Zoroastrism
(Mazdeism)
(din Zoroastru, numele grecizat al
reformatorului iranian Zarathustra + suf. -ism
Zoroastrismul desemneaza religia dualista aparuta in Iran,
la inceputul mileniului I i. H., atribuita profetului Zarathustra (Zoroastru),
avand urmatoarele principii: (1) Ahura-Mazda
/ Binele este Lumina, "seful universal suprem"; (2) Angra-Mainyu / Raul este zeitatea-demon, intunericul; (3) in
intregul cosmos, cele doua principii sunt ireconciliaabile; (4) lupta dintre
cele doua principii, Ahura-Mazda / Binele si Angra-Mainyu / Raul dureaza patru
perioade de cate trei milenii fiecare, culminand cu duelul decisiv si cu
aparitia lui Saoshyant, mantuitorul;
(5) oamenii se situeaza, in aceasta razboinicire, fie de partea Binelui, fie de
partea Raului; dar credinciosii de partea lui Ahura-Mazda contribuie la mai
grabnicul triumf al Binelui asupra Raului; (6) biruinta Binelui in cosmos prin
unirea fortelor umane, alaturi de Ahura-Mazda, duce la mantuirea individului,
mantuire ce poate fi dobandita mai iute prin viata traita intru Dreptate, intru
Inaltul Spirit Justitiar, decat prin rugaciuni, sacrificii, ritualuri etc.
Forma evoluata a vechiului Zoroastrism se numeste Mazdeism (< Mazda zeul suprem, sau zeul binelui, Ahura-Mazda din Avesta). Privitor la eschatologia individuala, Mircea Eliade si Ioan P. Culianu
subliniaza: «Judecata sufletului individual este un
motiv stravechi, dar detaliile ei se precizeaza in Avesta recenta si mai ales
in povestirile pahlavi. La trei zile dupa despartirea de trup, sufletele sosesc
la Podul Cinvat, unde realizarea Religiei celei Bune le va apare in infatisarea
propriei Daena, o fecioara de cincisprezece ani pentru mazdeenii cei buni si o
zgripturoaica pentru cei pacatosi. Dupa ce sunt
judecati de zeii Mithra, Sraosa si Rasnu, sufletele credinciosilor trebuie sa
treaca podul: cei buni vor trece fara necazuri, cei rai vor cadea in flacarile
iadului, cei care n-au fost nici buni si nici rai vor ajunge intr-un purgatoriu
numit Hamestagan. () Sufletul urca la cer in trei etape: intai stelele, care
sunt corespondentul "gandurilor bune", (humata), apoi Luna, corespondent al Cuvintelor
bune (hukhta), si Soarele, corespunzand "faptelor bune" (hvasta) ca sa soseasca in cele din urma in Imparatia Luminilor Nesfarsite
(Anagra raosa) (ECDrel, 276 sq.)