeana a Dunarii este compusa provizoriu din reprezentantii Frantei, Mariei Britanii, Italiei si Romaniei, cu cate un Delegat de fiecare Putere.

Totusi, Statul european care va justifica in viitor interese comerciale, maritime si europene suficiente la gurile Dunarii, prin cererea lui, va putea fi admis a se face reprezentat in Comisiune pe baza unei decizii unanime luata de Guvernele care sunt reprezentate.

Art.5. Comisiunea Europeana isi exercita puterile pe care le-a avut inainte de razboi. Nimic nu a schimbat drepturile, atributiile si imunitatile care tin de tratate, conventii, acte si aranjamente internationale relative la Dunare si gurile sale.

Art.6. Competenta Comisiunii Europene se intinde, in aceleasi conditii ca in trecut si fara nici o modificare in limitele actuale pe Dunarea maritima, adica incepand de la gurile fluviului pana in punctul unde incepe competenta Comisiunii Internationale.

Art.7. Puterile Comisiunii Europene nu vor putea lua sfarsit decat prin efectul unui aranjament international hotarat de toate Statele reprezentate in Comisiune. Sediul legal al Comisiunii ramane fixat la Galati.

III. Dunarea fluviala.

Art.8. Comisiunea Internationala a Dunarii este compusa, conform articolelor 347 din Tratatul de la Versailles, 302 din Tratatul de la Saint-Germain, 230 din Tratatul de la Neiilly si 286 din Tratatul de la Trianon, din doi reprezentanti ai Statelor germane riverane, un reprezentant din fiecare alte State si un reprezentant din fiecare Stat neriveran reprezentant in Comisiunea Europeana a Dunarii, sau care ar putea fi in viitor.

Art.9. Competenta Comisiunii Internationale se intinde pe partea Dunarii cuprinsa intre Ulm si Briila si pe reteaua fluviala declarata internationala in virtutea articolului 2. Nici o cale de apa alta decat cele mentionate in articolul 2, nu va putea fi plasata sub competenta Comisiunii Internationale fara consimtamantul unanim al zisei Comisiuni.

Art.10. Pe partea Dunarii si pe reteaua fluviala plasata sub competenta sa si in limita atributiilor ce tin de prezenta Conventie, Comisiunea Internationala vegheaza ca nici un obstacol oarecare sa nu fie pus de una sau de mai multe State, liberei navigatii a fluviului, atat pentru trecerea cat si pentru folosirea porturilor, instalatiilor lor si utilajului lor, bunii utilizatori si pavilioanele tuturor Puterilor sa fie tratate pe picior de completa egalitate si de o maniera generala, ca nici o atingere sa nu fie adusa caracterului international pe care Tratatele le-au atribuit retelei internationale a Dunarii.

Art.11. Pe baza propunerilor si proiectelor care-i sunt prezentate de Statele riverane, Comisiunea Internationala stabileste programul general al marilor lucrari de ameliorare care trebuiesc intreprinse in interesul navigabilitatii retelei fluviale internationale si a care-i executie poate fi esalonata pe o perioada de mai multi ani.

Programul anual de lucrari curente de intretinere si ameliorare a retelei fluviale este elaborat de fiecare Stat riveran, pentru domeniul sau teritorial si comunicat Comisiunii, care va aprecia daca acest program este conform exigentelor navigatiei, ea putand sa-l modifice daca este necesar.

In toate deciziile sale, Comisiunea va tine cont de interesele tehnice, economice si financiare ale Statelor riverane.

Art.12. Lucrarile cuprinse in aceste doua programme vor fi executate de Statele riverane in limitele frontierelor lor respective. Comisiunea se va asigura de executarea lucrarilor si de conformitatea lor cu programul, cand ele sunt prevazute.

In cazul cand un Stat riveran nu va fi in masura de a intreprinde lucrarile care sunt de competenta sa teritoriala, acest Stat va lasa executarea de catre Comisiunea Internationala la fel ca in contitiile pe care ea le va determina si fara a incredinta executia unui alt Stat, in afara de ceeace priveste partile retelei fluviale formand frontiera. In acest ultim caz, Comisiunea va determina modalitatile de executie ale lucrarilor tinand cont de stipulatiile Tratatelor. Statele riverane interesate, sunt tinute de a furniza Comisiunii sau Statului executant, toate facilitatile necesare executiei ziselor lucrari.

Art.13. Statele riverane vor avea dreptul de a intreprinde, in limitele frontierelor lor respective, fara aprobarea prealabila a Comisiunii Internationale, lucrarile care vor putea sa fie necesitate de circumstante neprevazute si urgente. Ele vor trebui totusi prezentate fara intarziere Comisiunii cu cerintele care au motivat aceste lucrari, furnizandu-i o descriere sumara.

Art.14. Statele riverane vor face a parveni la Comisiunea Internationala o descriere sumara al tuturor lucrarilor pe care ele le considera ca necesare dezvoltarii lor economice, in special lucrarile de aparare contra inundatiilor, cele care privesc irigatiile si utilizarea fortelor hidraulice, care vor fi de executat pe calea de apa cuprinsa in limitele frontierelor lor respective.

Comisiunea nu poate sa interzica decat acele lucrari care vor fi de natura a aduce atingere navigabilitatii fluviului.

Daca, in intervalul de doua luni de la data comunicarii, Comisiunea nu a formulat nici o observatie, se va putea proceda fara alte formalitati la executia ziselor lucrari. In caz contrar, Comisiunea va trebui sa ia o decizie definitiva in cel mai scurt interval posibil si nu mai tarziu, de patru luni care vor urma expirarii primului interval.

Art.15. Costurile lucrarilor curente de intretinere sunt in sarcina Statelor riverane respective.

Totusi, cand Statul executant va fi in masura de a stabili ca cheltuielile care ii incumba responsabilului intretinerii senalului navigabil, depasesc notabil ceea ce vor pretinde nevoile traficului sau propriu, el va putea cere Comisiunii repartizarea echitabila a cheltuielilor intre el si Statele riverane direct interesate de executia ziselor lucrari. Comisiunea in acest caz, va fixa la fel partea contributiva a fiecarui Stat si asigurarea regulamentului.

Daca Comisiunea intreprinde aceleasi lucrari de intretinere in limitele frontierelor unui Stat, ea va primi de la acest Stat cota cheltuielilor care ii incumba.

Art.16. In ce priveste lucrarile de ameliorare propriu zise si lucrarilor de aplicat lucrarilor de ameliorare de o importanta particulara, Statul care le va intreprinde va putea fi autorizat de Comisiune a-si acoperi cheltuielile lor prin perceperea de taxe pentru navigatie.

Daca Comisiunea executa ea aceleasi lucrari de aceasta categorie, ea va putea sa-si acopere cheltuielile sale prin perceperea de taxe.

Art.17. In ce priveste partile de Dunare formand frontiera, executarea lucrarilor si repartitia cheltuielilor vor fi reglate prin extindere intre Statele riverane respective. In lipsa extinderii, Comisiunea va determina de asemenea, tinand cont de stipulatiile tratatelor, conditiile de excutare a ziselor lucrari si eventual repartitia cheltuielilor ocazionate de executia lor.

Art.18. Taxele, cand se vor percepe pe navigatie, vor fi de o cota moderata. Ele vor fi calculate pe masurarea navei si nu vor putea in nici un caz sa fie bazate pe marfurile transportate. La expirarea perioadei de cinci ani, acest sistem de farfurie al taxelor, va putea fi revizuit daca Comisiunea decide astfel in unanimitate de membri sai.

Produsul taxelor va fi exclusiv afectat lucrarilor care le-au dat nastere la stabilirea lor. Comisiunea Internationala va determina si va publica tarifele, ea va controla perceperea si afectarea.

Aceste taxe nu vor trebui nici odata sa constituie un tratament diferentiat bazat fie pe pavilionul navelor sau nationalitatea persoanelor si provenienta, destinatia sau directia de transporturi, ele nu vor trebui in nici un caz sa procure un venit Statului perceptor sau Comisiunii, nefiind necesar un examen detaliat al marfii, mai putin cand exista banuieli de frauda sau de contraventie.

In cazul cand Comisiunea Internationala va lua in sarcina sa executia lucrarilor, ea va percepe in extremis Statului riveran interesat, cadrul taxelor corespunzatoare cheltuielilor sale.

Art.19. Drepturile de vama si control si alte taxe stabilite de Statele riverane pe marfuri cu ocazia imbarcarii lor sau a debarcarii lor in porturile sau pe malurile Dunarii, vor fi percepute fara distictie de pavilion si de o maniera a nu aduce nici o piedica navigatiei.

Drepturile de vama nu vor putea fi superioare celor care sunt percepute pe alte frontiere de vama a Statului interesat pe marfurile de aceeasi natura, de aceeasi provenienta si de aceeasi destinatie.

Proiect: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei Referat: Bucegii isi dezvaluie tainele

Art.20. Porturile si locurile publice de imbarcare si debarcare stabilite in reteaua fluviala internationala, cu utilajul lor si instalatiile lor, vor fi accesibile navigatiei si utilizarii fara distinctie de pavilion, de provenienta si de destinatie si fara ca o prioritate de favor de influenta sa fie acordata de autoritatile locale competente unei nave in detrimentul alteia, in afara de cazurile exceptionale cand se va manifesta ca necesitati de moment si interesele tarii reclama o derogare. Prioritatea, in aceste cazuri, va trebui sa fie concesionata de maniera a nu constitui o piedica reala liberului exercitiu al navigatiei, nici o atingere principiului de egalitate ale pavilioanelor.

Aceleasi autoritati vor veghea ca toate operatiunile necesare traficului, ca imbarcarea, debarcarea, usurarea, inmagazinajul, transbordul, etc., sa fie executate in conditii asemenea facile si atat de rapid posibile si de o maniera de a nu aduce nici o piedica navigatiei.

Utilizarea porturilor si locurilor publice de imbarcare si debarcare pot sa dea loc perceperii de taxe si redevente rezonabile si egale pentru toate pavilioanele, corespunzator cheltuielilor stabilite, de intretinere si de exploatare a porturilor si instalatiilor lor. Tarifele vor fi publicate si aduse la cunostinta navigatorilor. Ele nu vor fi publicate decat in caz de utilizare efectiva ale instalatiilor si utilajului in vederea pentru care au fost fixate.

Statele riverane nu vor face obstacol la ceea ce toate antreprizele de navigatie intretin pe teritoriul lor agentii indispensabile exercitiului de trafic al lor, sub rezerva respectarii legilor si regulamentelor tarii.

Art.21. In cazul in care Statele riverane vor decide port francuri sau zone libere in porturile unde tranzbordul este necesar sau in general practicat, regulamentele relative la folosirea ziselor porturi sau zone, vor fi comunicate Comisiunii Internationale.

Art.22. Transportul marfurilor si voiajorilor intre porturile diferitelor State riverane ca si intre porturile aceluiasi Stat, este liber si deschis tuturor pavilioanelor, in conditii de completa egalitate, pe reteaua internationalizata a Dunarii.

Totusi, stabilimentul serviciului local regulat de transport de voiajori si marfuri indigene sau  indigenizate intre porturile unui singur si acelasi Stat, nu vor putea sa fie efectuate de un pavilion strain de cat in conformitate cu regulamentele nationale si a acordului cu autoritatile Statului riveran interesat.

Art.23. Trecerea in tranzit ale navelor, plutelor, voiajorilor si marfurilor este libera pe reteaua internationalizata a Dunarii, atat cat acest tranzit se efectueaza direct sau dupa transbordul sau, dupa punerea in antrepozit.

Nu se va percepe nici un drept de vama sau al drept special bazat unic pe faptul acestui tranzit.

Cand doua maluri a caii de apa fac parte din acelasi Stat, marfurile in tranzit vor putea fi puse sub sigiliu, sub lacat sau sub paza agentilor de vama.

Statul tranzitat va avea dreptul de a pretinde capitanului sau patronului o declaratie scrisa, facuta la nevoie sub juramant, afirmand daca se transporta sau nu marfuri a caror circulatie este reglementata sau a carei import este prohibit de Statul tranzitat. Lista acestor marfuri va fi comunicata cat mai curand posibil Comisiunii Internationale cu titlu de informare.

Producerea manifestului nu va putea fi pretinsa de autoritatile competente ale Statului tranzitat, daca acesta nu este in cazul cand capitanul sau patronul este convins de a avea incercat contrabanda sau cand inprejmuirile vamale au fost sparte. Daca in acest caz se discopera o diferenta intre incarcamant si manifest, capitanul sau patronul nu poate sa invoce libertatea de tranzit pentru a pune fie persoana sa, fie marfa pe care a vrut s-o transporte fraudulos, la adapostul urmarilor dirijate contra lui de catre functionarii vamii conform cu legile tarii.

Cand calea de apa formeaza frontiera intre doua State, navele, plutele, voiajorii si marfurile in tranzit vor fi exceptate de toata formalitatea vamala.

Art.24. Comisiunea Internationala va elabora, inspirandu-se din propunerile care vor fi prezentate de catre Statele riverane, un regulament de navigatie si politie care, in masura posibila, va fi uniform pentru reteaua fluviala plasata sub competenta sa.

Fiecare Stat va pune acest regulament in vigoare pe teritoriul sau propriu printr-un act de  legislatie sau de administratie si va raspunde de aplicarea sa, sub rezerva atributiilor de supraveghere recunoscut Comisiunii Internationale prin articolele 27 si 30.

Pentru partile de fluviu formand frontiera, executia regulamentului de navigatie si de politie, va fi asigurat sub aceleasi rezerve printr-un acord intre Statele riverane si in lipsa acordului, de fiecare Stat riveran in limitele suveranitatii sale.

Art.25. Exercitiul politiei generale pe reteaua fluviala internationala apartine Statelor riverane, care comunica regulamentele Comisiunii Internationale pentru a-i permite sa constate ca dispozitiile lor nu aduc atingere libertatii navigatiei.

Art.26. Toate navele afectate special de Statele riverane serviciului de politie fluviala, vor tine sa arboreze alaturi de pavilionul lor national un insemn distinctiv si uniform. Numele lor de semnal si numarul, vor fi aduse la cunostinta Comisiunii Internationale.

Art.27. In vederea indeplinirii sarcinii care ii este incredintata de dispozitiile prezentului statut, Comisiunea Internationala va constitui toate serviciile administrative, tehnice, sanitare si financiare pe care ea le considera necesare.

Comisiunea va putea stabili la sediul sau central urmatoarele :

Un serviciu general permanent, a carui sef va fi ales dintre cetatenii unui Stat neriveran reprezentat in Comisiune,

Un serviciu tehnic, al carui sef va fi numit cu majoritatea statutara a sufragiilor daca el apartine unui Stat neriveran reprezentat sau nu in Comisiune, si cu unanimitate daca el este cetatean al unui Stat riveran al Dunarii,

Un serviciu de navigatie, a carui sef va fi ales dintre cetatenii unui Stat european nereprezentat in Comisiune,

Un serviciu de contabilitate generala si de controlul perceperii taxelor, a carui sef va fi ales dintre cetatenii unui Stat riveran sau a unui Stat neriveran reprezentat sau nu in Comisiune.

Acesti sefi de serviciu vor fi ajutati de functionari alesi, de preferinta si pe cat posibil de o maniera egala, dintre cetatenii Statelor riverane. Acest personal este international, fiind numit si retribuit de Comisiune si nu va putea fi revocat decat de ea.

Art.28. Fiecare Stat riveran va desemna agentii apropiati insarcinati in limitele frontierelor sale, de a imprumuta concursul lor competent si bunele lor oficii agentilor superiori ai Comisiunii Internationale.

Art.29. Statele riverane vor acorda functionarilor Comisiunii toate facilitatile necesare pentru indeplinirea functiilor lor. Acesti functionari, inzestrati de brevetul Comisiunii de constatare a calitatii lor, vor avea dreptul special de a circula liber pe fluviu si in porturile si locurile publice de imbarcare iar autoritatile locale a fiecarui Stat riveran vor acorda ajutor si sprijin indeplinirii  misiunii lor. Formalitatile de politie si de vama la care ei aveau a se supune, vor fi indeplinite cu menajarea lor de maniera a nu inpiedica exercitiul functiilor lor.

Art.30. Functionarii calificati ai Comisiunii vor semnala toate infractiunile regulamentului navigatiei si politiei autoritatilor locale competente, care sunt tinuti sa aplice sanctiunile respective si sa faca cunoscut Comisiunii urmarea data la plangerea de care ele au fost sesizate.

Fiecare Stat riveran va desemna Comisiunii juridictiile care vor fi incarcate de cunoastere, in prima instanta si in apel a infractiunilor mentionate la aliniatul precedent. Inaintea acestor  juridictii, a caror sediu va trebui sa fie la fel vecin fluviului pe cat posibil, functionarul Comisiunii care a semnalat infractiunea va stabili daca are loc.

Art.31. In actiunile judiciare relative la navigatia Dunarii, aduse inaintea unui tribunal a unui Stat riveran, nu va putea fi pretinsa strainilor nici o cautiune judicatum solvi din motivul nationalitatii lor sau din motivul faptului ca ei nu au domiciliul sau resedinta in tara unde este stabilit tribunalul sau.

Capitanul sau patronul nu va putea fi inpiedicat de a urma voiajul sau din ratiunea unei proceduri angajate impotriva lui, de indata ce el va furniza cautiunea pretinsa de judecata pentru obiectul de desbatut.

Art.32. Ca efect de mentinere si de ameliorare a conditiilor de navigatie in sectorul Dunarii cuprins intre Turnu-Severin si Moldova Veche, zis Portile de Fier si de Cataracte, se va constitui de comun acord intre cele doua State coriverane si Comisiunea Internationala, servicii tehnice de administratii speciale care vor avea sediul central la Orsova, fara prejudiciul serviciilor auxiliare care vor putea fi in caz de nevoie instalate in alte puncte ale sectorului. Cu exceptia pilotilor, care vor putea fi alesi dintre cetatenii tuturor natiunilor, personalul acestor servicii va fi furnizat si numit de cele doua State coriverane si va fi dirijat de sefii serviciilor desemnate de aceleasi State si agreate de Comisiunea Internationala.

Art.33. Comisiunea va decide pe baza propunerilor serviciilor prevazute in articolul precedent, masurile utile pentru intretinerea si ameliorarea navigabilitatii si administratiei sectorului ca si taxele sau eventual toate alte resurse destinate a face fata, fara ca sa rezulte obligatia unui concurs financiar a partii Guvernelor reprezentate.

Se va fixa printr-un regulament special functionarea serviciilor, modului de percepere a taxelor si retributia personalului.

Ea va pune la dispozitia serviciilor sale echipamentele, edificiile si instalatiile prevazute in articolul 288 al Tratatului de la Trianon.

Cand dificultatile naturale care au motivat instituirea acestui regim special vor dispare, Comisiunea va putea decide suprimarea si replasarea sectorului sub dispozitiile care guverneaza lucrarile si taxele, alte parti ale fluviului formand frontiera dintre cele doua State.

Art.34. Comisiunea va putea, daca ea considera util, sa aplice un regim administrativ analog altor parti ale fluviului si ale retelei sale fluviale, care vor prezenta pentru navigatie aceleasi dificultati naturale si de ale suprima in conditiile prevazute de articolul precedent.

Art.35. Comisiunea Internationala fixeaza de asemenea ordinea lucrarilor sale intr-un regulament stabilit in sesiune plenara. In momentul stabilirii bugetului sau anual, ea evalueaza resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generale ale administratiei sale. Ea fixeaza numarul si locul sesiunilor sale periodice ordinare si extraordinare si constituie un Comitet executiv permanent compus din Delegatii prezenti la sediu, sau din supleantii lor si insarcineaza supravegherea executiei deciziilor sale adoptate in Plenum ca si bunul mers al serviciilor.

Presedintele Comisiunii este exercitat pentru o perioada de sase ani de fiecare Delegatie, in virtutea unui rulaj determinat urmand ordinea alfabetica a Statelor reprezentate.

Comisiunea nu poate delibera decat atunci cand cele doua treimi ai membrilor sai sunt prezenti.

Deciziile sunt luate cu majoritatea de doua treimi ai membrilor prezenti.

Art.36. Sediul legal al Comisiunii Internationale este fixat la Bratislava pentru o perioada de cinci ani de la data punerii in vigoare a prezentei Conventii.

La expirarea acestei perioade, Comisiunea va avea dreptul sa se mute pentru o noua perioada de cinci ani intr-un alt oras situat pe Dunare, in virtutea unui rulaj care va stabili la fel modalitatile⁽¹⁾.

Sediul Comisiunii Internationale a fost mutat la Viena in anul 1927.

Art.37. Comisiunea Internationala se bucura, atat pentru instalatii cat si pentru persoanele Delegatilor sai, de privilegiile si imunitatile recunoscute in timp de pace ca si in timp de razboi agentilor diplomatici acreditati.

Ea are dreptul sa arboreze pe navele sale si pe imobilele sale un pavilion pe care il va stabili ca forma si culoare⁽¹⁾.

Pavilionul C.I.D. este compus din trei benzi orizontale suprapuse :bleu-alb-bleu. Banda alba este plasata in centru cu literele C.I.D. in bleu.

Art.38. Comisiunea trebuie sa fie sesizata de toate problemele relative la interpretarea si aplicarea  prezentei Conventii.

Orice Stat care va fi in masura de a invoca contra o decizie a Comisiunii Internationale, din motive bazate pe incompetenta sau pe violarea prezentei Conventii, va putea sesiza intr-un interval de sase luni, juridictia speciala organizata de Societatea Natiunilor. Pentru oricare alt motiv, reclamatia in vederea reglementarii diferendumului nu va putea fi formulata decat de Statul sau Statele teritorial interesate.

In cazul cand un stat va refuza a se conforma unei decizii luata de Comisiune in virtutea puterilor care tin de prezenta Conventie, diferendumul va putea fi adus inaintea inaltei juridictii mentionate la aliniatul doi, in conditiile prevazute de statutul zisei juridictii.

IV. Dispozitii generale.

Art.39. Comisiunea Internationala a Dunarii si Comisiunea Europeana a Dunarii vor adopta toate dispozitiile necesare pentru a asigura in masura unde va fi posibil si util, uniformitatea regimului Dunarii.

Ele vor schimba regulat toate informatiile, toate documentele, procese-verbale, studii si proiecte, putand sa intereseze una sau alta din cele doua Comisiuni. Ele vor putea sa retina de comun acord anumite reguli identice privind navigatia si politia fluviului.

Art.40. Statele semnatare ale prezentei Conventii vor depune eforturi de a stabili prin conventii separate reguli uniforme de ordin civil, comercial, sanitar si veterinar, relative la exercitarea navigatiei si contractului de transport.

Art.41. Toate tratatele, conventiile, actele si aranjamentele relative la regimul fluviilor internationale in general si al Dunarii si gurilor in particular, in vigoare la momentul semnarii prezentei Conventii, sunt mentinute in toate dispozitiile lor care nu sunt abrogate sau modificate prin stipulari care preced.

Art.42. La expirarea unui interval de cinci ani de la data punerii in vigoare, prezentul statut va putea fi revizuit daca cele doua treimi ale Statelor semnatare fac cererea, indicand dispozitiile care le par susceptibile de revizuire. Aceasta cerere va fi adresata Guvernului Republicii franceze, care va convoca in sase luni reuniunea unei Conferinte la care toate Statele semnatare ale prezentei Conventii, vor fi invitate a participa.

V. Dispozitii tranzitorii.

Art. 43. Stipularile prezentei Conventii trebuie sa fie extinse in astfel de sens care sa nu aduca nici o atingere dispozitiilor Tratatelor de Pace asa cum rezulta din articolele 327 (aliniatul 3), 332 (aliniatul 2) si 378 ale Tratatului de la Versailles si articolele corespunzatoare ale Tratatelor de la Saint-Germain, dela Neuilly si de la Trianon.

Art.44. Prezenta Conventie va fi ratificata si ratificarile vor fi depozitate la Paris in cel mai scurt interval posibil, cel mai tarziu la 31 martie 1922.

Ea va intra in vigoare la trei luni dupa incheierea procesului verbal al depunerii ratificarilor⁽¹⁾.

Intervalul pentru depunerea ratificarilor fiind amanata cu trei luni, procesul verbal de depunere ale ratificarilor a fost inchis la 30 iunie 1922 si Conventia a intrat in vigoare la 1 octombrie 1922.

Protocolul final din data de 23 iulie 1921.

In momentul procedurii la semnarea actului de stabilire a statutului definitiv al Dunarii si in vederea precizarii sensului, Plenipotentiarii subsemnati au convenit :

Ad Art.2. In ce priveste partea Tisei situata intre gura Somes si Tisa-Uilak, regimul prezentului statut va fi aplicat de indata ce aceasta parte va fi recunoscuta navigabila de catre Comisiunea Internationala.

Ad Art.19. Dispozitia din cel de al doilea aliniat al articolului 19, nu pune obstacol la ce Statele riverane reclama privind beneficiul derogarilor care vor fi autorizate de catre Conventia generala prevazuta in articolul 338 al Tratatului de la Versailes si a articolelor corespunzatoare a altor Tratate de Pace.

Ad Art.22 a. Prin traficul vizat la aliniatul 2 din articolul 22, trebuie inteles tot serviciul public de transport de voiajori si de marfuri, organizat de un pavilion strain intre porturile unui singur si acelasi Stat, cand aceasta exploatare se efectueaza in conditii de regularitate, de continuitate si de intensitate susceptibila de a influenta defavorabil in aceeasi masura ca liniile regulate propriu zise, pentru interesele nationale ale Statului unde el se exercita.

b. Se intelege ca dispozitiile articolului 22 nu modifica cu nimic situatia care rezulta actual din articolul 332 al Tratatului de la Versailles si din dispozitiile corespunzatoare ale altor Tratate de Pace, in ce priveste atat relatiile dintre Statele aliate pe de o parte, si Germania, Austria, Bulgaria si Ungaria pe de alta parte, ca relatiile ultimilor State intre ele pentru toata durata intervalelor cand aceasta situatie va fi mentinuta in executia articolului 378 din Tratatul de la Versailes si de articolele corespunzatoare ale altor Tratate de Pace.

La expirarea acestor intervalle, dispozitiile articolului 22 vor deveni aplicabile tuturor Statelor fara exceptie.

Ad Art.23. Statul tranzitat nu are dreptul de a prohibita tranzitul marfurilor mentionate la al patrulea aliniat al articolului 23, nici persoanelor si animalelor, afara de cazul prevazut de legile sanitare si veterinare ale tarii tranzitate sau de conventiile internationale relative la acest obiect.

Ad Art.31. Articolul 31 trebuie sa fie extins in acest sens ca strainii nu vor putea sa fie plasati intr-o conditie mai favorabila decat cel facut nationalilor.

Ad Art.42. In cazul cand suprimarea Comisiunii Europene va fi decisa inaintea expirarii intervalului de cinci ani prezvauti in articolul 42, Guvernele semnatare ale prezentei Conventii se vor intelege asupra conditiilor de revizuire a prezentului statut.

Ad Art.44. Primul aliniat al articolului 44 trebuie sa fie inteles in acest sens ca el nu aduce nici o atingere stipularilor continute in articolul 349 al Tratatului de Versailles si in articolele corespunzatoare ale altor Tratate de Pace.

XV. Regulamentul de fixare a ordinii lucrarilor Comisiunii Europene a Dunarii (24 mai 1920) adus la zi la 31 decembrie 1930.

Titlul I. Dispozitii generale.

Primul articol. Presedentia sesiunilor plenare ordinare este exercitata de toti Delegatii, pe rand in ordinea alfabetica a Puterilor pe care le reprezinta. Lor le este cuvenita pentru durata unei sesiuni. Sesiunile extraordinare sunt prezidate de Presedintele ultimei sesiuni ordinare.

Cand Delegatul chemat a lua presedentia conform turului de rol, este absent atunci la deschiderea unei sesiuni, presedentia trece asupra Delegatilor care urmeaza in ordine alfabetica.

Art. 2. Presedintele ales primeste puteri depline ale noilor delegati, el covoaca sedintele si pronunta deschiderea si incheierea. El conduce desbaterile si stabileste, tinand sedinta, textul deciziilor si rezultatul voturilor.

Daca unul din Delegati o cere, voturile sunt exprimate urmand ordinea alfabetica ale Puterilor, incepand cu Delegatul care va fi chemat a lua presedentia in sesiunea plenara urmatoare.

Presedintele, care strange voturile, se pronunta ultimul.

Art. 3. Pe durata sesiunii plenare, Presedintele supravegheaza redactarea protocoalelor, conduce Secretariatul si semneaza corespondenta cu autoritatile.

Art. 4. Comisiunea tine in fiecare an doua sesiuni ordinare si se reuneste in Plenum in primele saptamani din mai si in ultimile saptamani din octombrie.

Art. 5. Comitetul executiv adreseaza Delegatilor la 1 martie si la 1 septembrie al fiecarui an, un rezumat al problemelor pe baza carora vor avea loc deliberari in comun in sesiunea apropiata. Toate propunerile produse dupa aceasta data sunt aduse in scurt interval la cunostinta tuturor Delegatilor.

O propunere prezentata in cursul sesiunii nu poate fi pusa deliberarii in aceeasi sedinta cand ea a fost produsa.

Propunerile care se refera la o crestere a taxelor pe navele maritime nu pot fi votate decat in sesiunea ordinara care urmeaza acelei pe durata careia a fost prezentata.

Va trebui sa se scurga un interval de trei luni intre publicarea si punerea in aplicare a noului Tarif. Dispozitiile prezentului articol nu se aplica decat la sesiunile ordinare.

Art. 6. Delegatii supleanti participa la sedintele Plenumului cu titlu consultativ.

Art. 7. Delegatii titulari care nu participa la sesiunile periodice si care nu sunt reprezentati de un Delegat supleant, pot vota in scris.

Un delegat titular care este regulat asistat de un Delegat supleant, daca se afla in imposibilitatea participarii la sesiunea plenara, va fi inlocuit de Delegatul sau supleant. In acest caz, el are puteri egale cu cele ale Delegatului titular.

Un Delegat titular nu poate nici o data inlocuit de supleantul sau intr-o sesiune extraordinara.

Art. 8. Sesiunile ordinare nu pot avea loc daca sunt mai putin de trei Delegati prezenti la sediul Comisiunii.

Sesiunile extraordinare pot avea loc pe baza unei cereri sprijinita de trei Delegati.

O sesiune extraordinara nu poate sa fie tinuta in afara sediului Comisiunii decat daca decizia a fost luata in unanimitate.

Art. 9. Cand bugetul anual de incasari si cheltuieli al Comisiunii nu este votat in timp util, bugetul anului precedent ramane in vigoare pana la apropiata reuniune plenara.

Art. 10. O sesiune nu este considerata inchisa decat atunci cand protocoalele tuturor sedintelor au fost aprobate de Delegatii care au participat.

Un membru al Comisiunii poate sa incredinteze unuia din colegii sai sau Secretarului general libertatea de a aproba redactarea protocoalelor respective.

Art. 11. Protocoalele contin deciziile Comisiunii si deliberarile care le-au precedat.

Fiecare Delegat are dreptul sa faca inserarea in protocoale a votului sau in scris.

Daca votul inscris nu este formulat decat dupa sedinta, Delegatii de o opinie diferita pot face inserarea rezervelor lor pe punctele care, dupa ele, nu au fost dezvoltate verbal de catre Delegatul  care a dat votul sau in scris.

In deliberarile relative serviciilor personalului administrativ, protocoalele sedintelor plenare contin  simplu deciziile luate, fara a face mentiunea voturilor date, nici pentru, nici contra.

Discutia relativa la acest subiect este reprodusa in detaliu intr-un proces verbal separat, a carui existenta este mentionata in protocol si deci o copie manuscris este remisa fiecarui Delegat, pentru informarea Guvernului sau, minuta ramanand depusa in arhivele Comisiunii.

Cand o persoana alta decat un Delegat da explicatiile verbale intr-o sedinta plenara, rezumatul acestor explicatii i se comunica pentru a fi revizuit inainte ca sa fie definitiv inserata in protocol.

Art. 12. Deciziile sunt luate cu majoritate de voturi :

a.     Cand se actioneaza o chestiune de forma, in special serviciului interior al Comisiunii, rapoartele Comisiunii cu functionarii sai, detaliile de executie a masurilor retinute de Plenum,

b.     Cand se sctioneaza o modificare a Tarifului de drepturi de navigatie stabilita in virtutea articolului 16 al Tratatului de la Paris din 30 martie 1856.

Pe problemele de fond, pentru care unanimitatea este impusa, deciziile luate in unanimitate ale Delegatilor prezenti, devin definitive la doua luni dupa comunicarea lor Delegatilor absenti.

Delegatii absenti trebuie de asemenea sa fie consultati in aceeasi maniera cand este vorba de decizii pentru care majoritatea este suficienta si care nu ar fi obtinut in timpul sesiunii decat o majoritate relativa.

Titlul II. Comitetul executiv.

Art. 13. Comitetul executiv are ca sarcina asigurarea executiei deciziilor adoptate in Plenum si reglarea afacerilor de administratie curenta. In caz de urgenta, el ia masuri pe care le comporta situatia, la fel in cazurile care depasesc limitele competentelor sale.

El se compune din Delegatii titulari sau supleanti prezenti la sediu. In absenta Delegatilor titulari, supleantii lor ii inlocuiesc cu vot deliberativ.

Pentru a tine sedinta, prezenta de cel putin doi Delegati, este necesara.

Cand nu-i decat un singur delegat prezent la sediu, el este investit cu aceleasi puteri ca si Comitetul executiv pentru deciziile referitoare la afacerile curente ca si pentru cele care nu sufera nici o intarziere.

Comitetul executiv informeaza regulat Delegatii absenti la deciziile sale cele mai importante.

Art. 14. Comitetul executiv are printre altele urmatoarele puteri :

In ce priveste personalul din Tabelul normal, el are dreptul de a detasa provizoriu un functionar de la un serviciu la altul si de a accepta demisii, dar el nu poate face nici nominalizari, nici mutatii, nici promovari.

In ce priveste personalul corpului de pilotaj, el are dreptul de a transfera pilotii unui serviciu in altul si de a accepta demisiile.

In ce priveste personalul intermediar, el are dreptul de a proceda la nominalizari, mutatii si promovari si de a accepta demisiile.

In ce priveste personalul inferior, el are dreptul de a crea si suprima utilizari, de a fixa salariile, de a proceda la nominalizari, mutatii si promovari si de a accepta demisiile.

Pentru personalul de toate cartegoriile, el poate acorda cresteri de retributii conform Regulamentelor, a acorda concedii, a lichida si repartiza fondurile de retragere si de a consimti avansuri pe retributii si pe fondurile de retragere.

In materie disciplinara, el exerseaza puterile ce tin de Regulamente si Instructiuni.

In materie financiara, el exercita puterile care tin de articolele 25 si 26 ale Regulamentului.

Comitetul executiv va prezenta inaintea fiecarei sesiuni plenare, un raport sumar al masurilor pe care le-a luat in intervalul a doua sesiuni in privinta personalului.

Pentru problemele care sunt prezentate sau retrimise Plenumului de catre Comitetul executiv,  se emite avizul sau scris in toate cazurile cand el estimeaza ca acest aviz ar putea sa fie util.

Art. 15. Delegatii prezenti la sediul Comisiunii in sesiune plenara, in numar minim de trei, se constituie ca tribunal de a doua si ultima instanta pentru apelurile aduse inaintea Comisiunii contra condamnarilor pronuntate de Inspectorul de Navigatie si de Capitanul portului Sulina, in materie de politie.

Tribunalul de apel este prezidat de Delegatul insarcinat al directiei de afaceri financiare, sau, in lipsa ultimului, de Delegatul insarcinat al directiunii administratiei generale.

Art. 16. Delegatii prezenti la sediul Comisiunii sunt insarcinati in tura timp de o luna, unul, al directiunii generale a Comisiunii, si un altul al directiunii generale de afaceri financiare. Primul actioneaza sub titlul de Delegat al Administratiei si secundul ca Delegat al Finantelor.

Cand una din cele doua functii devin vacante, ea este cuvenita cu drept deplin, celui dintre Delegatii prezenti care a fost de mai multa vreme fara functie.

Acceptarea unei functii implica obligatia de a ramane la sediul Comisiunii in toata perioada de o luna, mai putin cazul in care Delegatul nu este inlocuit de un Coleg prezent.

Art. 17. Comitetul executiv, cand considera convenabil, intocmeste procesul verbal al deliberarilor sale. Aceste procese verbale intitulate : « Proces verbal al sedintei Comitetului executiv al Comisiunii Europene din data de .  ».

Ele primesc numarul de ordine sub care ele sunt aduse la jurnalul biroului central.

Art. 18. Toate ordinile, comenzile, instructiunile si in general toate dispozitiile Comitetului executiv, sunt formulate in scris.

Minutele sunt semnate de toti membri prezenti, dar, pentru piesele curente, semnatura a doi delegati in functiune ajunge. Expeditiile de note, scrisorile si instructiunile relative la serviciul general sunt semnate de Delegatul Administratiei, iar cele ale pieselor relative la gestiunea caselor, de catre Delegatul Finantelor. Ele sunt contrasemnate de sefii serviciului respectiv.

Cand membrul din Comitet, pentru care o piesa oarecare trebuie sa fie semnata, este absent, semnatura poate sa fie data valabila de unul din Colegii sai.

Toate semnaturile puse de catre un Delegat pe o piesa emanata de Comisiune, este precedata de cuvintele : »Pentru Comisiunea Europeana a Dunarii ».

Art. 19. Deciziile Comitetului executiv sunt luate cu majoritate de voturi verbale toate odata, iar pentru deciziile de acelasi ordin a se lua in sedinta plenara, majoritatea va fi suficienta.

Art. 20. Comitetul executiv consulta Delegatii titulari absenti pentru probleme de importanta.

In acest caz, Comitetul refera Delegatiilor titulari absenti a caror raspuns este asteptat in timp de o luna. In lipsa raspunsului in zisul interval, Comitetul este autorizat sa treaca mai departe la executie.

Comitetul va trebui sa dea raport de masurile pe care le-a luat in exercitarea dispozitiilor de mai sus in sesiunea plenara apropiata.

Titlul III. Secretariatul general.

Art. 21. Delegatul Administratiei supravegheaza in special lucrarile Secretariatului.

Secretarul general este insarcinat cu primirea, deschiderea si inregistrarea intregii corespondente oficiale adresata Comisiunii sau Comitetului executiv si de a pune in circulatie intre Delegatii prezenti piesele cele mai importante.

La incheierea fiecarei luni, el adreseaza Delegatilor titulari nerezidentiati la sediu sub forma de circulara, un extras al registrului ordinii in care sunt aduse piesele inregistrate cu o mentiune sumara a deciziilor luate. Acest extras nu cuprinde piesele referitoare la afacerile curente, nici la cele a caror comunicare va fi fara interes pentru Delegatii absenti.

Secretarul general asista la sesiunile Comisiunii si Comitetului executiv. El asigura, sub supravegherea Presedintelui, redactarea si transmiterea proceselor verbale, ca si clasarea si conservarea arhivelor Comisiunii.

El este calificat pentru a cere direct Secretarilor generali ai diverselor Comisiuni internationale si cu titlu oficial diverselor administratii publice sau private, toate insemnarile putand interesa Comisiunea sau Comitetul executiv.

Art. 22. Cand un Delegat gasindu-se singur la sediul Comisiunii este obligat de a absenta, el avertizeaza Colegii sai prin telegraf, si nimeni nu este in masura de a-i lua locul. El poate sa repuna, pentru o perioada care nu trebuie sa depaseasca trei zile, conducerea afacerilor Secretariatului general sau in lipsa sa, unuia din sefii de serviciu. Acest ultim conduce in acest caz afacerile curente si supravegherea executiei deciziilor Plenumului sub responsabilitatea sa. El semneaza piesele, inclusiv ordonantele de plati.

Titlul IV. Contabilitatea.

Art. 23. Contabilitatea generala a Comisiunii este tinuta in parte dubla. Delegatul Finantelor conduce si supravegheaza special partea financiara a afacerilor Comisiunii.

Art. 24. El vegheaza asupra regularitatii cheltuielilor, la justa lor imputare asupra creditelor aduse bugetului anului si ca aceste credite sa nu fie depasite fara autorizare expresa, fie a Comitetului executiv, fie a Comisiunii reunita in sedinta plenara, dupa dispozitiile articolului urmator.

Art. 25. Cand Delegatul Finantelor constata ca un credit votat pare ca trebuie epuizat inainte, el refera Comitetului, care decide daca este loc de a suspenda cheltuielile aferente la acest credit sau de a deschide un credit suplimentar.

Creditele suplimentare pot sa fie deschise de Comitetul executiv, fara ca sa fie necesar de a fi consultat de Delegatii absenti, cand aceste credite sunt imputate pe fondul general pus la dispozitia Comitetului in fiecare buget pentru cazurile neprevazute, sau pe cheltuieli diverse alocate pentru diferitele ramificatii ale serviciului.

Daca din contra, un credit suplimentar trebuie sa aiba ca efect cresterea totalului general de cheltuieli prevazute la bugetul anului, acest credit, care sa fie cadrul, nu poate sa fie deschis decat printr-un vot al Comisiunii dat in sedinta plenara sau cu consimtamantul unanim si prealabil al Delegatilor absenti, cerut conform dispozitiilor primului aliniat al articolului 20 de mai sus.

Aceasta ultima dispozitie nu este aplicabila totusi, masurilor financiare care vor fi consecinta necesara a deciziilor luate de urgenta de Comitet in virtutea ce-i confera primul aliniat al articolului 13 din prezentul Regulament.

Comitetul executiv nu poate determina operatii de viramente de credit intre diferitele articole de buget.

Art. 26. Ordonantele de cheltuieli sunt facute de Comitetul executiv pe Casa centrala si pe Casa sucursala. Minutele ordonantelor de plata sunt semnate de toti membri Comitetului prezenti la sediu iar expeditiile de catre Delegatul Finantelor⁽¹⁾.

Primul aliniat din artocolul 26 al Regulamentului fixand ordinea de zi a lucrarilor Comisiunii va fi interpretat in acest sens ca, pentru plata salvarilor, gratificatiilor, indemnizatiilor de cheltuieli de deplasare si alte cheltuieli de un caracter analog, ordonanta de cheltuieli prevazuta de textul susvizat va fi inlocuita prin decizia Comisiunii acordand salvarea, gratificatia sau indemnizatia. Aceasta decizie va purta indicatia articolului bugetului pentru care cheltuiala este imputabila (Prot. 1130, 2, sedinta din 9 mai 1929).

Gratificatiile, cu exceptia celor care vor putea sa fie acordate de Plenum ca urmare a lichidarii fondurilor de retragere, salvarile urgente si alte alocatii de natura analoga, sunt ordonate de Comitetul executiv in limita creditului deschis la acest sfarsit al bugetului.

Comitetul desemneaza contabililor, sefii de serviciu care au puterea de a emite ordonante de plata si el regleaza forma acestor ordonante. El determina in egala masura articolele din buget sau devizele speciale pe care sefii de serviciu sunt autorizati a le atribui direct cheltuielile. Afara de cazul articolului 22 de mai sus, nici un sef de serviciu nu poate primi autorizarea generala de ordonare pentru toate creditele deschise.

Art. 27. Revizia operatiilor Casei centrale este facuta, la epoci determinate, dar cel putin o data pe semestru de Delegatul Finantelor, asistat de numai unul din alti Delegati.

O revizie a operatiunilor altor contabili, controlul inventarelor de materiale existent si folosit, starile de plata ale muncitorilor, sunt facute cel putin o data pe semestru de un Delegat actionand in numele Comitetului executiv si care va putea sa fie asistat de un functionar al serviciului financiar detasat in acest scop.

Se da un raport Comisiunii reunita in sesiune plenara, ale reviziilor operate in timpul semestrului precedent.

Controlul pe care Directorul contabilitatii centrale este chemat al exercita, este reglementat  de instructiunile sale.

Comisiunea da descarcare finala Directorului Casei centrale pe baza unei verificari facute de  numai putin de doi delegati si a altor contabili, pe baza raportului Delegatului Finantelor care in munca sa este asistat de Directorul contabilitatii centrale.

Art. 28. Proiectul de buget al fiecarui an este pregatit in regula de Comitetul executiv, pentru a fi prezentat Delegatilor la reuniunea lor ordinara din toamna anului precedent.

Raportorul unui buget a se discuta, poate fi luat in afara Comitetului executiv.

Art. 29. Regulamentul din 10 noiembrie 1879 este abrogat ca si modificarile la care a fost supus posterior la aceasta data iar prezentul Regulament intra in vigoare incepand din 1 iulie 1920.

XVI. Tariful drepturilor de navigatie de prelevat la gura Sulina (28 octombrie 1927), adus la zi la 31 decembrie 1930.

Comisiunea Europeana a Dunarii.

In virtutea articolului 16 din Tratatul de la Paris din 30 martie 1856, sustinand ca cheltuielile lucrarilor executate pentru a degaja gurile Dunarii si partile marii invecinate de obstacolele care le obstruau precum si acele instalatii avand ca obiect a asigura si facilita navigatia, vor fi acoperite prin intermediul prelevarii drepturilor fixate de Comisiune,

Vazand Tariful retinut la 2 noiembrie 1865 pentru a fixa cadrul acestor drepturi, ca cele anexate la Actul public relativ la navigatia gurilor Dunarii, semnat la Galati si ratificat in aceeasi zi in sedinta Conferintei de la Paris, in data de 28 martie 1866,

Vazand articolul 15 al zisului Act public, sustinand ca la expirarea fiecarui interval de cinci ani, si in vederea diminuarii daca este posibil a incarcarilor impozate navigatiei, se va proceda la o revizuire a zisului Tarif iar cadrul taxelor se va reduce atat cat se va putea, totul pentru conservarea venitului mediu considerat necesar,

Retine Tariful a carui continut urmeaza, si prin promulgarea caruia sunt abrogate toate Tarifele precedente.

Primul articol. Toate navele maritime vor plati pe tona registru la plecarea din Sulina in mare, taxa urmatoare »

Franci aur Destinatia taxei

Daca se incarca sau se descarca in amonte de Sulina         3,70 A

Daca se incarca sau se descarca in portul Sulina     3,50 B

Daca se incarca sau se descarca in rada Sulina                                0,65 C

Nava maritima care plateste taxa A nu este supusa nici taxei B, nici taxei C, iar nava maritima care plateste taxa B nu este supusa taxei C.

Art. 2. Toate navele fluviale vor plati pe tona registru la plecarea din Sulina, taxa urmatoare :

Daca se incarca sau se descarca in rada Sulina                                1,15 D

Daca se incarca sau se descarca in portul Sulina     0,40 E

Nava fluviala care plateste taxa D nu este supusa taxei E.

Art. 3. O nava fluviala nu este supusa la nici o taxa, cand duce marfuri din portul Sulina sau dintr-un port din amonte la o nava maritima stationata in rada sau vice versa, daca nava maritima plateste taxa A.

O nava fluviala nu este supusa la nici o taxa cand duce marfuri din portul Sulina la o nava maritima stationata in rada sau vice versa, daca nava maritima plateste taxa B.

O nava fluviala plateste taxa E cand duce marfuri dintr-un port din amonte la o nava maritima stationata in rada sau vice versa, daca nava maritima plateste taxa B⁽¹⁾.

Salanda care face operatiile sale in portul Sulina nu plateste taxa E, cand nava maritima a platit taxa A. Scrisoarea Comisiunii Europene din 15 decembrie 1927).

Prin interpretarea articolului 3 din Tariful drepturilor de navigatie, sunt cuprinse sub denumirea de nave fluviale, slepurile provenind din porturile maritime ale Basarabiei care vin la Sulina si transborda, fie in port, ceriale destinate la export. (A se vedea Prot. n^o 1164, 3, sedinta din 8 octombrie 1930.)

Art. 4⁽²⁾. Toate navele maritime avand un pescaj care nu depaseste 23 picioare si care din cauza lipsei de adancime pe bara, vor fi obligate la usurare fie la intrare, fie la iesire, vor avea o diminuare a taxei de 0,075 franci aur pe tona si pe un semi-picior de usurare, fara ca aceasta diminuare nici o data sa depaseasca 50 p.100 din taxa⁽³⁾. 

Text modificat la 16 octombrie 1929. (A se vedea Prot. n^o 1138, 2)

Este vorba de un pescaj efectiv si nu de un pescaj minimum al navei. (Scrisoarea Comisiunii Europene din 27 decembrie 1927.)

In cazul prevazut de articolul 4 al Tarifului, nu se acorda nici o diminuare taxelor pentru fractiuni de picioare de usurare inferioare unei jumatati de picior. (A se vedea Prot. 1138. 2, sedinta din 16 octombrie 1929).

Articolul 4 din Tarif nu vizeaza cazul navelor care, in cazul lipsei de adancime la bara, iau numai o parte din incarcatura lor intr-un port fluvial si fac transportul restului in rada Sulina pentru completarea incarcarii lor. (A se vedea Prot. 1138, 3, sedinta din 16 octombrie 1929.)

Art. 5. Pacheboturile maritime care fac un serviciu regulat periodic postal si de pasageri beneficiaza de o reducere de 60 p. 100 pentru taxele prevazute in primul articol.

Art. 6. Toate navele maritime, afara de pacheboturile de pasageri si pacheboturile postale mentionate in articolul 5, platesc la primul sau voiaj din fiecare an la Dunare taxele intregi care-i sunt aplicabile in termenii dispozitiilor prezentului Tarif.

Pentru fiecare voiaj urmator, efectuat in timpul aceluiasi an, plateste numai 80 p.100 din taxele aplicabile.

Un prim voiaj efectuat cu lest nu da drept la acest beneficiu, taxa integrala trebuind intodeauna a fi platita prima oara.

Art. 7. Toate navele intrand in Sulina si nereiesind intr-un  interval de 12 luni, sunt supuse la taxa integrala prevazuta prin articolele 1, 2 si 8.

Depunerea acestei taxe poate sa fie inlocuita de garantia unei cautiuni solide, notoriu solvabila, domiciliata in portul Sulina.

Art. 8. Toate navele maritime intrand in portul Sulina cu lest si reiesind la fel cu lest, ca si navele care urca fluviul cu lest si parasesc la fel cu lest, platesc 50 p. 100 din taxele prevazute in primul articol.

Totusi, navele care reurca si recoboara fluviul cu lest si care incarca apoi in portul sau in rada Sulina, sunt supuse la taxa integrala impusa navelor care au luat incarcatura lor dintr-un port interior fluviului⁽¹⁾.

Navele care intra cu lest in portul Sulina si ies din acest port cu lest si care incarca apoi in rada, platesc taxa B. (Scrisoarea Comisiunii Europene din 15 decembrie 1927).

Art. 9. Toate plutele sau convoaiele de lemne parasind portul Sulina spre mare platesc un drept de navigatie a carui cadru este stabilit in franci aur conform specificatiilor din tabelul urmator.

Plutele si convoaiele avand pescajul mai mare de 16 picioare platesc in plus taxei determinata de ultima coloana a tabelului care precede, o taxa aditionala de 84 de franci-aur pe picior sau pe fractiunea de picior depasind pescajul de 16 picioare.

Grosimea de arbori formand chila este cuprinsa in masurarea pescajului, iar latimea care serveste ca baza taxarii, este latimea maxima a plutei sau convoiului de lemne. Aceste dimensiuni sunt masurate in picioare engleze.

Art. 10. Nu sunt supuse la nici o taxa de navigatie :

Navele de razboi,

Iahturile de placere,

Remorcherele care nu sunt folosite  la usurari,

Dragile, macaralele si elevatoarele cu vapori,

Navele a caror tonaj nu depasesc 200 de tone,

Navele cu vapori facand serviciul postal si transport de pasageri intre Sulina si porturile din amonte,

Navele fluviale care sunt exceptate de dispozitiile articolului 3,

Navele venind din mare fortat in portul Sulina, la fel daca ele urca fluviul pentru a fi supuse reparatiilor necesare, urmand sa reia marea fara a avea facuta nici o operatie de comert. Daca o nava intrata in repaus fortat si avand facute in amonte reparatii, incarca sau descarca unic in Sulina, plateste taxa B,

Navele venind din mare in Dunare pentru a se supune reparatiilor, urmand sa reia marea fara a fi facut nici o operatiune de comert. Pentru a beneficia de exceptarea taxelor prevazute in prezentul aliniat, capitanul trebuie, la intrarea pe Dunare, sa declare in scris la Casa de Navigatie ca nava sa vine in fluviu exclusiv a fi reparata si indica natura reparatiilor de efectuat. La iesire, el trebuie sa prezinte aceleiasi Case certificatul de reparatii eliberat de santierul care a executat aceste reparatii. Orice nava a carui capitan va face declaratia sus vizata si care va avea totusi efectuata una sau mai multe operatii comerciale, va plati la iesire, taxele prevazute din Tarif, marite cu 50 p. 100.

Art. 11. Navele masurand de la 100 la 200 tone, cat ele sunt supuse pilotajului obligatoriu, platesc o suma fixa de 15 franci aur pe zi pentru o nava cu vapori si 10 franci aur pe zi pentru un velier, in tot timpul cat pilotul ramane la bord. Zilele sunt calculate pe 24 ore, mai putin de 12 ore formeaza o jumatate de zi, mai mult de 12 ore o zi intreaga.

Aceleasi drepturi de pilotaj sunt platite de navele care nu platesc drepturi de navigatie si care vor lua un pilot, fie voluntar, fie in virtutea dispozitiilor Regulamentului.

Art. 12. Drepturile stabilite de articolele precedente cuprind :

Taxele impuse navelor pentru acoperirea cheltuielilor lucrarilor si alte ameliorari efectuate de Comisiunea Europeana,

Drepturile actuale in vigoare pentru intretinerea farurilor ce compun sistemul de iluminare al gurilor Dunarii,

Drepturile destinate a acoperi cheltuielile ocazionate de serviciul de pilotaj, atat in pasa  Sulina cat si pe fluviu intre Sulina si Braila, precum si cele ale altor instalatii instituite in vederea facilitarii navigatiei.

In afara de drepturi, navele nu sunt supuse la nici o alta taxa sau redeventa oarecare.

Companiile postale si de pasageri care profita de libertatea care le este acordata de a face sa piloteze navele lor de proprii lor piloti, se bucura de o remiza de 20 pentru 100 pentru drepturile de navigatie percepute pentru navele care reurca fluviul. Aceasta remiza le este facuta atunci de regulamentul de socoteli lunare. Ea nu este obtinuta in cazul cand un pachebot postal a fost pilotat de un pilot care nu este atasat special in serviciul companiei la care apartine nava.

Art. 13⁽¹⁾. Taxele sunt percepute exclusiv in lire sterline sau in moneda tarii careia nava ii poarta pavilionul la o cota fixata de Comisiune. Totusi, taxele navelor fluviale, indiferent de pavilionul lor, vor putea sa fie percepute in lei.

Cadrul taxelor este varsat in mainile Directorului propus la gestiunea Casei de Navigatie din portul Sulina, care elibereaza chitanta. 

Taxele a caror percepere este contestata, sau lichidarea critica de parti, sunt varsate la Casa de Navigatie, cu titlu de depozit.

Cererile de restitutie intreaga sau partiala a taxelor platite, sunt aduse inaintea Comisiunii Europene sau inaintea autoritatii internationale care o va inlocui. Ea trebuie sa fie formulata in scris, in trei luni de la plata sau de la depozitul sanctiunii.

Textul primului aliniat modificat la 5 mai 1929. (A se vedea Prot. n^o 1126, 15.)

Art. 14. Drepturile de navigatie datorate prezentului Tarif sunt calculate conform regulilor acestor anexe⁽¹⁾ pe tonajul net al navei readusa la sistemul de masurare adoptat de Comisiune.

Nu a parut util de ale anexa Regulile de masurare datorita caracterului lor tehnic.

Tonajul navelor este inscris in documentele bordului. Capitanii a caror nave au fost masurate de biroul de verificare atasat Capitaniei portului Sulina, urmand regula aplicabila nvelor goale (Regula I), sunt admise sa plateasca taxele lor pe baza tonajului indicat de certificatul de masurare eliberat de Capitanul portului.

Art. 15. Navele lipsite de documentele care sa indice tonajul lor, sunt supuse unei masuratori efectuate de ofiterii-verificatori jurati, atasati Capitaniei portului Sulina, dupa Regula I cand ele sunt goale si dupa Regula II cand ele sunt incarcate. Cuantunul taxelor de platit este calculat pe tonajul constatat de aceasta operatiune.

Se procedeaza la fel cand la verificare, tonajul indicat de documentele bordului este gasit inexact.

Aceste operatiuni facute de ofiterii-verificatori nu dau loc la nici o cheltuiala, dar ele nu pot sa fie obiectul nici unui apel sau recurs oarecare.

Art. 16. Orice nava, tren de lemne sau plute, care incearca printr-un mijloc oarecare de a se sustrage in intregime sau in parte de la plata drepturilor fixate de prezentul Tarif, sunt pasibile in ce priveste drepturile de platit, conform a ceea ce precede, la amenzi de cel putin dublu si de cel mult de patru ori aceste drepturi.

Daca indicarea tonajului prezentat pe documentele bordului par frauduloase, se procedeaza la verificarea capacitatii navei.

Aplicarea amenzii este pronuntata prima oara de Capitanul portului Sulina. Sentinta condamnarii este notificata partii condamnate in formele prescrise de articolul 190 al Regulamentului de navigatie si de politie, in vigoare in aval de Galati⁽¹⁾

Art. 190, aliniatul 3 - Notificarea judecatilor de condamnare este facuta la Sulina, in cancelaria autoritatii consulare sau locala pe care o ridica partea condamnata daca contraventia a fost comisa in timpul unui voiaj la coborare. Ea este facuta de aceeasi autoritate in portul de destinatie a navei, cand contraventia a fost comisa in timpul voiajului la urcare.

Apelul condamnarilor este adus fie inaintea Comisiunii Europene sau inaintea autoritatii carei va succeda, fie inaintea tribunalului mixt care va putea sa fie eventual instituit acestui efect. 

Este interzisa in trei luni de la notificarea, sanctiunii de nulitate.

Judecatile aduse pe apel nu mai sunt susceptibile de nici un recurs.

Condamnarile pronuntate de Capitanul de Port sunt executorii in ciuda apelului. In caz de urmarire, cadrul amenzii este consemnat cu titlu de depozit in Casa de Navigatie unde este varsat cadrul condamnarilor devenite definitive.

Art. 17. Comandantii navelor de razboi stationate la gurile Dunarii conform articolului 19 din Tratatul de la Paris, sunt chemati a asigura plata drepturilor stabilite de prezentul Tarif si de condamnarilor devenite definitive, fata de navele de nationalitatea lor si de acele pentru care ele au calitatea de a le proteja pavilionul, fie in virtutea tratatelor sau uzantei, fie in virtutea unei delegatii generale sau speciale.

Actiunea navelor de razboi este ceruta in regula prin intermediul Capitanului portului Sulina, pentru rechizitionare de Directorul Casei de Navigatie.

In lipsa unei nave de razboi avand calitatea de a exercita o actiune coercitiva fata de o nava contravenienta, Capitanul portului Sulina recurge la interventia navei de razboi romanesti stationate la Sulina.

Art. 18. Taxele de mai sus vor fi aplicabile incepand cu 1 martie 1928⁽¹⁾.

Cu ocazia oricarei schimbari de Tarif ale drepturilor de navigatie, cand o nava intrata sub regimul unui Tarif determinat, reiese sub regimul unui Tarif diferit, trebuie sa plateasca taxa de navigatie care era in vigoare in momentul intrarii sale pe fluviu. (A se vedea Prot. n^o 1103, 25, sedinta din 12 mai 1928.)