Anglia secolului XVI

Anglia secolului XVI

Ca si alte societati europene, cea engleza era preponderent agrara, 90% din populatie isi desfasura activitatea in acest sector. Orientarea produselor catre piata a dat posibilitatea unor progrese in nivelul productiei, precum si schimbarea regimului propriu. Forta de munca necesara activitatii mestesugaresti era completata din mediul rural cu munca salariata. Proprietatile funciare depline asupra pamantului erau marcate cu garduri si exploatarea lor in interes comercial. Pentru export erau cerute mai ales produsele din lana ceea ce a dus la transformarea terenurilor agricole in pasuni. Atelierele locale au inceput sa prelucreze tot mai multe cantitati de lana, postavul fiind exportat in Europa continentala. Dezvoltarea industriei era sustinuta si de o importanta crestere demografica. Breslele in forma lor clasica de organizare au decazut, locul lor fiind luat de corporatii care au la baza activitati de tip capitalist.

Revizia preturilor a avantajat Anglia, productia de marfuri fiind mai bine pusa la punct a atras o mare cantitate de metale pretioase in schimb. Se cauta noi piete de desfacere astfel ca Sebastian Cabot a infiintat Compania Moscovei in 1555, iar apoi 1579 Compania rasariteana prin care se facea comert prin Marea Baltica cu Rusia; iar in 1600 Compania Indiilor rasaritene exportandu-se pe langa postav si stofe, lana, ceara, plumb, importandu-se tesaturi, mirodenii, fructe. In plan social are procesul procesul de decadere a nobilimii, de orientare a ei spre economia de piata, aceasta ocupandu-se cu activitati comerciale si industriale. Burghezia incepe sa capete putere economica fiind un adversar al absolutismului monarhist caracteristic secolului XV. Acesta s-a instituit odata cu venirea la tron a lui Henric al VII-lea (1485-1509) intemeietorul dinastiei Tudorilor. Era recunoscuta astfel o autoritate puternica in stare sa puna capat anarhiei interne, punandu-se capat deasemeni in 1485 Razboiului celor doua roze, desi Anglia n-a fost scutita de tulburari politice.

Parlamentul a fost mentinut iar ideea unui "privilegiu regal care nu se pune in cumpana" a fost mereu combatuta, regii trebuind sa tina mereu seama de parerea membrilor acestei institutii, chiar si cei mai energici pentru ca traditiile jucau un rol de seama in actiunile politice engleze. Pentru a-si asigura linistea, a fost reorganizata armata, desfiintand prin lege trupele senioriale, si o politica fiscala ce a permis ca la moartea sa tezaurul sa fie echivalent cu venitul tarii pe 15 ani.

A urmat Henric al VIII-lea ce a guvernat ca un adevarat monarh, s-a inconjurat de oameni capabili dar, dupa masurile luate de a reduce fiscalitatea la inceputul domniei, a alunecat apoi spre despotism. A pus biserica catolica sub autoritate regala, seful bisericii anglicane fiind de acum regele. In timpul sau dogma nu a fost schimbata, dar in timpul urmasilor sai Eduard al VI-lea (1547-1553) si Elisabeta I (1558-1603) avea sa fie adoptat calvinismul. Incercarea reginei Maria Tudor (1553-1558) de a persecuta orice erezie inclusiv pe reformati nu a avut urmari deosebite.

Absolutismul mondial atinge apogeul in timpul reginei Elisabeta I care preluase conducerea Angliei intr-un moment in care razboiul civil intre protestanti si catolici era pe cale de a izbucni. A impus anglicanismul dar a renuntat la calitatea de sef al bisericii. De altfel nu avea convingeri religioase ferme, considerand religia o problema politica. O politica fiscala mai blanda si inlaturarea terorii i-a atras popularitatea. Una din cele mai importante probleme a constituit-o anexarea Scotiei regatului Angliei unde se aflau cei nemultumiti de absolutismul monarhic. Regina Scotiei era pe atunci Marina Stuart casatorita in 1559 cu regele Frantei Francisc al II-lea. Dupa moartea celui din urma s-a intors in Scotia revendicand coroana Angliei. Mai multe crime ce se savarsesc in anturajul reginei Scotiei au determinat ridicarea atat a catolicilor cat si a protestantilor. In cele din urma Elisabeta Angliei a inchis-o pe regina Scotiei 19 ani, dar pentru a avea mai multa liniste a dispus judecarea si executarea ei in 1587. Urmasul ei, Iacob I Stuart, a ajuns rege al Angliei si a realizat unirea cu Scotia sub aceeasi coroana regala.

Tara Galilor a fost anexata Angliei in 1555 in timp ce Islanda va crea multe probleme Angliei in veacurile urmatoare. Incercarea lui Henric al VII-lea de a se proclama rege al Irlandei nu a dat rezultate imediate iar masurile de spoliere a populatiei locale de catre englezi au dus rascoale in timpul reginei Maria Tudor. Si Elisabeta I a incercat rezolvarea acestei probleme alternand actiunile militare cu cele religioase. Colonizarea masiva a unei populatii protestante din Anglia a facut ca insula sa se imparta intre cele doua populatii.

Referat: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic

Esecul Armatei Rosii

Reporter: In ciuda riscurilor ridicate, ati fost un sustinator al acestei actiuni secrete. Sunt voci care afirma ca poate chiar dumneavoastra doreati inceperea razboiului de catre Uniunea Sovietica si a-ti incercat sa-l provocati?
Zbigniew Brzezinski : Nu e chiar asa. Nu i-am impins pe sovietici sa intervina, dar am marit cu buna stiinta probabilitatea ca ei sa faca acest pas.
Active Information Media

Istoria militar-politica a pastunilor continua cu regimurile lui Nadir Shah si Zahir Shah, pentru ca, intre anii 1973-1978, fostul prim ministru Mohammad Sardar Daous Khan ajunge si se mentine in fruntea tarii, in urma unei lovituri de stat. A avut parte de ea pana cand politruci de la Moscova au decis ca 'lumina' revelata de Lenin trebuie sa ajunga si la pastuni. Planul lor s-a concretizat prin crearea, finantarea si echiparea Partidului Popular Democrat Afgan.

In 1978, partidul Moscovei ia puterea in urma unei retete clasice a comunistilor. Mohammad Khan si familia sa sunt arestati si executati fara judecata. Odata ajuns la putere, guvernul marioneta al Uniunii Sovietice lanseaza o serie de masuri liberal-socialiste care au darul de a-i provoca la culme pe pastunii ramasi credinciosi codului traditional Pashtunwali.

Legile religioase si seculare sunt inlocuite cu legile lui Marx. Barbatii au fost obligati sa-si taie barbile, femeile nu mai puteau purta burqa, iar accesul la moschei a fost limitat. In plus, guvernul intentiona si lansarea reformei asupra pamanturilor agricole, subiect tabu printre pastunii care le mostenesc din tata in fiu. Specialisti din U.R.S.S. au fost invitati sa ajute la industrializarea tarii in stil comunist. Masurile au fost primite cu ura de pastunii din mediul rural care s-au organizat in grupari inarmate.

In scurt timp, au inceput sa atace autoritatile si sa puna la cale acte de sabotaj asupra infrastructurii si industriei propriei tari. Guvernul comunist a raspuns prin arestarea, exilarea sau executarea a numerosi mujahedini. Momentul nu a scapat din atentia lui Jimmy Carter si Zbigniew Brzezinski, care au deblocat sume imense de bani pentru antrenarea gherilelor mujahedine anti-guvernamentale. Armata afgana nu mai face fata gherilelor si cere ajutorul Moscovei. Astef ia nastere conflictul sovieto-afgan.

U.R.S.S. trimite trupe care intra in Kabul chiar in seara de Craciun a anului 1979. Din acel moment s-a declansat unul dintre cele mai crancene razboaie din secolul trecut. Timp de 9 ani neintrerupti, Armata Rosie s-a infruntat in muntii si vagaunile Afganistanului cu gherilele pastune si rebelii mujahedini. CIA, ISI (Serviciul Secret Pakistanez) si Arabia Saudita au finantat toate actiunile militare ale mujahedinilor. Confruntarile au excelat in acte de ucidere in masa, torturi si crime de razboi. Atat sovieticii cat si afganii s-au facut vinovati de acte de cruzime inimaginabile.

Incetul cu incetul, spiritul de lupta afgan a invins si de data acesta, trupele Armatei Rosii retragandu-se in februarie 1989, dar continuand sa trimita ajutoare guvernului condus de Mohamed Najibullah. Dupa colapsul Uniunii Sovietice, guvernul Najibullah a mai rezistat pana in anul 1992, cand generalul Abdul Rashid Dostum, aliat cu capetenia tribala tadjica Ahmad Shah Massoud, a cucerit Kabulul, declarand in acelasi timp Statul Islamic Afgan. A ramas in istorie declaratia unui locotenet sovietic:

'Afganii sunt diferiti de toti oamenii de pe Pamant. Ziua stau pasnici, rezemati de ziduri si ne privesc absent. Daca ne apropiem de ei sunt prietenosi si comunicativi, invitandu-ne sa le cumparam fructele, legumele si branzeturile din care musca in fata noastra pentru a ne arata ca nu vor sa ne otraveasca. Noaptea, aceiasi oameni de treaba pandesc pe strazi cu cutitele la indemana pentru a taia gatul oricarui soldat ratacit.'

A durat foarte putin pana cand gruparile de mujahedini victoriosi au inceput sa se lupte intre ele pentru preluarea puterii, aruncand in haos o tara deja ravasita de decenii de razboaie neintrerupte. Clanurile de mujahedini, care luptasera impreuna unite sub amenintarea Armatei Rosii, s-au angajat in razboaie civile alimentate de diferentele de clan, etnie, religie si personalitate. Situatia a durat pana cand gruparile talibane originare din Pakistan au luat puterea. Restul este istorie recenta si dureroasa.

Inceputul sfarsitului puterii SUA?

'In acest moment, sunt niste inamici foarte agresivi. Trebuie sa le oprim expansiunea. Este o treaba foarte dificila.'
Generalul Stanley McChrystal, Comandantul fortelor americane din Afganistan

Dupa momentul 11 septemprie 2001, administratia Bush a decis ca principala vinovata pentru atacul terorist de la World Trade Center este infama organizatie Al Qaeda. Episodul intrarii U.S. Army in Afganistan, pactul facut de genralii americani cu capeteniile locale sau asa-zisa 'vanatoare de teroristi' sunt cunoscute. Situatia din prezent este, totusi, foarte diferita de cea de acum 4-5 ani, cand armata Americana declara plina de mandrie ca Afganistanul a fost curatat de talibani, exportul de droguri a incetat, iar situatia se normalizeaza de la o zi la alta.

Afganii nu s-au luptat deschis cu imensa masinarie de razboi americana, ci in cel mai clasic stil oriental, s-au multumit sa-si observe, aparent placizi, dusmanii, sa traiasca in apropierea bazelor militare, sa cunoasca obiceiurile soldatilor si tehnica de lupta americana. Razboiul din Afganistan a dovedit tuturor analistilor politici si experilor militari ca tehnologia, oricat ar fi ea de avanasata, nu suplineste factorul uman.

In plus, greselile militare americane s-au intors inzecit impotriva Washingtonului. In incercarea de a lichida celulele active Al-Qaeda din Afganistan, armata americana s-a bazat pe ajutorul capeteniilor razboinice de triburi, carora le-au furnizat mari sume de bani, armament si tehnica militara. Astazi, drept urmare a acestei decizii, exista peste 700.000 de soldati necrutatori in armatele particulare ale liderilor razbonici pastuni, tadjici, turkmeni si hazari.

Apoi, americanii au pierdut sprijinul populatiei civile, satula de deceniile de violenta. Zecile de bombardamente necontrolate care au ras sate intregi de pastuni, alaturi de abuzurile, violurile si executiile sumare de care s-au facut vinovati unii soldati americani, au dus la cresterea sentimenului de dusmanie al civililor afgani la adresa oricarui soldat american, o ura atat de puternica, incat chiar si medicii de campanie au cazut victime razbunarilor haotice ale pastunilor. In aceste conditii, saracia si haosul s-au multiplicat, iar comertul cu opiu a revenit in forta, Afganistanul redevenind cel mai mare exportator de heroina din lume.

Astazi, conform estimarilor expertilor, din taramul pastunil

In politica externa, Anglia s-a constituit intr-un adversar aproape permanent al Frantei, portul Calais fiind un cap de pod important in cazul unei invazii engleze. In timpul tulburarilor din Germania Henric al VIII-lea s-a alaturat protestantilor. Legaturile cu Spania au fost intarite prin casatoria Mariei Tudor cu Filip al II-lea realizandu-se o uniune dinastica impotriva Frantei.

Elisabeta a semnat in 1558 tratatul de pace cu Franta. Anglia si-a dat seama ca interesele ei sunt pe mare si a finantat expeditii transoceanice sub conducerea unor navigatori renumiti precum Hawkins, Drake sau Davis punandu-se bazele primelor factorii comerciale in America de Sud.

Din 1585 Drake a distrus portul Vigo, flota spaniola luand prada marfurile aduse din Indii. Regele Filip al II-lea a organizat o flota puternica formata din 131 corabii bine echipate ("Invincibile Armada"). Ciocnirea a avut loc langa portul Calais. O furtuna a impiedicat flota spaniola sa intre in port iar englezii au profitat distrugand-o, intaietatea pe mare va reveni de acum englezilor si olandezilor.

Domnia reginei Elisabeta I a fost una din cele mai glorioase si mai stralucite epoci din istoria Angliei.