Institutii medievale in tarile romane

INSTITUTII MEDIEVALE IN TARILE ROMANE

Trasaturile feudalismului romanesc

• VIII-XIII - evolutia spre feudalism (initial lent, iar dupa constituirea statelor medievale s-a accelerat)

juzii si cnezii erau conducatorii obstilor, ocupand pozitii importante in comunitate

ei reprezentau "majores terrae" (mai marii pamantului), consemnati in Diploma Ioanitilor

dispuneau de dari si servicii de la oamenii de rand

functiile si stapanirea pamanturilor se transmiteau ereditar (ocina, dedina)

in Transilvania, pamantul a intrat in stapanirea nobilimii si clerului catolic maghiar; in 1351, Ludovic I reinnoieste prevederile Bulei de Aur din 1222 a lui Andrei al II-lea, confirmand dreptul de stapanire a nobilimii asupra domeniului ei

nobilii sau boierii reprezentau clasa politica

posesorii delnitelor (loturi in folosinta) - rumani si vecini (Tara Romaneasca, Moldova) si iobagi (Transilvania), dadeau o parte din produse (dijma) si prestau servicii in munca (claca, robota)

era obligatoriu participarea taranimii la oaste (oastea cea mare)

feudalismul romanesc este inspirat din cel bizantin si diferit de cel clasic apusean

nu exista ierarhie feudala

domnul este atotputernic peste boierime si taranime

raporturile vasalice sunt doar intre domn si boieri, nu si intre boieri; ei trebuiau sa asculte ca sa primeasca "mila domneasca" (dregatorii si danii de mosii)

pana in sec XVI, s-au mentinut taranii liberi (razesi) care erau o baza sociala solida si forta militara; pentru serviciile oferite, unii domni au acordat unora dintre razesi statutul de boier

Domnia - institutie centrala

promotorii institutionalizarii au fost Petru Musat si Mircea cel Batran

domnia a luat nastere odata cu formarea statelor feudale

apogeul ei reprezenta ascultarea absoluta fata de domn

era ereditar-electiva si viagera, de catre boieri si Adunarea Tarii: in Tara Romaneasca din randul Basarabilor, iar in Moldova din cel al Musatinilor

domnul isi aroga teritorii

se practica asocierea la domnie inca din timpul vietii

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

domnul era uns de Mitropolit (care era numit de care domn), dobandind caracter divin - Io (cel ales de Dumnezeu)

se intitula "mare voievod si domn" (conducator suprem al armatei si stapan al pamanturilor-dominus)

stabilea politica interna: conducator al intregii administratii, batea moneda si stabilea impozite, percepea birul, era judecator suprem, avea drept de confiscare a proprietatilor si de aplicare a pedepsei capitale, drept de viata si de moarte asupra supusilor

stabilea politica externa - declara razboi, incheia tratate, pace, aliante, convoca oastea cea mare

era ajutat de Sfatul Domnesc, format din marii boieri, iar dupa 1450 numai din cei cu dragatorii

desi avea titulatura de dominium eminens (drept superior al domniei asupra intregului teritoriu), domnul avea si limitari: nu putea incalca "legea pamantului" si legea scrisa si tinea seama de Biserica. In Transilvania, puterea suprema era detinuta de regele Ungariei. Abia din 1541 Transilvania devine principat autonom de suzeranitate otomana, iar puterea politica revine principelui

Biserica

crestinarea romanilor a fost treptata, incepand din sec II-III

prin originea latina sunt legati de Occident, iar prin cea crestina, de Orient

era supusa d.p.d.v. dogmatic Patriarhiei de la Constantinopol, insa Mitropoliile din Moldova si Tara Romaneasca au respins amestecurile Bizantului in problemele administrative

ea a fost aliat de nadejde al voievozilor, dupa constituirea statelor medievale, Biserica s-a bucurat de sprijinul domnitorilor, prin danii

episcopii, alesi de domn, alegeau la randul lor mitropolitul, care era confirmat si de domn si de Patriarh

mitropolitul era membru al Sfatului Tarii, era responsabil cu disciplina, controla gestiunea averilor, era intaiul sfetnic si loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului

primele Mitropolii: in Tara Romaneasca, in 1359, la Arges, de catre Nicolae Alexandru, in 1370 (pana in 1402) la Severin, de catre Vladislav I Vlaicu, in Moldova, in 1401-1402, in timpul lui Alexandru cel Bun

episcopii: in Moldova - E. Romanului (1408), E. Radautilor (1471), E. Husilor (1597), iar in Tara Romaneasca, E. Ramnicului si cea a Buzaului (1503)

la sf. sec XIV, mitropolitii Tarii Romanesti au fost investiti de catre Patriarhia din Constantinopol cu functia de "exarh al intregii Ungarii si al plaiurilor", titlu ce le conferea autoritate spirituala asupra ortodocsilor din Ungaria

activitate spirituala si in Ucraina si Rusia prin Petru Movila, care era mitropolitul Kievului

dupa cucerirea Transilvaniei, episcopiile ortodoxe au fost inlocuite cu cele catolice, insa sunt mentionati mitropoliti la Ramet, Hunedoara si Feleac

au fos episcopii catolice in Transilvania la Cenad, Orada si Alba-Iulia (XI-XII), iar in Moldova, E. Cumaniei (1227), E. Siretului (1370/1371)

1366 - Ludovic de Anjou a declarat ilegal ortodoxismul, calitatea nobiliara fiind conditionata de apartenenta la catolicism

s-au infiintat scoli, unde erau pregatiti calugari, preoti si dieci

Sfatul domnesc

a aparut ca o cale de limitare a puterii domnului de catre boierime

era format din marii boieri, care apoi au primit dregatorii

avea atributii interne, administrative, politice si judecatoresti, iar in cele externe era consultant

erau in jur de 12 membri

cel mai important era Mitropolitul

urmatorul era, in Tara Romaneasca, Banul Olteniei, iar in Moldova, Portarul Sucevei

logofatul - seful cancelariei, unde se redactau documentele

vornicul - seful administratiei

vistiernicul - responsabil al finantelor

spatarul - purtatorul spadei domnului si comandant al ostirii

paharnicul - responsabil cu pivnitele domnesti

stolnicul - responsabil cu mesele domnului

postelnicul - responsabil cu camerele domnului, astfel devenea confident

Adunarea Tarii

rol de a limita puterea domnului (in Transilvania - Congregatia generala din 1288)

faceau parte clerul, nobilii, reprezentanti ai orasenimii si taranilor liberi

stabilirea impozitelor, aplicarea corecta a justitiei, probleme de pace si razboi

dupa 1366 si 1437 (Unio Trium Nationum), romanii au fost exclusi din viata politica si religioasa

Organizarea administrativa si judecatoreasca

tinuturi in Moldova, judete in Tara Romaneasca, districte, scaune, comitate in Transilvania

conduse de dregatori, care vegheau la linistea tarii, strangerea impozitelor, aplicarea dreptatii si mobilizare

1486 - Universitatea Sasilor

principalul izvor de drept al obstilor libere era obiceiul nescris al pamantului (jus valachicum)

sec XIV-XV - uniformizarea legislativa, inspirata din Codul lui Justinian

1517 - Codul Tripartitum, publicat de juristul Stefan Werboczi

Armata

la chemare domnului se reunea Oastea cea mare (poporul)

1462 - Vlad Tepes, 1476 - Stefan cel Mare

Oastea cea Mica (cetele boierilor si garda domnului) - era antrenata pt tactica pamantului parjolit

introducerea armelor de foc

introducerea mercenarilor de catre Iancu de Hd., Stefan cel Mare si Mihai Viteazul

cetati de aparare in Tara Romaneasca - Turnu, Giurgiu, Braila; in Moldova - Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, Chilia, Cetatea Alba; in Transilvania - Timisoara, Oradea, Faragaras, Arad