Principii curriculare in adecvarea continuturilor la palierele de scolaritate - intre Occident si Orient-Cruciada

a-IV-a(1202-1204)(metodico-stiintific)

1.Sustenabilitatea temei in raport cu noile directii generale de dezvoltare a invatamantului romanesc.

Transformarile politice,social-economice si culturale generate de evenimentele din 1989,au pus invatamantul romanesc in fata unei noi si dificile provocari:racordarea la noile conceptii care se promoveaza in Europa in domeniul predarii-invatarii.Reforma curriculara din invatamantul romanesc,initiata la sfarsitul anilor'90,a cunoscut un ritm foarte accelerat in primii ani ai noului mileniu,realizandu-se modificari esentiale in structura de predare a cunostintelor,reflectate la nivelul programelor,al manualelor alternative.Acceptarea pedagogiei centrate pe elev a determinat schimbarea de loc si pondere intre informatie si formare.Noile obiective pun in centrul atentiei activitati de invatare"focalizate"pe un demers activ,in vreme ce abordarea continuturilor pe diferite niveluri de profunzime(secvente tematice,studii de caz,lectii de sinteza)permite formarea de capacitate specifice fiecarui domeniu.Acestor prefaceri nu scapa nici disciplina noastra,istoria,integrate intr-un program complex de restructurare care are in vedere o mai justa evaluare a raportului dintre istorie ca stiinta ,respective disciplina scolara.

In deplina concordanta cu directiile de baza ale modernizarii si perfectionarii metodologiei didactice-accentuarea caracterului de activism si de creativitate a metodelor instructive-educative,amplificarea caracterului formative si preactic al metodelor didactice-,in noua perspectiva predarea-invatarea istoriei urmareste printer altele:formarea unei viziuni in care sa se combine componentele istoriei locale,nationale,europene,universale;trecerea de la invatamantul informativ la cel formative si la o abordare inter si multidisciplinara;formarea/dezvoltarea gandirii critice si a abilitatilor elevilor de a analiza si interpreta sursele istorice din perspectiva multiculturalitatii si multiperspectivitatii;combaterea stereotipurilor si a prejudecatilor,evitarea manipularilor prin istorie.

Particularitatea istoriei ca stiinta care se imbogateste continuu cu noi date,urmare a cercetarii,precum si cu noi interpretari a documentelor care apar,determina confruntarea cu noi ipoteze de lucru,posibil contradictorii si in consecinta necesitatea evaluarii si selectarii corespunzatoare a acestora.Drept urmare,adecvarea continuturilor la palierele de scolaritate reprezinta o problema stringenta,de stricta actualitate,inscriindu-se in linia de forta a scolii mileniului III,axata pe"centrarea pe beneficiar"(elev),pe caracterul formative al metodelor didactice,aplatizandu-se efortul inutil de memorare a datelor,numelor,proceselor,a neesentialului si asigurandu-se deplasarea accentului pe dezvoltarea deprinderilor de observatie,investigare,analiza si creativitate.Elevii vor depasi, astfel, statutul initial"de consumatori de programe educationale si devin creatori de exigente programatice:elevii ar vrea . .;s-ar astepta ca la orele de istorie sa . .(1).

Punctul de plecare in procesul de evaluare a continuturilor la palierele de scolaritate il constituie alegerea manualului de istorie,mai ales in contextual actual de circulatie a suporturilor alternative ,care permite selecti acestora de catre profesor ,in raport cu nivelul de pregatire al claselor:"de nivel inalt","mediu" si "slab".Mentionez,aici,principalele exigente ale unui manual de istorie de calitate:

"-sa prezinte principalele elemente de continut-concepte,termeni istorici,probleme-cheie in intelegerea epocilor abordate;

-sa precizeze principalele categorii de rezultate ale invatarii :competente,cunostinte,atitudini;

-sa prezinte o oferta de activitati de invatare cu elevii,care sa sustina atingerea obiectivelor propuse prin programe;

-sa fie accesibil elevilor si potrivit nivelului de clasa caruia ii este adresat;"(2)

O problema delicata legata de procesul alegerii manualului de istorie este reprezentata de "cliseul"impamantenit in invatamantul romanesc de a se da curs "sugestiilor"Directiilor scolare si ale Inspectoratelor care "recomanda"anumite manuale,ocolindu-se astfel principiul adaptarii acestuia la realitatile nivelului claselor.Astfel se poate ajunge,in practica,a se lucra dupa acelasi manual la mai multe clase paralele,desi nivelul acestora este diferit."In extensio",vreau sa atrag atentia asupra proiectarii didactice a lectiilor la clasele paralele ,situatie in care raportul competente specifice-continuturi-activitati de invatare nu mai corespunde informatiei diagnostice a clasei,cu repercursiuni,in special,la clasele de nivele opuse:"egalizare in privinta claselor de "nivel inalt","suprasolicitare"la cele de nivel"slab".

Pasul urmator,esential,este asigurarea echilibrului intre elementele programei,in procesul de proiectare personalizata a demersului didactic.In concordanta cu directia fundamentala a noilor programe,care nu se mai centreaza pe continuturi ci pe competentele pe care elevii trebuie sa le dobandeasca ca urmare a activitatilor de invatare,"beneficiarii"trebuie sa aiba "acces la un minimum de informatii care sa dea substanta capacitatii lor de a gandi critic,de a formula si argumenta opinii,de a avea un comportament social consonant cu valorile democratiei".De aici,polemica in legatura cu tendintele invatamantului romanesc in selectarea continuturilor:

-"dechiderea"continutului spre informatii cu potential formativ ridicat,referitoare la teme sensibile sau controversate,la metode de cercetare in istorie,precum si la interpretarea faptelor istorice;

-delimitarea domeniilor de activitate sau a palierelor care dau originalitate unei epoci si reprezinta constante in evolutia societatii;

-includerea unor concepte si metode conceptuale,cel mai des uzitate fiind cele de evolutie,schimbare,durata,cauza si effect,cronologie,diferentiere,

Continuitate";(3)

Rolul principal revine,in aceasta etapa,activitatilor de invatare,care in fapt reprezinta "proiectia"practica a "triunghiului"delimitat de competentele cadru-competentele specifice-continuturi.Directia de dezvoltare a noului discurs didactic in invatamantul de istorie oblige la corelarea activitatilor de invatare cu noile metode si tehnici cu character active-participativ-interactiv,precum:simularea si jocul de rol,problematizarea,studiul de caz,brainstorming-ul si "ciorchinele",linia valorilor,reteaua de discutii,turul galeriei,metoda invatarii in grupuri mici.La acest nivel al proiectarii,"decriptarea"pertinenta a competentelor- cadru prin conceperea competentelor specifice si operationale in termenii elevului si identificarea activitatilor de invatare corespunzatoare resurselor metodologice,temporale si materiale,constituie premisele de maxima importanta in evitarea redutantelor la nivelul continuturilor. Pentru a exemplifica,la nivel gimnazial,noul model de proiectare curriculara centrat pe competente,asociaza la clasa a-V-a competentei generale"cunoasterea si interpretarea surselor istorice" competentele specifice "sa identifice informatii oferite de o sursa istorica","sa foloseasca informatii provenite din mai multe surse istorice".Printre posibilele activitati de invatare eficiente se numara:studierea si descrierea izvoarelor arheologice,citirea si comentarea izvoarelor documentare,analiza unui document folosind un plan dat.

La fel de elocventa este si competenta care vizeaza antrenarea capacitatilor interpretative-"investigarea si interpretarea faptelor si proceselor istorice".Acestea incurajeaza formularea unor opinii despre fapte din trecut sau din prezent si antrenarea spiritului critic,menit a se opune incercarilor de a impune una sau alta dintre interpretarile posibile,stimuleaza utilizarea diverselor resurse care reprezinta tipuri diferite de analiza precum filmul,literature,jocul,si nu in ultimul rand sursele academice. Folosirea"metodei invatarii in grupuri mici" poate avea efectele scontate,profesorul putand sa selecteze surse documentare sau fapte istorice pe diferite paliere de analiza, in functie de nivelul fiecarui grup,in ceea ce priveste gradul de dificultate si de investigare al acestora.Indiferent de omogenitatea sau nu a grupurilor(referitoare la nivelul acestora),aceasta fiind optiunea profesorului,se atinge o alta linie de forta a procesului de dinamizare a predarii-invatarii,aceea a invatarii prin cooperare care determina,conform ultimelor studii in materie,"performante scolare mai bune,un numar mai mare de competente sociale positive,mai putine stereotipuri si o mai buna intelegere a continuturilor si deprinderilor pe care elevii si le formeaza"(4),limitandu-se astfel redutantele la nivelul continuturilor.

Schimbarea curriculara propusa liceului,in noul context al reformei invatamantului romanesc,a determinat propunerea unor programe centrate pe competente,intelese"ca achizitii finale ale studierii disciplinelor scolare la liceu".Competentele au fost definite ca ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dobandite prin invatare,care permit identificarea si rezolvarea in contexte diverse a unor probleme caracteristice definirii comportamentului cognitive specific istoriei.Pornind de la specificul acestei etape de scolaritate,dar si de la cel specific disciplinei noastre,au fost identificate trei domenii de competenta:surse istorice,metodologie si comunicare.Competentele generale pentru istorie au fost definite astfel:

"-utilizarea informatiei provenite din surse istorice primare si secundare;

-rezolvarea de probleme prin aplicarea metodelor,tehnicilor si procedeelor istorice;

-dezvoltarea vocabularului,in cadrul comunicarii orale si scrise;"(5)

Atrage atentia,in conditiile aparitiei unui nou segement de curriculum,numit curriculum diferentiat-este vorba de diferitele filiere ale liceului,cu implicatii asupra numarului orelor de istorie allocate si implicit a competentelor si continuturilor-ca modelul de proiectare pentru care au optat programele de istorie este de a considera competenta generala"utilizarea surselor istorice,a metodelor si tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme"ca particularitate exclusiva a specializarii,adresandu-se direct doar elevilor care studiaza filiera teoretica in specializarile filologic si stiinte sociale.Identificam in acest moment preocuparea pentru reducerea redutantelor la nivelul continuturilor prin intermediul documentelor de politica educationala,programele constituind punctual de vedere insusit de autoritatea coordonatoare.

Deasemenea si la nivelul ofertei de continuturi ale cunoasterii s-au facut pasi importanti in acest sens.Pentru a exemplifica,la nivel liceal,decupajul de continut propus de programe este grupat in jurul unor domenii considerate relevante pentru elevi si reprezentative din perspective domeniului academic si a cerintelor societatii contemporane.Aceste domenii sunt:popoare si spatii;oamenii,societatea si lumea ideilor;statul si politica;relatii internationale;religia si viata religioasa.La nivelul fiecarui an de studiu domeniilor de continut le sunt subsumate mai multe teme selectate in functie de competentele specifice prevazute de programa.Pentru fiecare tema,programa identifica un numar de probleme de atins

Nu in ultimul rand,continuturile trebuiesc reevaluate si selectate prin prisma multiperspectivitatii.Abordarea continuturilor din mai multe perspective,recomandare constanta a Consiliului Europei,presupune compararea punctelor de vedere ale"actorilor"implicati in evenimentele trecute prin intermediul surselor istorice adiacente,facilitandu-se astfel acceptarea diversitatii punctelor de vedere asupra unuia si aceluiasi eveniment,dezvoltarea de competente si stimularea formarii unei scari valorice.

Consider ca legatura indestructibila dintre competentele-cadru,competentele specifice si "materializarea"prin intermediul continuturilor a activitatilor de invatare obliga la necesitatea selectiei riguroase a continuturilor.

2.Criterii de selectie a continuturilor la disciplina"Istorie"

Multiplicarea surselor invatamantului si acumularile cognitive din diferitele domenii ale cunoasterii impun noi strategii de dimensionare si structurare a continuturilor.Eficienta lor este data,in special,de modalitatea de selectie ainformatiei,pentru a li se asigura decongestionarea,precum si de strategiile de ierarhizare si organizare,de compunere si articulare a acestora in complexe cat mai apropiate de realitatea descrisa si de obiectivele educationale privind realizarea unei viziuni integrative,holistice la elevi.P aceasta linie,in conditiile multiplicarii surselor informative,sansa alegerii dintre mai multe manuale posibile(alternative)este benefica si necesara,atat din punctul de vedere al elevului,cat si al profesorului.Avantajul "beneficiarului"(elevului)rezida din evidenta raportare a informatiei la particularitatile concrete.De cealalta parte,profesorul poate mai usor sa realizeze o diferentiere autentica in invatare,pornind de la un cumul informational,el insusi diferentiat si capabil de a induce individualizare si obiectivizare.

Studiul specialistilor de renume in stiintele educatiei,precum D.Lawton,R.Linton,G.Vaideanu,permite identificarea corecta a principalelor criterii de pertinenta a continuturilor:

-"deschidere fata de achizitiile si progresele stiintei si ale tehnologiei si selectionarea elementelor pretabile de introdus in cadrul continuturilor,in lumina finalitatilor educatiei general-obligatorii;

-acord axiologic al continuturilor cu valorile si evolutiile din domeniul culturii si al artei,proces ce oblige la analize periodice ale valorii culturale a programelor si manualelor scolare;

-mentinerea echilibrului intre dubla deschidere a continuturilor:fata de problematica planetara si de trebuintele specifice ale comunitatii locale si nationale;

-adecvarea continua a continuturilor la trebuintele si posibilitatile spirituale,fiziologice si fizice ale celor angajati in procese de invatare la diferite niveluri ale sistemelor educative;

-asigurarea echilibrului la conceperea continuturilor la nivel central si la nivel institutional;echilibru intre grupele de obiective-cognitive,moral-afective,psiho-motorii,intre elementele abstracte si cele concret explicative,intre ponderile atribuite diferitelor moduri de organizare a invatarii(in clase conventionale,in grupe mici,in grupe mari)si diferitelor metode de predare-invatare;

-"asigurarea coerentei continuturilor in plan diachronic si sincronic,in sensul stabilirii unor raporturi stranse intre idei si al eliminarii contradictiilor sau rupturilor intre capitole,intre discipline sau intre cicluri scolare";

-"conceperea si dozarea continuturilor si a modurilor de organizare a invatarii,astfel incat "beneficiarii" sa fie angajati in eforturi cu valoare formative care sa se asocieze cu dorinta de a invata"(6).

Referat: Indici normalizati de diferentiere Eseu: Fisa de evaluare la geografie

Pornind de la aceste criterii generale de pertinenta a continuturilor,specificul istoriei ca obiect de invatamant impune adaptarea acestora in masura in care pot sa asigure:

-un ansamblu de date,fapte,sarcini-actiuni prin care elevii pot opera pentru esentializarea informatiei,pentru elaborarea unor concluzii asupra unor evenimente istorice;

-integrarea evenimentelor in contextul intern si extern in care au avut loc;

-folosirea izvoarelor scrise ca baza a cunoasterii trecutului;

-modalitati de operare in procesul de invatare,sincrone cunostintelor asimilate de elevi anterior si capacitatilor intelectuale si psihice ale acestora;

-asimilarea cunostintelor din clasa,pe baza unor metode activ-participative si a unor mijloace de invatamant adecvate;

-redactarea intr-un mod stiintific adecvat particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor(accesibilizarea cunostintelor ,acordarea atentiei curente schemelor logice,strategii diferentiate pe grupe de nivel);

-conturarea invatamintelor,concluziilor necesare trairii interioare,cultivarii ideilor de patrie si patriotism".(7)

Elaborarea competentelor generale si specifice pe trepte si niveluri scolare adecvate particularitatilor de varsta determina diferentierea criteriilor de selectie a continuturilor,in principal,la nivelul a doua mari cicluri scolare:gimnazial si liceal.

La nivel gimnazial,posibile criterii de selectie a continuturilor pot fi:

-accesibilitatea informatiei si asigurarea echilibrului informativ-formativ in studiul istoriei;

-eficienta institutionala prin utilizarea unor metode si tehnici de munca intelectuala activ-participative,precum simularea si jocul de rol,brainstorming-ul,problematizarea,studiul de caz,linia valorilor,"turul galeriei","reteaua de discutii";

-modalitatea de prezentare a acestora circumscrisa principiului progresiei sistemice-logice si ordonarii interne;

-compatibilitatea continuturilor cu mijloace de invatamant folosite ca support didactic al invatarii-predarii care sa favorizeze procesele intuitive si deductive,sa stimuleze curiozitatea si dorinta de cunoastere a evenimentelor istorice,de a utiliza propriile experiente si observatii;

Optiunea pentru curriculum centrat pe competente,atitudini si valori ,specifica ciclului liceal,imprima accentuarea dimensiunii actionale in formarea personalitatii elevului si focalizarea pe achizitiile finale ale invatarii.Importanta competentelor ca nucleu functional al programelor scolare pentru liceu,a implicat luarea unor decizii referitoare la:

-achizitiile finale la care duce invatarea,respective competentele generale;

-aplicarea unor operatii de derivare a competentelor specifice din cele generale;

-alegerea continuturilor relevante in formarea competentelor;(8)

Din motive pertinente,continuturile constituie punctul central al majoritatii dezbaterilor cu privire la reforma educationala in cadrul disciplinei noastre.Dezbaterea cu privire la optiunea pentru informatii clare versus informatii sau procese istorice aflate inca in discutie nu este incheiata.Ea ramane o problema deschisa cu atat mai mult cu cat in programe creste ponderea subiectelor apartinand epocilor istorice mai apropiate de zilele noastre.In consecinta,multitudinea abordarilor posibile adduce mereu in discutie teme precum criteriile de selectie a continuturilor,in stransa legatura cu resursele necesare si raportul istoriei cu celelalte obiecte de studiu.Plecand de la aceasta,selectia continuturilor la nivel liceal are la baza principalele criterii:

-permiterea formarii unor abilitati experimentale care sa permita elevului sa identifice ideile,motivele,interesele indivizilor si comunitatilor umane in actiune,sa-i dezvolte capacitatile de investigare si de valorizare a propriei experiente;

-modalitatea compatibilitatii cu rezolvarea de probleme,prin aplicarea metodelor,tehnicilor si procedeelor specifice istoriei;

-corelarea cu stadiul operatiilor logico-matematice aferente stadiului psiho-genetic liceal-invatarea formative prin actiune-cercetare-descoperire-analiza-sinteza;

-masura abordarii inter si intra disciplinara a continuturilor care asigura consolidarea cunostintelor de cultura generala;

-masura in care permite sporirea interesului si motivatiei-teme "incitante",intarite si de o strategie activ-participativa a elevilor:grupe de nivel,studiu individualizat;

Retinem ca selectia continuturilor,indiferent de nivel-gimnazial sau liceal,trebuie realizata in primul rand prin prisma materializarii acestora prin intermediul celor mai moderne metode activ-participative si a mijloacelor de invatamant de ultima generatie.

3.Adecvarea continuturilor la palierele de scolaritate-"Intre Occident si Orient-Cruciada a-IV-a(1202-1204)"

Tema "Intre Occident si Orient-Cruciada a-IV-a(1202-1204) permite prin complexitatea si dezbaterile care mai suscita si astazi reliefarea posibilelor principale criterii de selectie,identificate anterior pentru disciplina noastra,privind adecvarea continuturilor la palierele de scolaritate definitorii pentru invatamantul preuniversitar:gimnazial si liceal.

Domeniul academic al temei noastre lucreaza cu termeni istorici,concepte,probleme de atins care presupun o foarte buna pregatire de specialitate in intelegerea contextului intern in care se afla Imperiul Bizantin

si a celui international existent,o relevanta definitorie imprimand:hegemonie,politica de echilibru, context geopolitic,context geostrategic,bazin mediteraneean si pontic,institutia Papalitatii-a nu se confunda cu temenul de "Papa"care desemneaza pe seful Bisericii Catolice,Imperiul Latin de Rasarit,"deturnarea"Cruciadei,acordul tacit al Papalitatii,suprematie laica si religioasa,Biserica-putere temporala si religioasa,"indulgente",reunificarea Bisericii Crestine,state succesoare bizantine,"placa turnanta" a comertului euro-asiatic,republici maritime italiene-Venetia,Genova,Imperiul Vlaho-Bulgar si nu numai.

La nivel gimnazial,programa clasei a-VI-a aferenta temei in discutie prevede atingerea urmatorilor termeni istorici si a conceptelor:pelerinaj,"Tara Sfanta","locuri sfinte",cruciade,eretic,"razboi sfant",catolicism, ortodoxism,criza Imperiului Bizantin,cucerirea Constantinopolelui de catre cruciati.Se observa,inca de la prima vedere,ca cel mai important criteriu de selectie il constituie accesibilitatea informatiei si asigurarea echilibrului informativ-formativ.Aceasta observatie este sustinuta de accesibilitatea competentelor operationale precum"sa uilizeze corect termenii si notiunile istorice de "Tara Sfanta",cruciada,catolicism,ortodoxism,cucerirea Constantinopolelui de catre cruciati",sa analizeze si sa interpreteze contextul intern bizantin si contextul international existent","sa-si exprime opinia fata de actiunile cruciate".Atingerea competentelor operationale se poate realize prin activitati de invatare cu un puternic caracter formativ,dintre care evidentiez:

-studierea hartilor"Imperiul Bizantin in timpul Comnenilor",Cruciadele

(secolele XI-XIII),Imperiul Bizantin la inceputul sec.al-XIII-lea;

-citirea si comentarea izvoarelor documentare:Scrisoare a Papei Inocentiu al-III-lea catre Venetia-"Voi ati schimbat si ati facut sa se abata armata crestina de la drumul cel bun pe drumul cel rau";Scrisoare a Papei Inocentiu al-III-lea adresata liderilor cruciati-" . v-am interzis sub pedepsele cele mai severe sa atacati o forta militara crestina,cu exceptia in care crestinii v-ar impiedica in drumul vostru si ar avea o atitudine ostila";Geoffrey de Villehardouin-"Cronica celei de-a IV-a Cruciade"-"Peste tot nu auzeai decat plansete de durere si de suferinta . acesta era respectul aratat pentru lucrurile Domnului de catre astfel de finite care purtau pe umeri semnul Crucii lui Hristos.";

-analiza unui document dupa un plan dat:"E adevarat ca occidentalii plateau acum bizantinilor o veche polita:lunga serie de tradari,de manevre diplomatice,de ostilitati de toate felurile,manifestate impotriva apusenilor.Cucerirea Constantinopolelui de catre cruciati era o consecinta logica a acestor acte din trecut."(istoricul francez Rene Grousset);conceperea planului si a suportului documentar raman la latitudinea profesorului in functie de nivelul clasei,de metodologia adoptata;

Urmatorul criteriu de selectie il reprezinta pretarea continuturilor la utilizarea de metode si tehnici de munca intelectuala activ-participative.Acesta se justifica prin cateva personal"relevante",prin prisma experientei la catedra:

-jocul de rol;se constituie 2 grupe de elevi;grupa 1 aduce cel putin trei argumente(motive) pentru sustinerea cuceririi Constantinopolelui pentru cruciati;grupa 2 identifica cel putin trei argumente in sprijinul cooperarii dintre crestinii ortodocsi si catolici.Suportul documentar trebuie obligatoriu sa fie astfel selectionat incat sa permita elevilor descoperirea urmatoarelor argumente:ostilitatea existenta intre catolici si ortodocsi,accentuata pe parcursul secolului al-XII-lea,importanta Constantinopolelui din punct de vedere militar si economic,dorinta Papei de a-si impune suprematia necontestata asupra Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol,alte cauze ale cruciadelor in afara celei strict religioase(in special cea economico-financiara)-pentru grupa 1,definirea sensului propriu al termenului istoric "cruciada"-expeditie militara dusa pentru apararea crestinismului,scopul initial al Cruciadei a-IV-a-cucerirea Ierusalimului printr-un atac din N Egiptului,pericolul reprezentat de Islam pentru intreaga Crestinatate-pentru grupa 2.

-problematizarea;in cazul de fata utilitatea maxima poate fi atinsa prin creearea situatiilor problema care au ca rezolvare mai multe variante,sustinute prin argumentele cele mai pertinente.Pentru a exemplifica m-am oprit asupra urmatoarelor posibile situatii-problema:

-Putea fi evitata cucerirea Constantinopolelui de catre crestinii catolici?

Putea Inocentiu al-III-lea sa mentina scopul initial al Cruciadei a-IV-a?Pentru Inocentiu al-III-lea ,era mai importanta cucerirea Ierusalimului sau subordonarea Patriarhului Ortodox de Constantinopol(implicit cucerirea capitalei bizantine)?A avut Venetia cel mai important rol in decizia cruciatilor de a cuceri Constantinopolul?

-brainstorming-ul;as sugera ca modalitate de organizare a invatarii activitatea pe grupe(nu mai mult de 4 elevi)deoarece invatarea prin cooperare conduce la cresterea responsabilitatii fiecarui elev in parte ,la cresterea motivatiei pentru invatare ,precum si la dezvoltarea deprinderilor de lucru in grup.Brainstorming-ul canalizeaza increderea in sine a fiecarui elev,incurajeaza emiterea de opinii ,judecati. Atrag atentia ca ,complexitatea temei abordate necesita interventia prompta a profesorului,in scopul evitarii blocajelor intelectuale,prin intrebari si incurajarea formularii altor idei.Am identificat pentru tema noastra,urmatoarele posibile subiecte ale brainstorming-ului:

-Spuneti tot ce credeti,ce va trece prin minte despre urmarile eventualei neimplicari a Venetiei in Cruciada a-IV-a(asociere spontana de idei);posibile raspunsuri:Cruciada si-ar fi continuat scopul initial de cucerire a Ierusalimului; cu ajutorul Occidentului Imperiul Bizantin ar fi devenit mai puternic in Asia;Cruciada a-IV-a nu ar mai fi avut loc;intarirea relatiilor intre crestinii ortodocsi si catolici;cruciatii sustinuti de Papa ar fi cucerit Constantinopolul fara Venetia;

-Argumentati ca decizia ocuparii Constantinopolelui de catre cruciatii catolici a apartinut in mod hotarator Venetiei(evocare prin brainstorming prin cautarea judecatilor de valoare).

Compatibilitatea continuturilor cu mijloacele de invatamant folosite ca suport didactic al predarii-invatarii constituie alt criteriu de prim rang in procesul de selectie al acestora.Eficienta mijloacelor de invatamant in procesul de predare-invatare depinde de calitatea lor,de modul cum sunt integrate in lectiile de istorie.Metodologia integrarii acestora este in stransa dependenta de competenta profesorului de istorie si de particularitatile de varsta ale elevilor.Complexitatea temei abordate obliga la folosirea eficienta a mijloacelor de invatamant in scopul asigurarii invatarii la nivelul gandirii logice si al reflectiei,a posibilitatii de a descoperi cauzele si consecintele,conexiunile si interferentele dintre date si procesul istoric.

Dintre mijloacele de invatamant ce se preteaza continuturilor temei si imprima un grad inalt de eficacitate procesului de predare- invatare enumar:

a)friza(axa)cronologica

1201 1202(vara)

Cruciada a-III-a             primele negocieri intre cucerirea orasului crestin

-datorita neintelegerilor cruciatii occidentali si     Zara(Dalmatia)-prima

latino-bizantine-este venetieni privind tran- mare etapa a Cruciadei a

cucerit Adrianopole si sportul trupelor-accentu- IV-a-marcheaza inceputul

se ridica problema area importantei financiare deturnarii de la scopul

Cuceririi Constanti- a Cruciadei a-IV-a oficial al acesteia-cu-

nopolelui cerirea Ierusalimului

1203(VII-VIII)                 13 Aprilie 1204 16 Mai 1204

-prima cucerire a               a doua cucerire a Constan- fondarea oficiala a

Constantinopolelui tinopolelui de catre cruciati Imperiului Latin(Ca-

de catre cruciati-in -intrarea a mari parti din teri- tolic)de Rasarit-inco-

folosul fostului basi- toriul fostului Imperiu Bizantin ronarea primului

leu Issac al-II-lea sub stapanire catolica imparat al acestuia

Angelos si a fiului sau           Baldouin de Flandra

Alexios al-IV-care revin

pe tron

b)Tabelul cu teme multiple"Implicatiile tensiunilor latino-bizantine asupra contextului general international ,implicit asupra desfasurarii Cruciadei a-IV-a"

c)imaginile(portretele)personalitatilor implicate in evenimente:Papa Inocentiu al-III-lea,dogele Venetiei Enrico Dandolo,liderii cruciati Bonifaciu de Montferrat,Baldouin de Flandra,Ludovic de Blois,imparatii bizantini Alexios al-III-Angelos,Alexios al-IV-lea Angelos,Alexios al-V-lea Ducas.Acestea pot exprima spiritul epocii,contextual intern si international grav dar si anumite trasaturi de caracter ale personalitatilor in discutie.

d)schema liniara si schema sistemica

-criza interna a Imperiului Bizantin de la sf.sec.al-XII-lea determina->mo-dificarea raportului de forte la nivelul S-E Europei si al bazinului rasaritean al Marii Mediterane urmare->accentuarea presiunilor politico-militare si religioase ale Occidentului catolic si ale Papalitatii asupra acestuia cauze->

avantul expansionist al unei Europe de Vest aflata in plina dezvoltare si dorinta Papei Inocentiu al-III-lea de unificare a Crestinatatii sub suprematia Romei(catolica) determina->specularea la maximum a propunerii fiului basileului detronat,Alexios IV- Angelos,de a oferi avantaje materiale si financiare extraordinare in schimbul ajutorului militar cruciat pentru revenirea pe tron a parintelui sau urmare->imposibilitatea achitarii obligatiilor financiare asumate de catre Alexios al-IV-lea Angelos determina->decizia de cucerire a Constantinopolelui de catre cruciatii catolici;mentionez ca schema liniara prezentata mai sus poate fi redusa si la nivelul a doua scheme lineare.

In privinta ciclului liceal,care prevede continuturile temei abordate la nivelul clasei a-IX-a,se observa diversificarea graduala a termenilor istorici,conceptelor si problemelor de atins,corespunzatoare particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor dar si optiunii unui curriculum centrat pe competente,atitudini si valori. La acest nivel,programa aduce in discutie termeni istorici si concepte precum:raport de forte,ruperea echilibrului politico-militar,criza interna a Imperiului Bizantin,"deturnarea" Cruciadei a-IV-a,hegemonie maritima,bazin mediteraneean,rivalitate bizantino-venetiana

,Imperiul Vlaho-Bulgar,putere temporala si religioasa,reunificarea Bisericii Crestine,Imperiul de Niceea,Imperiul de Trapezunt,Despotatul Epirului,principate latine.In consecinta,selectia continuturilor poate avea la baza principalele criterii:

a)modalitatea compatibilitatii cu rezolvarea de probleme,prin aplicarea metodelor,tehnicilor si procedeelor specifice istoriei;am identificat urmatoarele situatii-problema:

-Reprezenta ,la inceputul secolului al XIII-lea,Imperiul Bizantin o tinta pentru Occidentul catolic?

-Ce a determinat Venetia,beneficiara unor privilegii comerciale extraordinare in Constantinopol,sa fie factorul decisiv al "deturnarii "Cruciadei a-IV-a spre cucerirea Imperiului Bizantin?

-Achitarea integrala a obligatiilor financiare promise de catre Alexios al-IV-lea Angelos ar fi salvat Constantinopolul de cucerirea latina catolica)?

-Ar fi putut Papa Inocentiu al III-lea,printr-o pozitie si actiune mai ferma,

sa stopeze actiunea cruciatilor catolici asupra fratilor ortodocsi?

-Recunoasterea suprematiei papale de catre Patriarhia de Constantinopol ,pe cale pasnica,ar fi putut detensiona relatiile Occident-Orient si salva capitala bizantina de la cucerirea latina(catolica)?

Am selectat pentru rezolvarea situatiilor-problema expuse mai sus urmatorul material documentar,pe care il consider relevant:

-"Sarbii si bulgarii isi redobandesc independenta,apropiindu-si frontiera de Rhodope(n.a.-m-tii Rodopi).Esecul celei de-a treia cruciade inaspreste tensiunile cu occidentalii si mai ales cu dinastia de Hohenstaufen.In sfarsit,dispunand de-o flota mediocre,Basileul nu poate sa-I impiedice pe piratii genovezi sau de alte semintii(n.a.-nationalitati) sa-si inmulteasca atacurilr de coasta si sa ocupe cateva insule.Prada anarhiei si decadentei,Bizantul devine tinta tuturor doruntelor."(Serge Berstein,Pierre Milza,"Istoria Europei",vol.II).

-"Expeditia a fost salvata de la dezastrul iminent de interventia liderului venerabil al Venetiei,dogele Enrico Dandolo.( . )Dandolo era versat si perspicace in domeniul razboiului si al politicii si era animat de o hotarare neclintita de a extinde interesele venetiene.In acel moment,el s-a oferit sa reduca datoria cruciatilor si sa-si trimita propriile trupe sa se alature razboiului levantin(n.a.-oriental-este vorba de proiectata Cruciada a-IV-a),cu conditia ca mai intai cruciatii sa ajute Venetia sa isi invinga dusmanii.Acceptand aceasta intelegere,cea de-a patra cruciada a deviat de la calea catre Tara Sfanta."(Thomas Asbridge,"Cruciadele-Istoria razboiului pentru eliberarea Pamantului Sfant").

-"Fara Venetia,cruciada n-ar fi fost deviata;fara cruciada,Venetia nu si-ar fi putut fonda imperiul sau in Orient".(Cecile Morrisson,"Cruciadele").

-"In cateva luni,expeditia a jefuit orasul crestin Zara de pe coasta dalmata,rivalul politic si economic al Venetiei.Inocentiu al-III-lea a fost nemultumit cand a auzit despre acest afront si a reactionat excomunicand intreaga cruciada.La inceput,acest act de condamnare a parut sa puna capat campaniei.Totusi,Inocentiu a acceptat intr-un mod destul de necugetat promisiunile de pocainta ale cruciatilor francezi,iar ulterior le-a anulat pedeapsa,desi venetienii,care nu incercasera sa obtina,au ramas excomunicati."(Thomas Asbridge,"Cruciadele-Istoria razboiului pentru eliberarea Pmantului Sfant).

-"Aceasta Biserica una este deci universala,in intelesul ca ea are pe toate celelalte sub dansa.( . )daca va refuza respectul si ascultarea(n.a.-este vorba de Patriarhul Ortodox al Constantinopolelui,Ioan Camaterie),el va lucra contra lui si contra Bisericii Grecesti"(n.a.-este vorba de Papa Inocentiu al-III-lea).(Wladimir Guettee,"Papalitatea schismatica").

b)materialul documentar expus la punctul a) permite atingerea altui criteriu de selectie a continuturilor reprezentat de corelarea cu stadiul operatiilor logico-matematice aferente nivelului psiho-genetic liceal-invatare formative prin actiune:cercetare-descoperire-analiza-sinteza;cercetarea documentelor de mai sus ajuta la descoperirea urmatoarelor adevaruri istorice:

-schimbarea raportului de forte la nivelul bazinelor mediteraneean si pontic,dominat de suprematia maritima a Venetiei;

-decaderea Imperiului Bizantin,supus unor uriase presiuni externe care ameninta insasi structura statala:bulgarii si sarbii in Balcani,republicile maritime italiene-Venetia,Genova,Pisa-in bazinul mediteraneean,Imperiul romano-german care urmarea atingerea obiectivelor sale de "universalitate";

-politica de toleranta,de acceptare tacita,a Papei Inocentiu al-III-lea fata de cursul luat de desfasurarea Cruciadei a-IV-a;

-rolul major al Venetiei in "deturnarea"Cruciadei a-IV-a spre cucerirea capitalei bizantine-Constantinopol;

Analiza acestora intareste convingerea ca in acel climat geopolitic si geostrategic,idealul religios al cruciadelor cade pe locul al doilea,la nivelul puterilor occidentale catolice primand interesele politico-militare si economice."Deturnarea"Cruciadei a-IV-a spre cucerirea Constantinopolului nu a fost decat urmarea fireasca a unui intreg complex de factori favorabili intre care rolul dominant a fost reprezentat de slabiciunea efectiva a Imperiului Bizantin la sfarsitul secolului al-XII-lea si inceputul celui urmator.

c)masura in care permit sporirea interesului si motivatiei-teme"incitante",intarite si de o strategie activ-participativa a elevilor:grupe de nivel,studio individualizat;mentionez urmatoarele posibile teme"incitante" ce pot fi abordate:

-relatiile bizantino-venetiene din secolul al-XII-lea ca reflectie si expresie a actiunilor puternicei republici maritime a Dogilor in desfasurarea Cruciadei a-IV-a;

-importanta comerciala a bazinului mediteraneean in contextul relatiilor Occident-Orient;

-reprezenta,la inceputul secolului al-XIII-lea,lumea islamica un pericol real,in conditiile in care cruciatii catolici si-au "permis""deturnarea"cruciadei spre alte obiective;

-importanta laturii economico-financiare in organizarea statala a Venetiei si legatura cu actiunile imprimate desfasurarii Cruciadei a-IV-a;

-a fost Cruciada a-IV-a o actiune "scapata" de sub control sau una bine"regizata"de destructurare de catre Occident a unui rival important,in ciuda slabiciunii sale temporare?;

-personalitatile Papei Inocentiu al-III-lea si dogelui Venetiei,Enrico Dandolo,factori decisivi in procesul de "deturnare"a Cruciadei a-IV-a;

-potrivirea imaginii lui Inocentiu al-III-lea de sef al Bisericii Catolice cu cea de aspirant la detinerea puterii supreme si in plan politic;

Metode active de predare-invatare aplicate pe paliere de scolaritate:jocul de rol(claseleV-VI)si portofoliul(clasele IX-X)