Pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele lui
Unul
din evenimentele cu consecinte dramatice asupra Europei de Est, si
care a decis calea directa spre razboi, a fost Pactul
Ribbentrop-Molotov.
La
11 august 1939, Hitler declara "tot ceea ce intreprind este impotriva Rusiei,
dar pentru ca Occidentul este asa de credul si de orb pentru a
le pricepe ma vad mai intai obligat sa ma inteleg cu
Rusia ca sa inving Occidentul
si dupa ce voi triumfa sa ma indrept contra Rusiei".
Perioada
premergatoare semnarii pactului Ribbentrop-Molotov se caracterizeaza
in relatiile internationale prin schimbarea situatiei
geopolitice ca urmare a disparitiei Cehoslovaciei, cresterea
presiunilor asupra Poloniei, esuarea unor tratative ruso-anglo-franceze.
Initiativa
semnarii acestui pact a apartinut germanilor si se explica
prin relatiile dintre cele doua tari din perioada
interbelica. Molotov, ministru de externe al URSS a raspuns
afirmativ. Dupa dezmembrarea Cehoslovaciei rusii au avut o
initiativa a unor discutii pentru a vedea ce se mai putea face
pentru a salva situatia dar din pacate Marea Britanie nu a
raspuns favorabil. Prin semnarea
acestui tratat s-au urmarit scopuri precise; Hitler nu renunta la
spatiul vital in est dar era interesat de rezolvarea problemei poloneze,
iar Stalin urmarea indepartarea de granita tarii sale
a unui posibil conflict si castigarea de timp.
In
ziua de 22 august s-a aflat de vizita lui Ribbentrop la Moscova pentru semnarea
acordului cu Rusia. Documentul a fost semnat la 23 august, redactat in limba
germana si rusa si publicat in colectiile de documente
in Anglia si Franta.
Geograful Al-Bacri scrie si el ca ungurii
traiau in corturi17. Un tratat anonim de geografie redactat in 982 in Afganistan
mentioneaza, in acelasi spirit, ca ei "stau iarna pe malul raului care ii
separa de rusi' si se hranesc cu peste. Aceleasi detalii le dau si Gardizi
si Marvazi, cel din urma adaugand ca ungurii migreaza, ghidandu-se dupa
vegetatie19.
Un alt argument in favoarea unei vieti
nomade a ungurilor, cu accent pe cresterea animalelor, este oferit de calatorii
occidentali ajunsi in bazinul Votgai, inainte de declasarea marii invazii
tataro-mongole20. Acesti calatori si trimisi pretind ca i-au descoperit pe stramosii
ungurilor sau o populatie inrudita cu ungurii, locuind o tara denumita Magna
Hungaria, pe malurile Volgai. Acei oameni erau pagani, nu cultivau pamantul si
aveau herghelii uriase, hranindu-se cu carne, lapte si sange de cal. Cu alte
cuvinte, erau nomazi. Alti calatori confirma aceste constatari: Wilhelm de
Rubruck intalnea intre Volga si Ural pe baschiri, despre care spune ca aveau
aceeasi limba cu ungurii, ca erau pastori si nu aveau orase. Giovanni de Plano
Carpini, cam in aceeasi vreme (secolul XIII), spune ca Baschiria este Hungaria
Magna, iar un insotitor al acestuia nota ca baschirii sunt antiqui Ungari.
Chiar si pentru ungurii din Pannonia s-a utilizat o vreme de catre geografii Si
cronicarii orientali numele de baschiri (Pascatur, Bascard, Basghird), plasati,
in acest caz, in vecinatatea romanilor21.
Ajunsi in Pannonia, ungurii au mai
practicat o vreme traiul nomad si au continuat sa locuiasca in corturi. Despre
Arpad se stie ca, ajuns in insula Sepel (Csepel), a ramas acolo din aprilie
pana in octombrie, in acord cu perioada pasunatului de vara22. Bazinele
raurilor au fost impartite intre triburi si s-au inregistrat, in Pannonia,
unele tendinte de regru
Este
vorba de doua documente principale: tratatul de neagresiune - dat
publicitatii si un protocol secret. In tratatul de neagresiune
semnatarii se angajau sa-si respecte interesele, sa se
abtina de la agresiune in caz de razboi sa nu
sustina vreuna din parti fiind valabil pe zece ani.
Tratatul a fost precedat de o conventie cu caracter economic, care
relanseaza schimburile economice dintre cele doua tari.
Cantitati uriase de materii prime au ajuns in Germania.
Datoriile Germaniei fata de URSS, pentru aceste schimburi, se ridicau
la 20 de milioane de marci.
In
tratat era fixata frontiera poloniei pe linia Narev-Vistula-San. Partea
sovietica isi arata interesul pentru Basarabia, iar Germania
isi arata dezinteresul pentru aceasta zona.
La
28 septembrie, la Moscova era semnat un nou tratat in cinci capitole si un
preambul, prin care se fixa pe harta ceea ce se stabilise prin
protocolul secret, linia de 1mm pe care
Stalin si-a pus semnatura insemna mai mult teritoriu decat fusese
convenit. Prin semnarea acestui pact Hitler a capatat mana
libera sa declanseze razboiul.
Dupa
ce la 1 septembrie 1939, Germania atacase Polonia, la 17 septembrie sovieticii
au atacat-o si ei. Apoi, Estonia, Letonia si Lituania au fost supuse
unor presiuni fiind constranse sa semneze pacte de asistenta
mutuala. URSS-ul organiza astfel, o linie de aparare in fata
Prusiei Orientale.
