Grecia (1918-1939)

Grecia (1918-1939)

Desi din punct de vedere tehnic, Grecia a iesit victorioasa din razboi, totusi mai mult pierdu-se decat castigase; pe langa eforturile umane si materiale, razboiul a determinat refugiul a 1,5 milioane de greci din Asia Mica. Dupa razboi, grecii au avut in continuare conflicte de frontiera cu Bulgaria, Iugoslavia, Albania si cu Italia - datorita ocuparii insulelor Dodecanez. In plan politic, Grecia s-a confruntat dupa razboi cu puciuri militare, lovituri de stat ( 26 septembrie 1922 - lovitura de stat organizata de generalul Plastiras, iunie 1925 - lovitura de stat organizata de generalul Pangalos, 22 august 1926 - lovitura de stat organizata de generalul Kondylis), practic intre 1922 si 1935, Grecia s-a confruntat cu 19 schimbari de guvern, sapte lovituri de stat si trei rasturnari de regim.

Delegatia  Greciei la Paris a fost condusa de Venizelos, care a negociat personal urmarind castiguri teritoriale in Anatolia. Prin Tratatul de la Sevres din 1920, Grecia a primit Tracia, o serie de insule importante in Marea Egee si dreptul de a administra Izmirul pe o perioada de cinci ani dupa care urma sa se organizeze un plebiscit. Pentru a obtine favorurile aliatilor, trupele grecesti s-au implicat alaturi de acestia impotriva bolsevicilor.

Venizelos s-a intors de la Paris ce ceea ce parea o pace avantajoasa.

Alegerile din 1920 aveau sa fie o competitie intre Venizelos si regalisti. Acestia din urma au obtinut in alegeri 340 de mii de voturi, in vreme ce partidul liberal al lui Venizelos a obtinut doar 300 de mii de voturi neputand forma astfel un guvern puternic. Venizelos a demisionat si a plecat din tara. Un plebiscit organizat in decembrie 1920, l-a readus pe tron pe Constantin I.

In vara anului 1921, Grecia a declansat campania impotriva lui Kemal, care va reusi insa oprirea campaniei grecesti in septembrie acelasi an. Dezastrul suferit de armata greaca - pierderea Izmirului si inaintarea trupelor turcesti spre Tracia, a provocat o serie de interventii ale armatei in viata politica a Greciei.

Astfel in 26 septembrie 1922 coloneii N. Plastiras si S. Gonatas au organizat o lovitura de stat, Constantin I fiind nevoit sa abdice in favoarea fiului sau Ghiorghios II.

Tratatul de la Laussane a consfintit pierderile Greciei, respectiv Izmirul si Tracia, iar printr-un tratat separat intre guvernul grec si cel turc, s-a decis un schimb de populatie. Acest schimb a inrautatit situatia, aproape 10 de mii de turci au ajuns sa locuiasca in Grecia si invers, greci care au ajuns sa locuiasca La Constantinopol.

La alegerile din 1923, sustinatorii lui Venizelos au obtinut cele mai multe voturi si in ianuarie 1924 acesta devenea prim-ministru, statut pe care l-a avut doar 3 saptamani pentru ca a demisionat si s-a intors la Paris.

La 24 martie 1924 Adunarea Constituanta a proclamat Republica.

S-a trecut la un program de reforme in agricultura si industrie, menit sa incurajeze dezvoltarea economiei.

In iunie 1925, generalul T. Pangalos organizeaza o lovitura de stat instaurand o dicatura militara, acesta fiind inlaturat in vara 1926 de generalul Kondylis, care revine la sistemul legal. In noiembrie 1926 s-au organizat alegeri la care generalul a refuzat sa participe. Alegerile au condus la instaurarea unei coalitii guvernamentale, care va reusi sa asigure o perioada de liniste intre 1926 - 1928. Stabilizarea situatiei a permis imbunatatirea situatiei economice, redresarea drahmei, imbunatatirea relatiilor cu vecinii, dar poate cea mai insemnata realizare a fost Constitutia din 1927.

Aceasta stabilea alegerea presedintelui pe 5 ani, acordarea de drepturi presedintelui similare cu acelea ale regelui, o legislatura bicamerala.

In 1928 Venizelos, revenit in Grecia,  preia puterea pana in 1933.In aceasta perioada s-a lansat un program de lucrari publice, a fost fondata Banca Agricola pentru a oferi taranilor o sursa de credit, s-a marit numarul scolilor primare, muncitorii si taranii au fost incurajati sa-si trimita copii la scoli tehnice. Imaginea guvernului lui Venizelos a fost afectata de criza economica mondiala din perioada 1929 - 1933.

In martie 1935, Venizelos si sustinatorii lui s-au retras la Salonic, preluand controlul asupra Cretei, Macedoniei si insulei Chios. Rascoala a fost infranta si a condus la restaurarea monarhiei in noiembrie 1935, printr-o lovitura de stat organizata de Ghiorghios Dilis.

In septembrie 1936, conducerea guvernului a fost preluata de Metaxas, care obtine din partea guvernului dreptul de a conduce prin decrete legi. La 1 septembrie 1936, generalul Metaxas a prezentat un program de guvernare, care prevedea crearea unui partid unic si o seriede masuri de reorganizare a tarii si imbunatatire a conditiilor de viata. Metaxas a incercat sa reinvie spiritul antic, anuntand ca Grecia intra in a III-a era de civilizatie, era Metaxas, care urma celei antice si celei bizantine.

Conform cu acest program, in 1936 s-au suspendat dezbaterile parlamentare, s-a creat o politie secreta. Nu s-au luat masuri cu caracter antisemit. In aceasta perioada s-au inregistrat unele cresteri in domeniul agriculturii si industriei.

Politica  externa Grecia a dus o politica pentru apararea stutu-quo-ului, fiind membra a Intelegerii Balcanice. Metaxas mentine alianta balcanica si securitatea regionala.

Ocuparea Albaniei de catre Italia, in 1940 a prefigurat invazia Greciei, desi in aprilie 1939 Anglia si Franta incheiasera un acord cu Grecia prin care garantau frontierele acesteia.

Incercand sa contracareze neantelegerile cu Italia, Metaxas s-a orientat spre o apropiere de Germania.