Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Matematica


Qdidactic » didactica & scoala » matematica
Test programare liniara



Test programare liniara




TRUE/FALSE


1.

Exista probleme de programare liniara care sa nu poata fi exprimate in forma standard.


ANS:     F


2. Orice problema de minimizare poate fi transformata intr-o problema de maxim.


ANS:     T


3.

Orice problema de minimizare poate fi transformata intr-o problema de maxim, pe baza relatiei,




ANS:     T


4.

In exprimarea matriceala, o problema de programare liniara in forma canonica este descrisa astfel. Determina vectorul Rn care maximizeaza

cu restrictiile


ANS:     T


5.

In exprimarea matriceala, o problema de programare liniara in forma canonica este descrisa astfel. Determina vectorul Rn care maximizeaza

cu restrictiile


ANS:     F


6.

Functia obiectiv a unei probleme de programare liniara este . Fie k o constanta. Graficul ecuatiei

este un hiperplan.


ANS:     T


7. Intersectia unui numar finit de multimi convexe (daca nu este multimea vida) este multime concava.


ANS:     F


8. Multimea tuturor combinatiilor convexe definite pe un set finit de puncte din Rn este convexa.


ANS:     T


9. Fie o problema de programare liniara in forma canonica in care matricea A are m linii si n+m coloane. Daca rangul matricei A este m, rezulta ca vectorii care formeaza liniile lui A sunt liniar independenti. Rezulta ca sistemul constrangerilor nu contine ecuatii redundante.


ANS:     T


10. Fie P problema de programare liniara in forma canonica si S multimea solutiilor admisibile ale lui P. Orice solutie de baza si admisibila a lui P este punct extrem al lui S si, reciproc, orice punct exterm al lui S este solutie de baza si admisibila a lui P.


ANS:     T


11. Pasul al doilea al metodei simplex presupune verificarea criteriului de optimalitate.


ANS:     T


12. Regula Bland. Alege drept coloana pivotala prima coloana (cea cu indicele minim) cu element nul in linia obiectiv.


ANS:     F


13. Fie P problema de programare liniara in forma standard. Problema duala asociata problemei duale a lui P este P.


ANS:     T


14.

Fie problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,

nerestrictionat

Forma duala este problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,


ANS:     F


15.

Fie problema primala de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,

Pentru fiecare i, este interpretat ca stocul maxim disponibil din cea de-a i-a resursa.


ANS:     T


16. Membrul stang al celei de-a j-a constrangeri a problemei duale semnifica valoarea totala a intrarilor utilizate pentru producerea unei unitati din cea de-a j-a iesire.


ANS:     T


17. Daca problema primala/duala are o solutie admisibila si functia obiectiv are o valoare optima finita, atunci problema duala/primala are o solutie admisibila cu aceeasi valoare obiectiv.


ANS:     T


18.

Consideram disponibil istoricul randamentelor procentuale pe m perioade de timp pentru fiecare actiune dintr-un grup de n actiuni si notam cu , randamentul actiunii i in perioada j; , fractiunea investita in actiunea i, astfel incat ;, varianta actiunii i;, covarianta dintre actiunile i si k. Portofoliul este definit de fractiunile de investitii .

Randamentul asteptat al portofoliului este dat prin


ANS:     T


19.

In general, tehnicile de rezolvare a problemelor de optim (nu neaparat liniare) nu sunt iterative.


ANS:     F


20. Tehnicile de cautare directa utilizeaza comparatii ale valorilor functiei de optimizat in puncte de test.


ANS:     T


21.

Problema RISCMIN1M (pentru a determina portofoliul optim cu valoarea tinta pentru randament data de Rp) poate fi exprimata in termenii unei probleme de optimizare fara restrictii, astfel

Minimizeaza


ANS:     T


22.

Fie setul de restrictii ale unei probleme de programare liniara,

Punctul apartine multimii solutiilor admisibile ale problemei.


ANS:     T


23.

Fie problema de programare liniara in forma canonica,

Maximizeaza 

cu restrictiile

si astfel incat .

Determinarea unei solutii de baza admisibile poate fi realizata prin metoda in doua faze. In prima faza a metodei, pentru obtinerea unei solutii de baza fezabile, sunt introduse m variabile artificiale, notate cu , obtinandu-se problema,

Maximizeaza

cu restrictiile

si astfel incat .


ANS:     F


24.

O varianta pentru a determina portofoliul optim este de a fixa o valoare tinta pentru randament, de exemplu de Rp procente, si de a minimiza functia risc. O varianta a acestei probleme, RISCMIN1M poate fi exprimata prin

Minimizeaza


ANS:     T


MULTIPLE CHOICE


1.

Fie problema de programare liniara

maximizeaza

cu restrictiile

Problema definita mai sus este


a.

in forma standard


c.

in forma oarecare

b.

in forma canonica

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


2.

Fie problema de programare liniara

maximizeaza  (*)

cu restrictiile

Functia definita in (*) este numita


a.

functie de selectie

d.

functie de dilatare

b.

functie obiectiv


e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

functie de contractie

 



ANS:     B


3.

Fie problema de optimizare

Minimizeaza

cu restrictiile

Problema definita mai sus este


a.

de programare liniara in forma standard

c.

nici una din celelalte variante prezentate

b.

de programare liniara in forma canonica

 



ANS:     C


4.

Fie problema de programare liniara

maximizeaza

cu restrictiile

Problema definita mai sus este

a.

in forma standard

c.

in forma oarecare

b.

in forma canonica

 



ANS:     B


5.

Fie problema de optimizare

minimizeaza

cu restrictiile

Problema definita mai sus este


a.

de programare liniara in forma standard

c.

nici una din celelalte variante prezentate

b.

de programare liniara in forma canonica

 



ANS:     C


6.

Fie problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile

Forma standard a problemei de mai sus este

a.

maximizeaza

cu restrictiile

, ,

c.

maximizeaza

cu restrictiile

, ,

b.

minimizeaza

cu restrictiile

, ,

d.

maximizeaza

cu restrictiile

, ,




ANS:     A


7.

Fie problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile

Forma standard a problemei de mai sus este

a.

maximizeaza

cu restrictiile

, ,


c.

maximizeaza

cu restrictiile

b.

maximizeaza

cu restrictiile

d.

problema nu permite reprezentare in forma standard



ANS:     B


8.

Fie problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile

Forma standard a problemei de mai sus este

a.

maximizeaza

cu restrictiile

c.

maximizeaza

cu restrictiile


b.

maximizeaza

cu restrictiile


d.

problema nu permite reprezentare in forma standard



ANS:     A


9.

Fie problema de programare liniara

maximimeaza

cu restrictiile

Forma matriceala este

Maximizeaza

cu restrictiile

,R2

Atunci matricea A este,

a.

d.

b.

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

 



ANS:     C


10.

Relatia

este echivalenta cu perechea de inegalitati

a.

,

c.

,

b.

,

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     C


11. Daca o variabila xj nu este supusa constrangerii de a fi nenegativa, xj poate fi inlocuita cu perechea de variabile , unde

a.

,,

c.

,,

b.

,,

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


12.

Fie problema de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile

Forma standard a problemei de mai sus este,


a.

maximizeaza

cu restrictiile

c.

maximizeaza

cu restrictiile


b.

maximizeaza

cu restrictiile

 



ANS:     C


13. Fie restrictia. Pentru exprimarea acesteia in forma canonica, este considerata o variabila suplimentara nenegativa, , astfel incat

a.

c.

b.

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     B


14.

In exprimarea matriceala, o problema de programare liniara in forma canonica este descrisa astfel. Determina vectorul Rn care maximizeaza

cu restrictiile

Data A este

a.

vector

c.

scalar

b.

matrice

 



ANS:     B


15.

In cazul unei probleme de programare liniara in forma canonica, cea de-a i-a restrictie este definita de,

, pentru

sau, echivalent,

a.

d.

b.

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

 



ANS:     C


16.

Cea de-a i-a restrictie a problemei,

este exprimata in forma vectoriala prin, pentru

a.

c.

b.

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


17.

Fie solutii admisibile ale unei probleme de programare liniara P. Elementele multimii,

sunt

a.

solutii optimale ale lui P

c.

solutii oarecare ale lui P

b.

solutii admisibile ale lui P

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     B


18.

Hiperplanul definit de , , imparte Rn in doua semispatii inchise,

cu proprietatile

a.

Rn,

c.

Ø,

b.

Rn,

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:     A


19. Multimea solutiilor admisibile ale unei probleme de programare liniara este multime

a.

convexa

c.

concava

b.

nici una din celelalte variante prezentate

d.

finita



ANS:     A


20. Fie P o problema de programare liniara. Deoarece multimea solutiilor admisibile ale lui P, F, este intersectia tuturor hiperplanelor inchise definite de setul de restrictii ale lui P, rezulta ca F este

a.

poliedru convex, daca nu este multimea vida

c.

poliedru concav, daca nu este multimea vida

b.

poliedru convex, daca este multimea vida

d.

poliedru concav, daca este multimea vida



ANS:     A


21. Multimea solutiilor unui sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute este

a.

convexa

c.

concava

b.

finita

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


22.

Un punct se numeste combinatie convexa a punctelor daca exista cu

astfel incat

a.

c.

b.

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     B


23. Multimea tuturor combinatiilor convexe definite pe un set finit de puncte din Rn este

a.

concava

c.

nici una din celelalte variante prezentate

b.

vida

 



ANS:     C


24. Fie S o multime convexa in Rn. Un element este punct extrem daca si numai daca

a.

nu este combinatie convexa a nici unui subset al lui S care contine u

d.

este combinatie concava a unui subset unic al lui S care contine u

b.

este combinatie convexa a unui subset unic al lui S care nu contine u

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

nu este combinatie convexa a nici unui subset al lui S care nu contine u

 



ANS:     C


25. Fie ; restrictia defineste semispatiul inchis

a.

c.

b.

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     B


26. Primul pas al metodei simplex presupune

a.

constructia functiei obiectiv

c.

determinarea unei solutii de baza admisibile initiale

b.

determinarea unei solutii de baza oarecare la momentul initial

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     C


27. Cel de-al treilea pas al metodei simplex presupune

a.

verificarea criteriului de optimalitate

c.

selectarea tabelului curent

b.

selectarea coloanei pivotale (variabila de intrare)

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     B


28. Cel de-al patrulea pas al metodei simplex presupune

a.

verificarea criteriului de optimalitate

d.

selectarea tabelului curent

b.

selectarea coloanei pivotale (variabila de intrare)

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

selectarea liniei pivotale (variabila de iesire)

 



ANS:     C


29. La cel de-al patrulea pas al metodei simplex, daca nu exista nici un raport nenegativ si nenul, variabila de intrare poate creste oricat si problema de programare liniara nu are solutie optima finita, caz in care algoritmul

a.

se opreste

c.

continua

b.

cicleaza

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


30. Cel de-al cincilea pas al metodei simplex presupune

a.

verificarea criteriului de optimalitate

d.

constructia noului tabel

b.

selectarea coloanei pivotale (variabila de intrare)

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

selectarea liniei pivotale (variabila de iesire)

 



ANS:     D


31.

Fie problema de programare liniara

maximizeaza

cu restrictiile,

Problema duala este,

a.

minimizeaza

cu restrictiile,

c.

minimizeaza

cu restrictiile,


b.

maximizeaza

cu restrictiile,

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     D


32.

Fie problema primala de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,

Pentru fiecare j, variabila este

a.

cantitatea (necunoscuta) din cea de-a j-a iesire care trebuie produsa

d.

necesarul (cunoscut) din cea de-a j-a resursa care trebuie utilizata

b.

cantitatea (cunoscuta) din cea de-a j-a iesire care trebuie produsa

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

necesarul (necunoscut) din cea de-a j-a resursa care trebuie utilizata

 



ANS:     A


33. Cea de-a i-a componenta a unei solutii optimale a problemei duale reprezinta

a.

contributia adusa profitului de o unitate din cea de-a i-a iesire

d.

contributia adusa costului de o unitate din cea de-a i-a iesire

b.

contributia adusa profitului de o unitate din cea de-a i-a intrare

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

contributia adusa costului de o unitate din cea de-a i-a intrare

 



ANS:     B


34. Criteriul de optim al metodei simplex poate fi reformulat astfel: tabelul simplex curent reprezinta o solutie optimala daca si numai daca

a.

pentru orice

d.

exista

b.

exista

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

pentru orice

 



ANS:     C


35.

Tentativa de rezolvare a unei probleme de programare liniara are urmatoarele rezultate alternative

1.   Nu exista solutii admisibile

2.   Exista o solutie optimala finita

3.   Exista solutii admisibile, dar functia obiectiv este nemarginita.


a.

1+2

d.

1+2+3

b.

1+3

e.

2

c.

2+3

 



ANS:     D


36. Daca problema primala are solutii admisibile, dar functia obiectiv este nemarginita, atunci problema duala

a.

nu are solutii fezabile

c.

are un numar impar de solutii fezabile

b.

are o solutie fezabila

 



ANS:     A


37.

Fie problema de optimizare neliniara,

Minimizeaza

cu restrictiile


unde constanta (de obicei cu valoare foarte mare) si functia este definita prin,

Ea este echivalenta cu

a.

Minimizeaza

cu restrictiile


c.

Minimizeaza

cu restrictiile

b.

Maximizeaza

cu restrictiile


d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


38. Consideram disponibil istoricul randamentelor procentuale pe m perioade de timp pentru fiecare actiune dintr-un grup de n actiuni si notam cu , randamentul actiunii i in perioada j; , fractiunea investita in actiunea i, astfel incat ;, varianta actiunii i;, covarianta dintre actiunile i si k. Portofoliul este definit de fractiunile de investitii . Randamentul mediu al fiecarei actiuni , , este calculat prin,

a.

c.

b.

d.

nici una din celelalte variante prezentate



ANS:     A


39. Problema standard a minimizarii riscului portofoliului , RISCMIN0, poate fi modificata prin eliminarea restrictiei si a variabilei , deoarece

a.

d.

b.

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

 



ANS:     D


40.

Metoda secantei are la baza interpolarea liniara; daca F' este evaluat in punctele , atunci

este o estimatie a punctului in care F'

a.

se anuleaza

c.

este strict negativ

b.

este strict pozitiv

d.

nici una din celelalte variante



ANS:     A


41.

In tabelul urmator este prezentat istoricul randamentelor corespunzatoare actiunilor A1 si A2 pe primele 6 luni ale anului.



Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

A1

1.2

1.3

1.4

1.5

1.1

1.2

A2

1.3

1.0

0.8

0.9

1.4

1.3


Randamentul mediu al portofoliului este dat de vectorul


a.

d.

b.

e.

nici una din celelalte variante prezentate

c.

 



ANS:     B


42. Pentru rezolvarea problemelor de optim, unele metode necesita si calculul derivatelor partiale de ordinul II, adica a matricei

a.

Hessian

c.

nici una din celelalte variante

b.

Gradient

 



ANS:     A


43.

Fie setul de restrictii ale unei probleme de programare liniara,

Un punct din cele listate mai jos nu apartine multimii solutiilor admisibile ale problemei.

a.

c.

b.

d.



ANS:     B


44. Matricea simetrica A este pozitiv definita daca si numai daca, pentru orice , are loc relatia

a.

c.

b.

d.



ANS:     A


45.

Fie problema primara de minimizare a riscului in cazul unui portofoliu definit de fractiunile de investitii , RISCMIN0,

Minimizeaza 

Problema RISCMIN0 poate fi rezolvata prin abordare analitica, astfel. Deoarece functia gradient este,

valoarea optimala a lui x este obtinuta prin rezolvarea sistemului liniar,

a.

c.

b.

d.

nici una din variantele celelalte



ANS:     A


NUMERIC RESPONSE


1.

Daca sunt ultimile m coloane ale lui A (matrice cu n coloane) si sunt liniar independente si daca

unde , atunci este punct extrem al lui S, unde


ANS:    

0


2. Metodele gradient au avantajul ca permit definirea unui test de convergenta evident, si anume algoritmul este incheiat cand gradientul este apropiat de valoarea


ANS:    

0


COMPLETION


1. O problema in care fie functia obiectiv, fie membrul drept al unei constrangeri sunt functii neliniare este problema de programare


ANS:     neliniara


2. Orice restrictie de tip egalitate poate fi transformata intr-o pereche de .


ANS:     inegalitati


3. Un vector Rn care satisface restrictiiile problemei de programare liniara este numit solutie fezabila sau . a problemei.


ANS:     admisibila


4. O solutie admisibila care optimizeaza functia obiectiv a unei probleme de programare liniara se numeste solutie .


ANS:     optimala


5. Variabila suplimentara utilizata pentru exprimarea unei restrictii de tip inegalitate intr-o restrictie de tip egalitate se numeste variabila .


ANS:     slack


6.

In cazul unei probleme de programare liniara in forma canonica, cea de-a i-a restrictie este definita de relatia

Multimea punctelor  Rn care satisfac relatia de mai sus este un .al lui Rn


ANS:     hiperplan


7. Pe baza definitiei solutiei admisibile a problemei de programare liniara, P, rezulta ca multimea solutiilor admisibile ale lui P este tuturor hiperplanelor inchise definite de setul de restrictii ale lui P.


ANS:     intersectia


8. Un semispatiu inchis este multime


ANS:     convexa


9.

O multime convexa se numeste daca este inclusa intr-un dreptunghi, adica o multime de tipul

unde , R, .


ANS:     marginita


10.

Fie S o multime convexa. Un punct se numeste punct.. al lui S daca, pentru orice pereche de puncte distincte ,


ANS:     extrem


11. Daca este punct extrem al lui S, atunci coloanele matricei A care corespund componentelor strict pozitive ale lui x formeaza un set de vectori liniar in Rm.


ANS:     independenti


12. Fie S  multimea solutiilor admisibile ale unei probleme de programare liniara P. Daca S este nevida si marginita, atunci exista o solutie optimala a problemei P si aceasta este punct . al lui S.


ANS:     extrem


13.

Fie solutii admisibile ale unei probleme de programare liniara P. Elementele multimii,

sunt   .ale lui P.


ANS:     solutii admisibile


14. Fie S  multimea solutiilor admisibile ale unei probleme de programare liniara P. Daca P nu are solutie optimala, atunci S este fie vida, fie ..


ANS:     nemarginita


15. Fie P problema de programare liniara in forma canonica. P are un numar finit de solutii de baza si admisibile, inferior lui , care reprezinta numarul solutiilor .. . ale lui P.


ANS:     de baza


16. Fie P problema de programare liniara in forma standard, S multimea solutiilor admisibile ale lui P si S' multimea solutiilor admisibile ale variantei canonice ale lui P. Orice punct extrem al lui S determina obtinerea unui punct extrem al lui S' prin adaugarea variabilelor Reciproc, orice punct extrem al lui S' determina, prin trunchiere, obtinerea unui punct extrem al lui S.


ANS:     slack


17. Multimea convexa a solutiilor admisibile ale unei probleme de programare liniara in forma standard are un numar de puncte extreme.


ANS:     finit


18. Fie S multimea solutiilor admisibile ale problemei de programare liniara definita in forma standard. Doua puncte extrem ale lui S sunt daca au in comun, ca solutii de baza si admisibile, una si numai una din variabilele de baza considerate.


ANS:     adiacente


19. Criteriul de oprire pentru metoda simplex este urmatorul. Daca linia obiectiv a tabelului contine in pozitiile variabilelor non-baza elemente, atunci este obtinut maximul functiei obiectiv si calculul se incheie.


ANS:    

nenegative

pozitive


20. Se numeste solutie o solutie in care cel putin o variabila de baza este nula.


ANS:     degenerata


21. La cel de-al patrulea pas al metodei simplex, cresterea variabilei de intrare este data de rapoartele dinte elementele de pe coloana cea mai din dreapta (solutia admisibila de baza de la momentul curent) si valorile corespunzatoare de pe coloana., numite rapoarte.


ANS:     pivotala


22. La cel de-al cincilea pas al metodei simplex este construit tabelul rezultat in urma modificarii setului solutiilor de baza admisibile prin stabilirea variabilelor de intrare si de iesire. Procedura este numita de


ANS:     pivotare


23.

Fie perechea de probleme de programare liniara,

(1) maximizeaza

cu restrictiile,

si

(2) minimizeaza

cu restrictiile,

unde este o matrice , sunt vectori cu n componente si sunt vectori cu m componente. Problemele (1) si (2) se numesc ..


ANS:     duale


24.

Fie perechea de probleme de programare liniara,

(1) maximizeaza

cu restrictiile,

si

(2) minimizeaza

cu restrictiile,

unde este o matrice , sunt vectori cu n componente si sunt vectori cu m componente. Problema (1) se numeste problema.., iar problema data prin (2) se numeste problema


ANS:     primala duala


25.

Fie problema de programare liniara in forma canonica,

maximizeaza

cu restrictiile,

Forma duala este problema de programare liniara,

minimizeaza

cu restrictiile,

w


ANS:    

nerestrictionat

neconstrans


26.

Fie problema primala de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,

Pentru fiecare i si j, coeficientul reprezinta cantitatea din cea de-a -a intrare necesara unei unitati din cel de-al .-lea produs


ANS:     i j


27.

Fie problema primala de programare liniara,

maximizeaza

cu restrictiile,

Coeficientul din functia obiectiv reprezinta sau valoarea derivata in urma producerii unei unitati din cea de-a j-a iesire.


ANS:    

profitul

profit


28.

Fie perechea de probleme de programare liniara primala, respectiv duala,

(1) maximizeaza

cu restrictiile,

si

(2) minimizeaza

cu restrictiile,

In cazul unei solutii optimale a problemei primale, profitul, egal cu , este dat si prin , pe baza teoremei ..


ANS:     dualitatii


29. In problema duala sunt cautate preturile ascunse ale fiecarei resurse (intrari) care sa .pretul lor total, cu constrangerea ca aceste preturi sa determine obtinerea unor valori corespunzatoare pentru fiecare unitate de iesire produsa mai mari sau egale cu profiturile fiecarei unitati de produs.


ANS:     minimizeze


30. Daca problema duala are solutii fezabile, dar functia obiectiv este., atunci problema primala nu are solutii admisibile.


ANS:     nemarginita


31. In unele situatii, restrictiile de tip pot fi utilizate pentru eliminarea variabilelor unei probleme de optimizare.


ANS:     egalitate


32. Consideram disponibil istoricul randamentelor procentuale pe m perioade de timp pentru fiecare actiune dintr-un grup de n actiuni si notam cu , randamentul actiunii i in perioada j; , fractiunea investita in actiunea i, astfel incat ;, varianta actiunii i;, covarianta dintre actiunile i si k. Portofoliul este definit de fractiunile de investitii .Varianta portofoliului este definita prin si este utilizata ca masura a .. portofoliului.


ANS:     riscului


33.

In general, un portofoliu este considerat optim daca el furnizeaza cel mai mare randament cu cel mai mic


ANS:     risc


34. Optimizarea prin metode . utilizeaza derivatele functiei obiectiv si rezolva iterativ ecuatia neliniara .


ANS:     gradient


35. Metoda .. determina minimul unei functii F(x) prin utilizarea primelor doua derivate ale functiei F.


ANS:     Newton


36.

Procedura MINRISC0 defineste problema primara de a riscului in cazul unui portofoliu definit de fractiunile de investitii .

MINRISC0:

Minimizeaza 


ANS:     minimizare


37.

Functia obiectiv a unei probleme de programare liniara este . Fie k o constanta. Graficul ecuatiei este un hiperplan. In ipoteza in care problema de optim este una de maxim, trebuie determinate acele puncte Rn din multimea solutiilor admisibile pentru care valoarea lui k este cea mai mare posibila. Din punct de vedere geometric, acest lucru revine la determinarea unui hiperplan care intersecteaza multimea solutiilor admisibile si pentru care k este


ANS:     maxim


38.

In general, in problemele de optimizare a portofoliilor, vectorul gradient si matricea Hessian pot fi calculate direct, functiile obiectiv fiind in general . diferentiabile.


ANS:     dublu


39.

Fie functie de n variabile, continua si diferentiabila. Caracterizarea punctului de minim atins de F este realizata in termenii vectorului .. si a matricei Hessian


ANS:     gradient



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright