Relatiile statelor romanesti cu marile puteri.criza orienta la sec xvii-xviii

RELATIILE STATELOR ROMANESTI CU MARILE PUTERI.CRIZA ORIENTALA.SEC.XVII-XVIII

A Situatia internationala se caracterizeaza prin agravarea conflictului de interese intre marile puteri- Austria, Polonia, Rusia si Imperiul Otoman.

a Sec XVII In vreme ce in Apus se stabileste un nou raport de forte la incheierea Razboiului de 30 de ani (cu infrangerea Habsburgilor - 1648), in rasarit, se contureaza la sfarsitul secolului "Problema Orientala", generata de declinul Imperiului Otoman si de tendinta Marilor Puteri crestine de a prelua "mostenirea europeana" a acestuia printr-o politica expansionista. In cadrul "Chestiunii Orientale", gurile Dunarii, Balcanii si stramtorile se vor dovedi puncte de mare interes,iar Principatele se vor situa la confluenta intereselor economice si politice ale Austriei, Rusiei si Turciei. Inceputul "Crizei Orientale" se plaseaza in a doua jumatate a secolului XVII. In 1683 turcii incearca pentru ultima oara sa cucereasca Viena, care va fi salvata de austrieci, cu sprijinul regelui Poloniei Jan Sobieski. Din 1684, Austria incheie o alianta cu Polonia, Venetia, Rusia si Malta, o noua "Liga Sfanta", declansand ofensiva antiotomana. Turcii sunt infranti la Buda(1686), Mohacs(1687), Zenta(1697), si li se impune pacea de la Karlowitz(1699) care reglementa trecerea Ungariei si a Transilvaniei sub suzeranitate habsburgica. Spre sfarsitul secolului puterea Rusiei creste, in detrimentul Poloniei si a Turciei. In 1667, Rusia anexeaza Ucraina Rasariteana (de la Polonia), Azovul si Crimeea( de la turci). Va deveni o putere militara redutabila in timpul lui Petru cel Mare.

b Sec XVIII: Agravarea "Crizei Orientale" determina tensiuni in rasaritul Europei si o lunga serie de razboaie intre Austria, Rusia si Turcia. Aceste conflicte afecteaza grav Tarile Romane, care au servit drept teatru de operatiuni, baza de aprovizionare, zona de ocupatie si au fost silite sa suporte mari sacrificii teritoriale.

*Razboiul austro-turc din 1698-1699, se incheie cu pacea de la Karlowitz, prin care turci recunosc pierderea Ungariei si a Transilvaniei in favoarea habsburgilor.

*Razboiul ruso-moldo-turc din 1710-1711, se incheie cu pacea de la Vadul Husilor, in favoarea Imperiului Otoman, care primeste cetatea Hotin si impune in Moldova regimul fanariot.

*Razboiul austro-turc din 1716- 1718, se incheie cu pacea de la Passarowitz, prin care Banatul si Oltenia, Belgradul si N Bosniei sunt cedate habsburgilor.

*Razboiul ruso-austro-turc din 1735-1739, se incheie cu un rezultat nedecis, drept care pacea de la Belgrad prevede retrocedarea Olteniei si a Serbiei de catre austrieci.

*Razboiul ruso-turc din 1768-1774, se incheie cu victoria Rusiei, care, prin pacea de la Kuciuk-Kainargi obtine libera navigatie pe Mare si protectoratul asupra Principatelor.

*Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791(1792), se termina cu un rezultat nedecis, drept care se incheie "tratatele albe" de la Sistov(1791) cu Austria si de la Iasi(1792), cu Rusia, careia I se confirma stapanirea Crimeii, Ucrainei si a coastelor M. Negre pana la Nistru.

*Razboiul ruso-turc din 1806-1812, se incheie cu pacea de la Bucuresti, prin care Rusia obtine Basarabia.

*Razboiul ruso-turc din 1828-1829,se incheie cu pacea de la Adrianopol, prin care Rusia obtinea oficializarea protectoratului sau in Principate. Acestea erau recunoscute ca autonome si se desfiinta monopolul comercial otoman. Erau retrocedate Tarii Romanesti fostele raiale, Turnu, Giurgiu si Braila.

B Situatia politica a Tarilor Romane se caracterizeaza prin agravarea dominatiei otomane si prin instabilitate:

a.Sec. XVII- inceputul sec.XVIII: Instabilitatea politica este ilustrata prin numarul mare de domnii amestecul boierilor in alegerea domnilor si durata mica a domniei. Singurele domnii mai lungi si relativ stabile, cu mare importanta pentru dezvoltarea culturii,sunt cele ale lui Matei Basarab in Tara Romaneasca,intre 1632 si 1654 si Vasile Lupu in Moldova, intre 1634 si 1653. Spre sfarsitul secolului, domni autoritari si buni diplomati au incercat sa utilizeze noul context politic international spre a redobandi o larga autonomie cu sprijinul marilor puteri. Astfel, Serban Cantacuzino, domn al Tarii Romanesti intre 1678 si 1688, a initiat tratative secrete cu Habsburgii impotriva turcilor. Ulterior, Constantin Brancoveanu (1688-1714) va desfasura o diplomatie abila, bazata pe o politica "a pungilor cu bani" in raporturile cu Poarta, pe efortul de a stavili expansiunea habsburgica inspre tara sa, dar si pe tratative secrete cu Rusia. In urma unui complot, este mazilit si moare ca martir la Constantinopol la 15 august 1714. In Moldova, ultimul domn pamantean este Dimitrie Cantemir(1710-1711). Considerat fidel sultanului, acesta va initia insa tratative cu tarul Rusiei, Petru cel Mare, finalizate prin tratatul de la Lutk din 13 apr. 1711.In baza acestuia ostile ruse si cele moldovene vor declansa conflictul, dar vor suferi o grea infrangere la Stanilesti, in iulie 1711. Cantemir paraseste tronul si se refugiaza la curtea tarului. Dupa aceste evenimente, Poarta modifica statutul Principatelor, adoptand o noua formula politica de dominatie, regimul fanariot, instalat in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca, prin Nicolae Mavrocordat.                             b Regimul fanariot (1711/1716-1821): presupune cresterea influentei politice si economice a Portii in Principate;acestea isi pastreaza insa autonomia, principalele institutii, religia, structura sociala si cunosc unele aspecte ale modernizarii;dispare insa dreptul de a desfasura o politica externa proprie si dreptul de a intretine o armata nationala; obligatiile fata de Poarta sporesc.

Institutiile

* DOMNIA-se obtine prin numirea sultanului;tronurile sunt cumparate, ceea ce genereaza o mare instabilitate (36 domnii in Tara Romaneasca si 40 in Moldova);

-primii fanarioti apartin unor familii grecesti, romanesti  sau levantine, fosti dragomani ai Portii(fam. Ghica, Racovita, Mavrocordat, Callimachi, Caragea, Sutu, Moruzi, Ruset.)

-pastreaza titulatura si prerogativele interne, pot avea o curte si garzi de arnauti;

-duc in general o politica autoritara, uneori cu aspecte reformatoare, de sorginte iluminista ( C. Mavrocordat, Al. Ipsilanti) si sunt mari protectori ai ortodoxiei;

*DREGATORIILE- sunt multiplicate si se acorda prin vanzare; boierii pamanteni sunt treptat indepartati in favoarea grecilor;

*SFATUL- devine o institutie formala, lipsita de dreptul de a alege domnii;

*ADUNAREA TARII- este rar convocata (de ex. In 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova pentru a aproba suspendarea legarii de glie);

Obligatiile fata de Poarta

*TRIBUTUL (creste permanent)

*PESCHESURILE

*DARURILE si SUMELE PENTRU OBTINEREA si CONFIRMAREA DOMNIEI (MUCARER) *PRESTATIILE IN MUNCA SI PRODUSE si MONOPOLUL ECONOMIC OTOMAN (comertul preferential cu turcii)