Istorie
Nicolae ceausescuNICOLAE CEAUSESCU Ceaușescu s-a nascut in satul (actualmente orașul) Scornicești, județul Olt, la 26 ianuarie 1918, intr-o familie de țarani. La varsta de 11 ani, dupa absolvirea școlii primare, Ceaușescu pleaca la București, unde se angajeaza ca ucenic de cizmar.[1][2] In 1932 devine membru al Partidului Comunist din Romania, formațiune politica aflata in ilegalitate la acea vreme.[2] Este arestat prima oara in 1933 pentru agitație comunista in timpul unei greve. In 1934 urmeaza inca trei arestari - pentru colectare de semnaturi in sprijinul eliberarii unor muncitori feroviari acuzați de activitate comunista și pentru alte acțiuni similare. In 1939 a cunoscut-o pe Elena Petrescu, cu care s-a casatorit in 1945. Ceaușescu a fost arestat și condamnat din nou in 1940, iar in 1943 a fost transferat la inchisoarea de la Targu Jiu, unde a imparțit celula de detenție cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, in scurt timp devenind protejatul acestuia. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in timp ce controlul sovietic asupra Romaniei devenea tot mai pronunțat, Ceaușescu a fost numit secretar al Uniunii Tineretului Comunist - U.T.C. - (1944-1945).[6] In urma loviturii de stat și a abdicarii forțate a Regelui Mihai din Decembrie 1947, dupa preluarea puterii de catre comuniști, Ceaușescu devine ministru al agriculturii, iar ulterior ministru-adjunct al forțelor armate in regimul lui Gheorghiu-Dej. Ceaușescu la conducerea Romaniei (1965-1989) La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, in martie 1965, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Roman. Una dintre primele acțiuni ale lui Ceaușescu, odata ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Roman in Partidul Comunist Roman. In același timp, el afirma ca Romania a devenit o țara socialista și decide schimbarea numelui oficial al țarii din Republica Populara Romana (R.P.R.) in Republica Socialista Romania (R.S.R.). La inceputul carierei sale ca șef al statului, Ceaușescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptand un curs politic independent fața de Uniunea Sovietica. In anii '60, Ceaușescu pune capat participarii active a Romaniei in Pactul de la Varșovia, deși formal țara va continua sa faca parte din aceasta organizație pana la dizolvarea acesteia. Prin refuzul sau de a permite armatei romane sa ia parte la invazia Cehoslovaciei alaturi de trupe ale țarilor membre ale Tratatului de la Varșovia și o atitudine de condamnare publica activa a acestui act, Ceaușescu reușește pentru o vreme sa atraga atat simpatia compatrioților sai, cat și pe cea a lumii occidentale. In 1974, Ceaușescu iși asuma titlul de Președinte al Republicii Socialiste Romania. Prin politica sa externa, condusa cu abilitate, dadea impresia ca incearca sa se elibereze de dominația sovietica, atragand simpatia și aprecierile unor mari lideri politici ca Charles de Gaulle și Richard Nixon. Programul de sistematizare rurala Cu prilejul vizitelor efectuate in 1971 in China și Coreea de Nord, Ceaușescu e fascinat de ideea transformarii naționale totale, așa cum era ea prefigurata in programul Partidului Muncitoresc Coreean și deja pusa in aplicare sub egida Revoluției Culturale din China. La scurta vreme dupa intoarcerea sa in țara, Ceaușescu incepe transformarea sistemului autohton dupa modelul nord-coreean, influențat fiind de filozofia președintelui Kim Il Sung (Juche). Carți nord-coreene pe aceasta tema sunt traduse in romana și distribuite pe scara larga in țara. Incepand cu 1972, Ceaușescu trece la punerea in aplicare a unui proiect de "sistematizare" a localitaților urbane și rurale.
Dictatura și cultul personalitații Incepand cu anii '70, Ceaușescu devine obiectul unui cult al personalitații tot mai deșanțat, nemaiintalnit in Europa de la moartea lui Stalin. In acest context, poeții proletcultiști joaca un rol important. Titulatura completa, sub care era adresat de presa vremii, era: "tovarașul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, președintele Republicii Socialiste Romania, comandant suprem al forțelor armate". Cultul personalitații lui Ceaușescu iși are originea in cel comunist oriental practicat in China și Coreea de Nord de unde a și fost copiat dupa vizitele efectuate in respectivele țari. Datoria externa Cultul personalitații lui Ceaușescu iși are originea in cel comunist oriental practicat in China și Coreea de Nord de unde a și fost copiat dupa vizitele efectuate in respectivele țari. In ultima instanța, datoria creata a devenit o povara pentru economia romaneasca, intre 1971-1982, datoria externa crescand de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. Ceaușescu a dispus achitarea rapida a datoriilor externe, fara a mai lua noi credite. In acest scop, o mare parte a producției agricole și industriale a țarii ia calea exportului, privand astfel populația pana și de cele mai elementare alimente și bunuri de consum. Plata intregii datorii externe, in valoare nominala de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), se incheie in primavara lui 1989, cu cateva luni inaintea caderii regimului comunist. Ceaușescu urmarea organizarea unui referendum prin care sa se introduca in constituția Romaniei interdicția de a contracta imprumuturi externe. Revoluția din decembrie 1989 Evenimentele sangeroase de la Timișoara și București din decembrie 1989 au culminat cu caderea lui Ceaușescu și a regimului comunist. La 18 decembrie 1989, Ceausescu pleaca intr-o vizita oficiala in Iran, lasandu-i sotiei sale, Elena, si altor colaboratori apropiati, misiunea de a inabusi revolta de la Timisoara. Revolta continua sa ia amploare. Dupa revenirea sa in tara, la 20 decembrie 1989, Ceausescu tine o cuvantare televizata dintr-un studio de televiziune amenajat in incinta cladirii CC al PCR. O 'adunare populara' in sprijinul regimului este organizata pentru ziua urmatoare, 21 decembrie, in fata sediului CC al PCR, intr-un loc care, in urma evenimentelor acelei zile, poarta azi numele de Piata Revolutiei. Demonstratia degenereaza in miscare de rasturnare a regimului. Sotii Ceausescu, surprinsi de aceasta turnura a lucrurilor, se dovedesc incapabili de a pastra controlul asupra maselor. Populatia capitalei se aduna in Piata Revolutiei, unde se confrunta cu unitati ale militiei si armatei. Din pacate, raportul de forte inclina in favoarea fortelor de represiune, bine reprezentate numeric si bine inarmate, care pana la miezul noptii reusesc sa degajeze piata, omorand zeci si arestand sute de protestatari. Pana in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, protestele se raspandisera deja in toate marile orase ale Romaniei. Moartea in conditii suspecte a ministrului apararii, generalul Vasile Milea, este anuntata in 22 decembrie de catre posturile nationale de radio si televiziune. Imediat dupa acest anunt, o sedinta extraordinara a comitetului politic executiv al PCR are loc, sub conducerea lui Ceausescu, care cu acest prilej anunta ca preia comanda armatei. Ceaușescu mai face o incercare disperata de a se adresa multimii adunate in fata sediului CC, dar fara succes. Protestatarii forteaza usile si patrund in sediul CC, iar cuplului Ceausescu nu ii ramane decat optiunea de a fugi cu un elicopter care ii astepta pe acoperisul cladirii CC. Moștenirea lui Ceaușescu Daca in 1989 uciderea soților Ceaușescu nu a starnit multe regrete, douazeci de ani mai tarziu percepția romanilor asupra primului lor președinte s-a schimbat. Potrivit unui sondaj realizat in 2009, 31% dintre cei chestionați sunt de parere ca in manualul de istorie Nicolae Ceaușescu ar trebui prezentat ca un om care a facut Romaniei mai mult bine, iar 52% ca un om care a facut bine și rau in mod egal. Printre locuitorii din mediul rural, doar 9% considera ca Ceaușescu ar fi facut Romaniei mai mult rau decat bine.
|