Rromii - surprinderea traiului romilor si a locuintelor lor - cultura tiganilor

Introducere:

Scopul alegerii acestei teme este surprinderea traiului romilor si a locuintelor pe care acestia le au, posibilitatile de intretinere. Astfel, prin metodologia de cercetare, voi incerca sa raspund la problema evidentiata pe parcursul lucrarii de licenta, folosind metode si instrumente de factura sociologica.

Structura acestei lucrari este alcatuita din 5 capitole, incercand sa raspunda problemei de cercetare, specificata si in scopul cercetarii, aceasta fiind: "Abordarea sociologica comparativa cu privire la vilele rromilor si casele rromilor, din orasul Huedin."

Partea teoretica

Capitolul I

I.Aspecte istorico-geografice privind evolutia a orasului Huedin:

1Asezare si coordonatele geografice ale orasului:

Din punct de vedere geografic, Huedinul este un oras aflat in judetul Cluj. Coordonatele acestuia sunt: in nord-vestul tarii la 100 kilometri inspre est de Oradea si la 50 kilometrii spre vest de Cluj-Napoca.

Relieful orasului este variat, avand trei forme diferite: de terase, de versant si de lunca, altitudinea medie nedepasind 56 metri.

Clima este temperat-continentala moderata, cu temperaturi medii cuprinse intre

7-8 grade Celsius anual, iar cantitatile de precipitatii cuprinse intre 700-800 mililitri.

2.Etimologia numelui orasului Huedin:

Locul de "hodina" pentru moti. In limba maghiara se numeste Banfyhunyad si in germana Heynod.

3.Descoperirile istorice pe teritoriul orasului :

Pe teritoriul administrativ al Huedinului de azi, au fost facute decoperiri pe Dealul

Securei, topoare neolotice, acest lucru insemnand ca acolo se putea afla o asezare omeneasca. Din aceeasi perioada s-au gasit si o bucata de obsidian, ea fiind descoperita la Bicalatu. Acelasi fel de asezare neolitica a fost cercetata arheologic la Calata, o localitate apropiata de Huedin.

Un alt indiciu a existentei omenirii a fost in Epoca Bronzului, atunci cand s-a  descoperit un ciocan de bronz lung de aproximativ 7 centimetri, locul gasirii ciocanului numindu-se "Rupturi".

In imprejurimile orasului descoperirile arheologice au aratat ca existau  unele asezari inca din Neolitic (7000-4500 I. CHR). Prima data cand a fost atestat documentar orasul Huedin este in anul 1332, secolul XIV, fiind remarcat sub numele de sacerdos de villa Hunad .

La inceputurile secolului XV, Huedinul devine un targ important, iar in 1437 urmand sa primeasca  rangul de oppidum si, in cele din urma, in anul 1961 sa devina oras.

Obiective turistice putem enumera: Biserica Romano-Catolica, Reformata

Calvina, aceasta a fost ridicata in secolul al XIII-lea si reconditionata in secolul al XVIII-lea si cele 2 biserici ortodoxe. Biserica Reformata - Calvina se poate vizita in localitatea Bicalatu situata la aproximativ 5 kilometri de Huedin, fiind considerata o suburbie a orasului.

Biserica Romano-Catolica a fost construita in jurul anului 1848 in stil neogotic, urmand Biserica Ortodoxa I, aceasta fiind ridicata in anul 1910 in stil neobizantin. in interiorul ei pe un perete este o frumoasa pictura in stil bizantin. Biserica Ortodoxa II a fost ridicata intre anii 1931-1934 in stil neobizantin cu ajutorul localnicilor, condusa de protopopul Aurel Munteanu, fiind numita "Catedrala Motilor".

Cele mai bogate izvoare istorice antice pentru teritoriul din jurul Huedinului sunt din perioada cand acesta a fost inclus intr-unul dintre cele mai marete imperii ale antichitatii si anume Imperiul Roman.

In Imperiul Roman, statul s-a implicat in dezvoltarea unei retele de transport extensiv, beneficiind de o retea de drumuri bine intretinute, dovezi fiind si bornele din  piatra(miliaria) plasate la marginea lor, care indicau distanta in pasi dintre localitati dar si portiuni din drum pastrate din antichitate.

De remarcat ca in toate localitatile din jurul Huedinului cu populatie actualmente majoritara sau in totalitate de etnie maghiara( Saula, Izvorul Crisului, Sancraiu, Valeni, Vistea, Horlacea) prin diverse descoperiri este atestat un fond dacic, roman sau daco -roman, peste aceste structuri asezandu-se mai tarziu maghiarii.

Din punct de vedere sanitar, orasul are un spital care la inceput se numea Spitalul Public al Judetului Cluj. A fost construit in perioada 1904 - 1912, de catre Hezei Istvan, din 1967 numindu-se Spitalul Orasenesc Huedin. Pe langa spital, orasul dispune de o policlinica, construita in 1968 in care in prezent mai activeaza doar cabinetele private de stomatologie si medicii de familie, celelalte sectii fiind mutate la spital.

4. Evolutia infrastructurii a orasului Huedin:

In Huedin, pe vremuri, ca si in prezent exista un targ unde veneau oameni atat din zona limitrofa, cat si de la distante mai mari, deoarece era vestit pentru marfurile care se gaseau aici.

De pe "Salase" ( Salajul de azi) soseau olarii din Almas si Buciumi, care te indemnau sa cumperi oalele de diferite marimi si intrebuintari. Tot aici puteai cumpara razboaie de tesut, spete pentru ele, diferite tipuri de "panura" pentru cearsafuri, sumane, itari, dar si furci pentru tors sau de cele pentru fan sau coase.

O vizita prin Huedinul contemporan intr-o zi de marti ne poate releva, fara un efort de vointa prea mare, aceeasi atmosfera pitoreasca a targului de odinioara "de la Hodin" .

Capitolul II

II. Structura demografica si tipologia locuintelor/gospodariilor a orasului Huedin conform datelor din recesamant:

1.Structura demografica a orasului Huedin, conform recesamantului din anul 1930:

1.2.Structura demografica a orasului Huedin dupa etnii:

In anul 1930 populatia orasului Huedin era de 5401 locuitori dintre care 1137 romani,

2883 maghiari, 1018 evrei si 328 romi.

1.3.Structura demografica a orasului Huedin dupa religie:

Din punct de vedere religios, populatia era alcatuita din 61.06% ortodocsi, 30.19% reformati, 3.5% penticostali, 1.89% romano-catolici, 0.93% baptisti, 1.26% greco-catolici.

2.Structura demografica a orasului Huedin, conform recesamantului din anul 2002:

Conform recensamantului din anul 2002, orasul Huedin avea o populatie de 9475 locuitori, pe suprafata de 61.24 kilometri patrati.

2.1.Structura demografica a orasului Huedin dupa etnii:

Din punct de vedere etnic, populatia este structurata in felul urmator: romani 5792, maghiari 2864, romi 819.

2.2.Structura demografica a orasului Huedin dupa religie:

Iar dupa criteriul al religiei apartinatoare sunt: 5786 ortodocsi, reformati 2861, greco-catolici 180, baptisti 89, penticostali 332, atei 20, alte religii 87.

Capitolul III

Tipologia caselor, locuintelor, si arhitectura orasului:

-nr de blocuri, nr de institutii publice/private, nr de case, distributia acestora, spatii de joaca/verzi, magazine , abc-uri, supermarket-uri si profilul acestora

-arhitectura orasului:tipul hexagonal, cizma, caciula

Proiect: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Marile Descoperiri Geografice

Capitolul IV

4.Caracteristici socio-demografice si cultural-educationale al rromilor din Huedin:    

4.1. Atestare documentara a rromilor in orasul Huedin:

Suprapopularea rromilor in Huedin este o problema mare, deoarece comparativ cu recensamantul din 2002, la cel din 2011 s-au inregistrat mai multi romi, cauza acestei suprapopularitati este nivelul de educatie scazut, izolarea sociala si relatiile interetnice care sunt afectate. Majoritatea rromilor din Huedin sunt izolati social, educatia lor este la nivel scazut, ponderea cea mai mare o ocupa romii saraci. Astfel fiind vizibila minoritatea de rromi in orasul Huedin. Aceasta  se defineste ca fiind un grup de persoane care la numar este inferior celui majoritar populatiei din comunitatea respectiva.

Provenienta originii si numelui rromilor ne spune prima data despre identitatea lor care este o constructie mentala cladita pe temelii istorice si sociale, indispensabila tuturor din ratiuni psihologice ( membri simt nevoia sa apartina unui grup) si unde elementele exacte au un rol insemnat, la fel si explicatia care le este oferita. Rromii sunt o minoritate pretutindeni in tarile europene, nedezvoltand in schimb o cultura insemnata, care sunt "in faza de cristalizare a constiintei identitatii lor etnice". Imigrarea rromilor in continentul european s-a petrecut in valuri repetate in trecutul unei lungi migratii. Ei au pornit din nord-vestul sau centrul Indiei intre secolele IX si XV, iar drumul strabatut putea fi refacut pe temelia influentelor pe care le-au dobandit asupra dialectul rromanii si limbile unor popoare balcanice si asiatice impreuna cu care au petrecut o parte din timp pe drumul acestei migratii. Traseul grupurilor principale de rromi este strabatut prin Persia, Imperiul Bizantin, Armenia si Peninsula Balcanica. Sosirea lor in Asia Mica se petrece la inceputul secolului al XI-lea, iar incepand cu secolul XIV prezenta rromilor este in insulele Pelopones si Creta. Partile din sudul Dunarii sunt locurile de unde membrii etniei rrome s-au raspandit, in urmatoarea perioada in mai multe teritorii ale continentului european incluzand si Tarile Romane. Din totalul grupurilor de rromi, doua grupuri s-au abatut de la drumul initial, unul din grupuri intrand Europa prin partile Asiei Centrale si prin nordul Marii Negre, iar ce-al de-al doilea grup a trecut prin partea de nord a Africii, in Peninsula Iberica.

Un lucru interesant de remarcat si important este faptul ca denumirile sub care sunt cunoscute etniile rrome provine din perioada cand au locuit in Imperiul Bizantin.

Rromii la sosirea lor au fost confundati cu apartinatorii unei secte religioase originare din Asia Mica, avand reputatia de ghicitori si magicieni. Numele pe care l-au primit rromi a fost "atsiganos" insemnand de neatins, "care nu se ating de altii" fiind transferat grupurilor de rromi si in ziua de azi stand la baza denumirii folosite in mai multe dialecte pentru a-i numii pe rromi: in limba romana, maghiara si bulgara tigani, in limba franceza tsiganes, zigeuner in germana si zingari in limba italiana.

In regiunea Balcanilor in aceeasi perioada s-a constituit fabuloasa origine egipteana. Datorita fertilitatii rromilor, unele teritorii trecute de nomazi, de exemplu cazul Epirului din Grecia, le-au numit "Micul Egipt" Pe aceasta baza rromi fiind numiti "egipteni", urmand ideea ca ei sa fie originari din Egipt. Ideea aceasta este reflectata in cuvintele folosite cu privire la rromi: gitanos in limba spaniola si gypsies in engleza.

Cuvantul rrom are originile pe baza unei teorii formate in perioada locuita in Imperiul Bizantin. Termenul provenind din denumirea folosita pentru populatia din Imperiul Bizantin in perioada acea: "romaios" Alte ipoteze atesta provenienta cuvantului dintr-o limba arhaica utilizata de populatia aceasta inainte de plecarea de pe teritoriul Indiei. Majoritatea grupurilor de rromi care si-au pastrat limba materna, limba rromani, folosesc termenul "rrom" cand fac referire la persoanele care se afla in comunitate in aceasta limba.

In concluzie cuvantul "rrom" are semnificatia de autoidentificare a apartinatorilor acestei minoritati si in acelasi timp un element relevant de unitate pentru majoritatea populatiilor de rromi din lumea intreaga.

Caracteristicile rasiale sunt foarte usor identificabile, de multe ori fiind un criteriu distinctiv, la nivelul observatiei comune, avand o importanta mare deoarece sustine comportamentul colectiv, acceptandu-se, majoritatea rromilor sa aiba un ten mai inchis la culoare.

Raportandu-ne la rromii din Huedin, limba natala, rromani, avand o capacitate mai redusa comparativ cu limba altor minoritati etnice, fiind purtatoare al specificului etnic. Acest lucru debuteaza din doua motive: primul motiv este gradul de raspandire a limbii fiind foarte scazut, datorita felului lor de trai de tip simbiotic, nefiind izolat raportandu-ne la comunitatea romana, utilizarea limbii comunitatii romane de catre rromi esre frecventa. Copii sunt invatati cu dialectul comunitatii dominante de la inceput, pentru ei fiind o a doua limba materna, in locurile unde limba materna este stiuta si utilizata, ori singura limba materna, unde dialectul rromanii nefiind utilizat. Un rrom care nu cunoaste limba romana, la un nivel de conversatie, sau in comunitatile maghiare, dialectul maghiar este o exceptie absoluta.

Din al 2-lea punct de vedere limba rromani nu este folosita in activitatile religioase, insemnand una din sursele relevante ale mentinerii unui dialect minoritar. Cand rromii participa la slujbe sau alte activitati religioase o fac alaturi de comunitatea dominanta si dialectul pe care il are aceasta.

Limba rromani are un neajuns: nu a fost niciodata redactata, nereprezentand un instrument cultural dezvoltator culturii traditionale si nici nu a avut acces la cultura universala. Cauzele care au contribuit la impiedicarea dezvoltarii culturii rrome au fost transmiterea pe cale orala a traditiilor, istoriei si folclorului.

Grupurile etnice minoritare se afla pretutindeni, in functie de grupul dominant din care fac parte, sunt mai putin sau mai mult dezavantajate, datorita discriminarilor si prejudecatilor.

Rromii din Huedin sunt in cea mai mare parte marginalizati si izolati din cauza modului de viata pe care il au. Probleme centrale ale populatiei huediniene de rromi sunt: cresterea saraciei, violentei si tensiunilor dintre comunitatile rrome si celelalte etnii, existand si cresterea intolerantei, stereotipurilor negative apartinatoare acestei etnii.

4.2. Structura demografica a comunitatii de rromi din orasul Huedin dupa urmatoaorele criterii: -sex, -varsta, -incadrare in munca cu carte de munca/fara carte de munca, -prestarii servicii ocazionale, -principala ocupatie (prelucrarea metalelor), somaj, beneficiari ai alocatiei complementare, beneficiarii altor prestatii sociale, scolarizarea rromilor, sursele de venit ale rromilor.

Rromii sunt beneficiari ai urmatoarelor prestatii sociale: alocatiile copiilor, ajutorul social, neavand gospodarie prea mare, (animale), dar cel mai bine se descurca din cersitul si furatul din straintate. Au multi copii mici,(specifica nr de copii/familie.intre 5-10) acest lucru ingreunand traiul, restantele la utilitati sunt mari, primind somatii pentru debransari.

Marea parte a timpului este ocupata de activitatile gospodaresti, romii au animale precum: porcine, cabaline, pasari de curte. Pe langa alimentele care le achizioneaza de la magazine, animalele constitutuie o resursa pentru hrana lor.

Barbatii merg in targuri de animale, cu cabalinele, le vand si produc bani pentru familie. In anotimpul calduros, ei merg la sapa si aduc lemne din padure familiilor lor si altor rude contra cost.

Copiii romilor saraci, care sunt mai mari, merg sa-i ajute pe tatii lor, in timp ce mamele stau acasa si au grija de cei mici si de gospodarie.

Principala ocupatie a rromilor saraci este prelucarea metalelor, ei construiesc din metal citerne pentru acoperisurile caselor si merg cu ele in piata pentru a le vinde, pe langa acestea mai construiesc galeti pentru apa si palnii din tabla. Rromii saraci incearca sa se integreze in societate prin munca pe care o presteaza, dorind sa fie acceptati de majoritate. O parte din ei se ocupa si cu colectarea fierului vechi, il duc la depozit pentru a primi bani pe el in functie de cantitatea de care dispun.

4.4. Perspective de integrare socio-profesionala a rromilor:

Comparativ cu minoritatea maghiara, minoritatea rroma este a doua din punct de vedere proportional numeric din totalul populatiei. Minoritatea rroma se intalneste cu o serie de probleme: lipsa educatiei, lipsa actelor de identitate, saracia, probleme de sanatate, somajul, lipsa locuintelor si discriminarea. Pe langa acestea mai exista si probleme de ordin psihologic, amplificandu-se pot ajunge sa afecteze in mod negativ. Inceputurile problemelor au legatura cu comportamentul, el este deviant, continuand cu partile mai accentuate si anume cu infractiunile.

Rromii la fel ca si celelalte etnii au nevoie de sustinere pentru integrarea in societate, avand si probleme de supravituire, statul ii ajuta, dar in acest mod ei devin dependenti de sistem. Tinandu-se cont de probleme cu care se confrunta rromii si de asa zisa mostenire "neagra", adica ("mostenire de suferinta") si influentele stereotipurilor si prejudecatilor care predomina situatiile lor actuale ne pune in situatia de a constientiza preocuparile cu care se confrunta aceasta etnie.

Pentru a construi o societate civila trebuie sa cunoastem si sa rezolvam problemele acute etniei rrome si in acelasi timp cream un mediu democratic indiferent de etnia apartinatoare.

Anul 1989 a fost anul in care accentul s-a pus pe pazirea drepturilor etnice, propunerea fiind facuta la nivel european. Tinand seama de acest lucru a debutat lupta contra fenomenului de discriminare, accentul fiind pus pe formele legale definite in lege. In conformitate cu Constitutia din 1991, mentionam faptul ca se admite in mod oficial apartenta la o etnie unde se face precizarea urmatoare "Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si la exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase".

Din acest punct de vedere minoritatea rroma este acceptata oficial fiind un grup etnic. Aflandu-se intr-o situatie mai speciala decat celeltalte etnii, trebuie stiuta si solutionata de actuala putere guvernamentala.

Din punct de vedere al profilului demografic cei din etnie rroma nu se afirma la recensaminte ca sunt apartinatorii acestei etnii din motivul imaginii sociale negative.

De ce aceasta atitudine ? Un lucru important sunt stereotipurile, anume judecatile caracteristice unui individ, nefiind trecute modul de gandire propriu si filtrul experientei. In modul general, stereotipurile au o valoare infima de veridicitate, avand caracteristici disfunctionale, conducand la conflicte intre majoritari si minoritari.

Pentru a intelege mai bine luam ca exemplu urmatoarea afirmatie: "Toti rromii sunt hoti si prosti". Aceasta afirmatie este folosita in mod frecvent in toate mediile sociale, continand in mod concret neadevaruri si anume: nu toti rromi se catalogheaza in acest mod si in al doilea sens, nu doar rromii fura. Iar cu privire la prostia, ea a existat, este prezenta si continua sa existe, indiferent de etnie, rasa, sex si religie.

Contributia rromilor la viata economica este descrisa prin gradul de asistare pe piata muncii, depinzand foarte mult de compententele profesionale.

Importanta deosebita sta la nivelul calificarii profesionale al etniei rrome, influentind tipul de colectivitate careia apartin. In cadrul comunitatilor compacte si putin izolate sunt caracteristice lipsa calificarii sau existenta unor tipuri de meserii traditionale. Probabilitatile fiind mici de angajare in meseriile de tip traditional, o submultime devin calificati in meserii de tip moderne. Un lucru important de remarcat este faptul ca gospodariile din mediul urban sunt mai bogate comparativ cu cele din mediul rural, de asemenea educatia avand un rol important cresterii veniturilor statornice, avantajand ulterior integrare rromilor pe piata muncii.

Pentru a le oferi ajutor rromilor este nevoie de etape propuse de catre guvern pentru a scoate etnia rroma din impasul financiar. Rromii din comunitatile nevoiase si-au elaborat strategia proprie de a produce bani, indreptandu-se spre meseriile unde nu au concurenta cu membrii etniei majoritare (colectarea fierului, sticlelor, comercializarea de porumb, flori, seminte). Aceasta situatie produce o pozitie cu functie mai mica a rromilor pe plan social, putandu-se extinde ca stereotip si prejudecata la stadiul intregii comunitati. Muncile traditionale ale rromilor platite slab si cautate putin ( spoitori, fierari, lautari, caramidari, argintari).

Transmiterea cunostintelor acestor meserii au fost dobandite transgenerational, avand legatura cu neamurile din care apartin. Meseriile moderne au fost dobandite prin prezenta rromilor la cursuri de specialitate ori la locul de munca pe care il prestau.

Rromii care nu detin loc de munca se ocupa cu anumite tehnici cum ar fi ( inselatoriile si cersitul), lucru care afecteaza in mod negativ alte etnii si etnia rroma, tinandu-se seama de acest aspect, ei vor fi etichetati ca fiind "toti la fel". Preferinta primordiala a rromilor este de a lucra in forme ilicite, dorind sa nu piarda beneficiile pe care le au din partea asistentei sociale.

Concomitent, membrii etniei rrome nevoiase si-au creat un aspect de victime ale sistemului social, provocand dependenta serviciilor oferite de asistenta sociala.

Motivul principal al traiului indecent este situatia financiara precara. Aceasta formeaza pe plan psihologic si social o paleta de atitudini caracteristice acestuia: lipsa de speranta, demoralizare, lipsa capacitatii, adaptarea la un mod de viata sarac.

Excluziunea sociala este un fenomen negativ, poate fi gasit in randul categoriilor sociale diferite, precum: familiile monoparentale, somerii, etc. Rromii din pacate apartin acestei categorii, nedetinand un nivel optim de integrare in societate (o parte din ei nu detin documente personale). Problemele prezentate duc si la alte forme de excluziune sociala( nedetinand acte personale, nu pot beneficia de o parte din drepturile pe care statul roman le ofera).

Educatia precara, nefrecventarea unei scoli duce la excluziune sociala, fapt ce determina diferente din punct de vedere al educatiei interetnice. Un alt motiv este angajarea rromilor in mod ilegal, afectand imposibilitatea beneficierii de asigurari de sanatate, identic fiind probabil ca o parte din etnia rroma, gratie formelor de discriminare, automarginalizarea, traditiilor culturale si altor probleme cu care se confrunta membrii etniei rrome, se poate vorbi intr-o oarecare masura de autoexcluziune.

Din punctul meu de vedere, romilor le-ar fi bine sa li se acorde o sansa in dorinta de a munci cinstit, in acest fel cersetoria si furturile nu s-ar petrece asa de frecvent, iar egalitatea sociala ar fi la un nivel mai ridicat, scop care ar face relatiile interetnice sa fie mai bune, obiceiurile, traditiile, culturile ar iesi in evidenta mai bine, egalitatea sociala ar fi pe un rang mai inalt.

Esantionul pe care s-a aplicat cercetare a dus la schimbarea dorintei romilor de integrare sociala cu celeltalte etnii, fapt care m-a facut sa vad o schimbare in Huedin. In celelalte orase ale Romaniei, conditiile de locuit ale romilor sunt putin mai diferite, ei isi deschid magazine, dorind prin lucrul acesta sa scoata in evidenta cultura, obiceiurile si traditia pe care o au.

Romii care locuiesc la pragul de subzistenta, ar dori sa munceasca, dar ii impiedica statutul social pe care il au, lucru care pe angajatori il face sa ii priveasca cu alti ochi.

4.5.Accesibilitatea comunitatii, infrastructura acesteia(retea de apa/canalizare, electricitate, internet, cablu, telefonie fixa/mobila)

Locuintele romilor nevoiasi nu sunt in aceleasi parti ale orasului cu vilele celor mai instariti, dupa cum spuneam prestigiul si faima sunt printre primele lucruri care conteaza pentru cei de etnie roma. Pozitionarea caselor, vorbesc despre case pentru ca aduc in discutie romii nevoiasi, sunt construite pe strada unde romanii nu au nici o locuinta. Acolo exista si un bloc ANL destinat romilor fara posibilitati material-financiare.

Strada unde aceastia au casele, face legatura cu centrul orasului si periferie. La iesirea din localitate se poate ajunge in satul Tetisu, la o distanta de aproximativ 6 kilometri, primul sat de langa Huedin, pe unde se poate ajunge in judetul Salaj. Un alt dezavantaj al romilor este accesul la sistemele de salubritate, ei isi tin gunoaiele pe langa case sau chiar in ele, neavand pubele, dar nici unde sa se spele in interiorul locuintei, factor care duce la favorizarea imbolnavirilor. In comunitatile de romi, ar fi bine sa se acorde un sprijin mai mare problemelor de sanatate, deoarece indeletnicirile lor sunt destul de importante, tinand cont de lipsa serviciilor de sanatate si discriminarea care este prezenta fata de modul cum sunt vazuti cand intra intr-un cabinet medical.

Vilele si palatele rromilor sunt construite aproape de strada principala care face legatura cu orasul Oradea la 100 de kilometri de Huedin. Astfel acestia au acces la infrastructura orasului Huedin: au apa, curent, facturile la utilitati sunt platite, nu fac parte din categoria platnicilor intarziati). Cand ajung in Huedin, isi cheltuie banii pe constructia vilelor, frecventeaza cluburile si barurile, se distreaza la jocuri de noroc, netinand cont de suma care este pusa in joc. Pe langa bani, aduc si autoturisme cu volan pe dreapta care le tin cateva luni si le schimba. Aceste masini sunt cumparate la un pret foarte mic, numerele de inmatriculare nu le schimba pentru a nu plati in Romania taxele de rigoare. Taxele fiind mai mici dincolo, merg regulat si le platesc, maxim de doua ori dupa care isi achizioneaza alte autovehicule.

Rromi au acces la televiziune prin cablu si satelit, telefonie mobila, insa sunt putine case unde este prezent si internetul, deoarece ei nu poseda computere, nestiind sa lucreze cu ele. Putinele cazuri unde se afla conexiune la Internet sunt la rromi care au neamuri plecate departe, tinand legatura cu ei cu ajutorul programelor de computer care ofera acest lucru. Legaturile prin Internet sunt mai putin costisitoare, ei pot sa vorbeasca cu cei plecati la un pret mai mic sau chiar gratis.

Reteaua de apa si canalizare este prezenta in tot orasul Huedin, rromii saraci avand apa doar in curte, la cioroi sau fantana. Baile nu sunt prezente in casa, tot in curte se gasesc iar acesta ar putea fi o cauza a imbolnavirii. Indiferent de tabara din care fac parte, fiecare casa si vila este bransata la electricitate, doar o parte din ei pot sa-si plateasca facturile, majoritatea.

Accesibilitatea rromilor instariti la infrastructura orasului Huedin, este mai usoara, se descurca mai bine, ei au in casa, baie, si sursa de apa, acest lucru le confera un confort sporit, netrebuind sa mearga in curte la fantana pentru a aduce apa.

Rromilor nevoiasi le este putin mai greu cu apa si toaleta, de multe ori apa din fantani nu este potabila, provocand alergii si boli.

Accesul la ingrijirile medicale si educatie este precar, acest lucru face ca rromii sa fie expusi abuzurilor si violentei. O parte din ei nu detin acte de identitate, acest lucru fiind asociat cu lipsa unor locuinte permanente, pot restrange accesibilitatea la ingrijiri, munca si educatie.

4.6.Modalitati de construire a caselor si palatelor ale rromilor:

Aparitia vilelor si a palatelor a fost determinata de dorinta rromilor de a arata celorlalti cetateni ai orasului ca acolo convietuiesc ei.

Incepand de la acoperis rromi au nume scrise si simboluri, predomina emblemele de la masini acest tip de arhitectura este specific arhitecturii eclectica  dintre secolele XIX-XX. Acesta este construit din tabla, pe mai multe straturi, cu turnulete, iar in varful lor sunt amplasate embleme.

Interioarele vilelor sunt impartite in doua: prima parte este folosita pentru prestigiu, unde scarile sunt din marmura, sunt folosite doar atunci cand se primesc musafiri si cea de-a doua parte a casei este alcatuita din 3 camere unde locuiesc ei.  

La vilele terminate, peretii exteriori sunt zugraviti in portocaliu si rosu, pe case sunt oranamentate capete de lei, acest lucru doreste sa scoata in evidenta puterea si prestigiul rromilor.

In orasul Huedin numarul vilelor si al palatelor se apropie de 100, pornind de la cele mai simple la cele mai sofisticate, aici referindu-ma la rromii avuti. Casele rromilor saraci nu sunt prea mult scoase in relief, pe motivul nereprezentativitatii lor.

Mai mult de jumatate din rromi, merg in Anglia, Irlanda pentru a-si produce bani, de acolo cersesc si fura pentru o viata mai buna aici. Merg in tarile din UK deoarece, statul de acolo este mai permisiv decat cel roman, unii dintre ei isi fac cetatenie si primesc ajutor social substantial, le permit sa-si faca aici o viata decenta, de multe ori mult mai decent decat cei din alte etnii. Aceste lucruri ii imping extrem de mult spre somaj, posibilitatea de a nu lucra cinstit, stau mult in strainatate, aici vin doar de sarbatori si sa observe din cand in cand constructia caselor si palatelor pe care si le fac cu banii obtinuti de dincolo, bine-nteles constructorii sunt cei care se ocupa cu ridicarea lor, negocierile se fac la inceput, ce proiect are casa, cat costa manopera si materialele si in ce perioada este gata. Locuintele rromilor, care au putere financiara mai crescuta, nu se pot compara cu celelalte case, acestea ajungand la cateva etaje iar acoperisul avand turle decorate cu sigle de masini cu renume. Marea parte a ,,vilelor'' asa cum le numesc rromii au fost construite din bani cersiti sau furati din strainatate, de acolo isi "produc" banii pentru traiul din tara.

Vila este mostenirea lasata pentru copii, fiecare rrom isi construieste dupa posibilitatile financiare de care dispune. Dimensiunile unei vile sunt cuprinse intre 10 metri latime si 22 metri lungime. La intrarea in vila se gaseste un hol, o bucatarie, toaleta, la fiecare etaj sunt dormitoare de ¾ metri; pana la 5/5 metri patrati. Holul de la intrarea in casa este placat cu gresie de 50/50 centimetri sau cu marmura, iar in exterior sunt prezenti stalpii, placati si aceia cu marmura.

In hol la parter sau in camera de oaspeti se afla o masa pentru douasprezece persoane cu scaune din lemn masiv, fiind sculptate. Peretii sunt carpetati cu desene precum "Rapirea din Serai", acest lucru aratand ca sunt nomazi, iar aceste carpete ii reprezinta.

Pe jos in dormitoare este pus parchet melaminat, covoarele aduse la fel ca mobila din strainatate, mobila este reconditionata. Destul de putine bunuri sunt achizionate din tara.

Timpul de constructie depinde de marimea vilei sau palatului, in perioada constructiei, locuiesc in alta casa sau merg in strainate, pe urma casa in care au locuit o dau bunicilor.

Cei care nu merg dincolo, traiesc in Huedin de pe o zi pe alta, doar din ajutorul social si alocatiile copiilor isi cumparare alimente, nu-si permit sa-si achizitioneze electrocasnice sau autoturisme, circula mai mult pe jos si cu scutere,  acelea sunt primite de la rude indepartate.

4.7. Conditiile de locuit ale rromilor:

Conditiile de locuit ale rromilor sunt destul de diferite, aceasta se evidentiaza prin resursele  financiare de care dispun.

Am descoperit un lucru pe care credeam ca nu se va putea intampla vreodata la rromi, acestia o parte traiesc in conditii de neimaginat, financiar nu stau deloc bine, mai ales pentru ca ei traiesc din alocatiile copiilor si cativa dintre adulti muncesc, fiind muncitori necalificati sau zilieri.

Principala ocupatie a rromilor saraci este prelucarea metalelor, ei construiesc din metal citerne pentru acoperisurile caselor si merg cu ele in piata pentru a le vinde, pe langa acestea mai construiesc galeti pentru apa si palnii din tabla. Rromi saraci incearca sa se integreze in societate prin munca pe care o presteaza, dorind sa fie acceptati de majoritate. O parte din ei se ocupa si cu colectarea fierului vechi, il duc la depozit pentru a primi bani pe el in functie de cantitatea de care dispun.

Casele in care locuiesc rromii, o parte din ele sunt vechi foarte putin reconditionate, astfel punand in pericol sanatatea acestora , dezvolatndu-se diverse boli cum ar fi: infectiile respiratorii, tuberculoza, problemele psihologice si riscul de accidente domestice.

O alta problema a rromilor este segregarea in orase, este o rezolvare ad-hoc deoarece mareste vulnerabilitatea si ii segregheaza in ceea ce priveste acordarea serviciilor de asistenta sociala, educatia, ocuparea fortei de munca, contactul cu restul societatii.

4.8.Interactiunile sociale intre rromi si a acestora cu celelalte etnii:

Relatiile sociale sunt determinate de statutul social pe care il are fiecare rrom, nici unii nu se lasa mai prejos si vor sa-si creasca prestigiul in comparatie cu tabara opusa. Relatiile sociale in aceasi tabara sunt destul de bune, aici lucrurile si discutiile petrecandu-se calm.

Rromii care locuiesc in conditii decente se descurca mai bine din punct de vedere financiar au legaturi sociale bune cu cei saraci.

Din discutiile si interviurile realizate atat cu membrii comunitatii de rromi, dar si a celor din comunitatea din orasul Huedin, am concluzionat faptul ca rromii, sunt altruisti, ajutorul este reciproc, comparandu-i cu celelalte etnii. Acest ajutor reciproc ii leaga foarte mult pe cei care se afla intr-o situatie financiara precara. Relatiile internetnice ar putea fi optimizate prin constientizarea acestora ca ei trebuie sa fie uniti, si ca valoarea unui om nu sta in tipul de vila construita in omenia acestuia fata de seamanul sau.

Legaturile sociale interetnice nu sunt prea bune, din acest punct de vedere rromii sunt egoisti si narcisisti, preferand sa tina pentru ei decat sa dea la "semenii" lor. Aici nu ma refer doar la partea materiala ci la respect si intelegere.

Interactiunile sociale interetnice la rromii saraci sunt mai pronuntate deoarece bunele maniere se fac mai bine vazute comparativ rromilor cu statut social mai ridicat. Rromii doresc sa se integreze in celelalte etnii, mai mult printre romani, deoarece cu maghiarii au legaturi mai stranse, multe dintre persoanele de etnie roma, vorbesc si limba maghiara.

Parerea celorlaltor etnii este una negativa, ei cred ca rromii vor impanzi tot orasul cu vile si palate, incercand sa influenteze cultura, obiceiurile, traditiile si pe alocuri educatia majoritatii populatiei. Imaginea orasului este una negativa, dat fiind faptul ca rromii au o educatie scazuta, iar acest lucru are o semnificatie importanta pentru celelalte etnii, vilele nu sunt construite din bani munciti, majoritatea nu platesc taxele si impozitele aferente, comportamentul este unul de mahala, muzica ascultata de ei este considerata inculta, acestia sunt factorii importanti pentru care orasul Huedin nu are o imagine buna.

Minoritatile sociale sunt un grup de persoane care au relatii intergrupale si cu alte grupuri majoritare care apartin la un grup, sunt aplicate tramente discriminatorii, neputandu-si avansa interesele legitmite, fiind subordonate cu privire la distribuirea puterii sociale, care au acces inegal la un ansamblu de merite sociale cum ar fi: puterea politica, banii si prestigiul.

Cercetarea sociologica a acestor grupuri etnice, se refera la identificarea asezarii lor in structura sociala, structura fiind creata de impartirea inegala a banilor, puterii si prestigiului. Procesul de suprapunere a minoritatilor sociale interactionand cu majoritatea sociala dominatoare au drept umare atat procese de pregatire si reproducere a diferentelor sociale si distantele acestora (discriminare, izolare, marginalizare, segregare sociala) cat si pastrarea lor ca motiv pentru continuarea stratificarii sociale tinand cont de pluralismul cultural.

In continuare voi vorbi despre caracteristicile grupului minoritar. Din punctul de vedere al Anthony G. Si R.J. Dworkin exista mai multe caracteristici ale minoritatii: putere diferentiala, identificabilitate, tratament priorativ si diferential si discriminarea sau mai poate fi numita si "constiinta de sine a grupurilor minoritare".

Identificabilitatea este data de trasaturile culturale si fizice, care exista la temelia statului minoritar, trasaturi care ar putea fi supuse definirii si explicarii sociale, fiind caracteristici.

Puterea diferentiala face referire la minimalizarea sanselor de succes a minoritatilor, accesului la educatie, slujbe, sisteme de sanatate, grupurile minoritare de obicei ocupa pozitii sociale dezavantajoase.

Tratamentul diferential, se arata de obicei afectand nu doar sansele dar si modul lor de viata.

Constiinta de sine a colectivitatilor minoritare se construieste treptat, colectivitatea perceptand asemanarile pozitiei lor, acelasi destin. Prin constiinta de sine se intelege propria identitate reflectandu-se asupra grupului.

In sociologie, cuvantul etnic, formeaza mai multe intelesuri, facand referire rareori la rasa, la grupuri nationale, sau la religie si deseori la imbinarea acestora. Grupurile etnice sunt explicate ca fiind grupuri cu obiceiuri culturale mutuale si avand sentimentul identitatii ca subgrup in interiorul societatii inglobate. Aceste grupuri distingandu-se prin caracteristici culturale proprii: traditii, limba, stil de viata si comportament. Apartinatorii grupului constientizeaza propria lor identitate si se lauda ca nefiind la fel ca si grupurile majoritare.

Cuvantul cheie in explicabilitatea minoritatilor etnice, fiind cel de cultura, prin propria cultura a minoritatii etnice se integele sistemul comprehensiunii impartasite si evoluate intr-un context social si economic pe un fundal politic si istoric aferent. Trasaturile prioritare ce alcatuiesc grupurile etnice sunt: originea numelui, provenienta, identitatea si statutul.

Capitolul V

5.Functia de reprezentare sociala a palatelor si a caselor de rromi:

In prezent rromii sunt reprezentati prin 3 metode de structuri.

Prima metoda a structurii o constituie reprezentarea rromilor fiind o minoritate nationala. In acest fel, organizatia rromilor care este cea mai votata in alegerile parlamentare le este oferit un mandat in Camera Deputatiilor, trimitand reprezentantii in Consiliul Minoritatilor Nationale si primesc bani din partea statului. Pe langa ajutorul financiar, li se mai permite accesul la o parte din proiectele operationale acordate minoritatilor nationale care au avut initieri din partea structurii guvernamentale.

Al 2-lea tip de structura de reprezentare apartine nivelului organelor alese ale statului administrativ. Rromii sunt reprezentati in consiliile locale, consiliile judetene si primarii. Pe langa acestia mai sunt si rromi care au candidat pentru partidele majoritare si au fost desemnati in structurile reprezentative..

Ultimul tip de strucura reprezentativa a intereselor rromilor sunt organizatiile civice. Luand in calcul functia de reprezentare a organizatiilor nonguvernamentale este de obicei una secundara, ele au reusita in a exprima anumite interese ale grupurilor luand parte la agregarea acestor dobandirii in sistemul complex de alipire a intereselor societatii. Organizatiile rromilor sunt deseori tratate de structurile administratiei ca lideri ale intereselor comunitatii, multe din organizatii dezvoltandu-si un dialect specific insemnand vocea rromilor.

Celelalte etnii vad vilele rromilor ca pe niste ,,biserici", pentru ei fiind destul de stranii in vederea locuirii in aceste palate. Astfel, strainii dar si celelalte etnii din oras au nevoie de multa putere financiara si statut social superior. Strainii fotografiaza aceste vile neintelegand modalitatea in care rromii obtin banii necesari pentru construirea palatelor. Astfel am avut ocazia de a sta de vorba cu ei si au inceput sa-mi povesteasca ce cred despre modalitatea rromilor de a face bani, cele mai multe afirmatii au fost "rromii fura". Vizitatorii au fost uimiti de palatele acestora, negand astfel existenta lor in Huedin. Acestia m-au rugat sa-i ghidez spre o alta comunitatea aflata la polul opus al orasului, intrand in contact direct cu o alta categorie de rromi, acestia locuind la interferenta cu judetul Salaj. Lucrurile pe care le-au intalnit, strainii in acel loc, nu erau chiar pe gustul lor, aici vazand persoane care traiesc in conditii umile, intrebandu-ma care sunt relatiile cu cei din jur, dar mai ales cu partea romilor mai instariti.

Le-am explicat dar au fost putin mirati, deoarece de acolo de unde veneau nu existau astfel de situatii, ei fiind mai apropiati.

Perioada de vara este anotimpul lor preferat pentru emigrare, iarna nu prea reusesc sa-si produca banii necesari construirii si traiului in Huedin. Stau aproximativ intre 5-8 luni pe an in Anglia sau Irlanda pentru a fura si cersi, pe urma vin in Huedin, sponsorizeaza constructorii cu sume mari pentru palate, mananca bine, pariaza la casinouri si la alte jocuri de noroc, cand observa ca banii li se termina, merg dincolo si se apuca din nou de cersit si furat. Deobicei fura de la persoanele in varsta sau oamenii care stau in gari in asteptarea trenurilor sau in metrouri.

Pe langa bani, se mai aleg si cu telefoane, aparate de fotografiat si alte bunuri pe care le vand in Huedin in piata sau pur si simplu pe strazi. Negocierile sunt mari deoarece vor sa le vanda cat mai repede posibil pentru a merge dupa alta "marfa".

"Afacerile" pe care romii le fac in Huedin, educatia, stilul de viata, contribuie la formarea unei imagini negative a orasului din partea altor comunitati, din alte localitati.

Functia de reprezentare sociala a rromilor este facuta de Bulibasa, el este seful tuturor rromilor, mai precis "el cappo di tutti capi". Se ocupa de probleme lor, mai ales administrative, nimeni din satra nu are curajul de a-i incalca cuvantul.

Vilele si palatele rromilor instariti sunt un motiv de mandrie pentru ei, chiar daca celelalte etnii nu au o parere buna despre acestea. Un element comun al reprezentativitatii caselor si vilelor este persoana de sex masculin, care se numeste barbatul. El este capul familiei, aducand bani in casa, ajuta familia din punct de vedere financiar si moral. Femeile sunt considerate slugi deoarece in comunitatea rroma inegalitatea intre sexe este prezenta. Tot timpul barbatul are ultimul cuvant, iar femeia trebuie sa se supuna, astfel de multe ori cand aceasta este de parere contrara cu sotul ei, se ajunge la agresivitate verbala si fizica.

Dupa cum am amintit mai sus, exista un asa zis "sef" pentru toti apartinatorii comunitatii rrome, el fiind numit Bulibasa si pe langa problemele administrative pe care le rezolva, are dreptul de a pedepsi pe cei care ii incalca cuvantul. Acesta stie tot despre fiecare familie, uneori sunt dati cand se implica chiar si in problemele intime si personale ale membrilor comunitatii minoritare.

Mandria si prestigiul pe care il arata acesti rromi fata de celelalte etnii, nu face decat sa apara in ochi si mai rai. Reprezentativitatea fiecarui palat are legatura cu partea financiara a fiecarei familii, acest lucru potrivindu-se si la case.

Partea de cercetare:

Consideratii metodologice:

Scopul cercetarii:

Obiectivele cercetarii:

Ipoteza de cercetare:

Variabilele cercetarii:dependenta si independenta

Universul cercetarii: descrierea caracteristicilor demografice ale  esantionului si tipul de esantion folosit prentru selectarea respondentilor:

Metode si tehnici de factura sociologica:

-motivarea alegerii acestor metode si instrumente:

Observatia si Grila de Observatie

Interviul semistructura si ghidul de interviu

Analizarea si interpretarea datelor  ale cercetarii:

Concluziile cercetarii:

Concluzii per ansamblul lucrarii si noi directii de cercetare:

Bibliografie:

Anexele: