Venit
Aspiratie
|
mic
|
mediu
|
mare
|
Liceu
|
24.23
|
-6.45
|
-17.78
|
Colegiu
|
-0.43
|
6.65
|
-6.22
|
Facultate
|
-23.8
|
-0.2
|
24
|
|
Efectuand scaderea intre valorile observate
si cele teoretice/asteptate, obtinem situatia
“atractia” (valori positive) si “respingerea” (valori negative)
modalitatilor celor doua variabile. Obsevam o
atractie intre:
venitul mic si
nivelul de aspiratie liceu;
venitul mediu
si nivelul de aspiratie colegiu si
venitul mare
si nivelul de aspiratie facultate
restul
modalitatilor repingandu-se.
|
Venit
Aspiratie
|
mic
|
mediu
|
mare
|
Liceu
|
0.30
|
0.08
|
0.22
|
Colegiu
|
0.01
|
0.10
|
0.10
|
Facultate
|
0.24
|
0.00
|
0.24
|
|
Calculand
frecventele relative pe linie, obtinem procentajele
subiectilor care au o atractie sau o respingere a
modalitatilor variabilelor. Astfel observim cele mai mari
procentaje la subiectii cu:
venitul mic si
nivelul de aspiratie liceu (atractie);
venitul mic si
nivelul de aspiratie facultate (respingere) si
venitul mare
si nivelul de aspiratie facultate (atractie).
|
χ2
ajustat/ corectia lui Yates
Se aplica atunci cand
efectivele observate sunt mai mici decat 10:
pentru
esantioane independente: χ2corijat= Σ[ |fo-ft| – 0,5)2/ft
pentru
esantioane perechi: χ2McNemar corijat = Σ[ |B-C| – 1)/(B+C)
Testul medianei
Se foloseste cand
datele inregistrate cu o scala de inteval nu prezinta o
distributie normala (caz in care media nu are sens) sau pentru date
ordinale.
Etape:
se grupeaza valorile a 2 esantioane (E1
si E2), construind un nou esantion E (cu N=n1 +
n2);
se calculeaza mediana esantionului E;
se repartizeaza valorile din esantioane
in functie de pozitia lor in raport cu mediana;
se realizeaza un tabel de
contingenta de felul urmator:
|
< mediana
|
>mediana
|
Total
|
E1
|
M1
|
M2
|
n1= M1+M2
|
E2
|
M3
|
M4
|
n2= M3+M4
|
Total
|
M1+M3
|
M2+M4
|
M1+M2+M3+M4
|
Daca sunt valori
egale cu mediana se distribuie in una din cele doua (< sau > decat mediana
|
H0: frecventa relativa a valorilor superioare
medianei din E1 este egala cu
frecventa relativa a valorilor superioare medianei din E2 (M2/n1=M4/n2)
Verificarea ipotezei se
face prin compararea frecventelor calculate pe esantioane
independente prin χ2.
|
Exemplu Rezultatele unui test efectuat pe elevi de clasa
a V-a (Gr1), a VI-a (Gr2):
Gr1
|
X
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
|
|
Total
|
F
|
1
|
3
|
2
|
4
|
3
|
1
|
9
|
2
|
7
|
|
|
32
|
Gr2
|
X
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
|
|
F
|
2
|
3
|
5
|
4
|
1
|
1
|
3
|
2
|
4
|
6
|
|
31
|
Calculam mediana: q2=50%*63= 31,5; Q2 = ; Q2 = 17 + 1*
(31,5-28)/10 = 17,35
|
X
|
f
|
f↓
|
12
|
1
|
1
|
13
|
3
|
4
|
14
|
4
|
8
|
15
|
7
|
15
|
16
|
8
|
23
|
17
|
5
|
28
|
18
|
10
|
38
|
19
|
3
|
41
|
20
|
10
|
51
|
21
|
2
|
53
|
22
|
4
|
57
|
23
|
6
|
63
|
|
Tabelul de contingenta:
|
<17,35
|
>17,35
|
Total
|
Gr1
|
14
|
18
|
32
|
Gr2
|
14
|
17
|
31
|
Total
|
28
|
35
|
63
|
|
Se calculeaza
χ2 in mod obisnuit sau doar cu valorile observate
dupa formula: χ2=(ad-bc)2*T/
[(a+b)(c+d)(a+c)(b+d)]=0,01. La (2-1)*(2-1) grade de liberate si
α=0,05 gasim 3,84 ceea ce inseamna ca se conserva H0.
|
|
|
|
Compararea
a k esantioane independente (k>2)
Pasi:1) se grupeaza
valorile intr-un esantion E; 2) se calculeaza mediana
esantionului E; 3) se
raporteaza datele esantioanelor la pozitia fata de
mediana; 4) se construieste tabelul de contingenta
H0: frecventa relativa a valorilor superioare medianei
din Ei este egala cu
frecventa relativa a valorilor superioare medianei din Ei+1, unde i>1 (M2/n1=M4/n2=
M6/n3…. )
Exemplu:
Rezultatele unui test
efectuat pe elevi de clasa a V-a (Gr1),
a VI-a (Gr2) si a VII-a (Gr3):
Gr1
|
X
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
|
|
Total
|
f
|
1
|
3
|
2
|
4
|
3
|
1
|
9
|
2
|
7
|
|
|
32
|
Gr2
|
X
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
|
|
f
|
2
|
3
|
5
|
4
|
1
|
1
|
3
|
2
|
4
|
6
|
|
31
|
Gr3
|
X
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
24
|
25
|
26
|
|
f
|
2
|
1
|
0
|
3
|
2
|
1
|
3
|
4
|
3
|
1
|
2
|
22
|
Mediana este: q2=50%*85=42,5;
Q2 = ; Q2 =17 + 1*(42,5-31)/13=17,88
|
X
|
f
|
f↓
|
19
|
6
|
50
|
12
|
1
|
1
|
20
|
12
|
62
|
13
|
3
|
4
|
21
|
3
|
65
|
14
|
4
|
8
|
22
|
4
|
69
|
15
|
7
|
15
|
23
|
10
|
79
|
16
|
10
|
25
|
24
|
3
|
82
|
17
|
6
|
31
|
25
|
1
|
83
|
18
|
13
|
44
|
26
|
2
|
85
|
|
|
<17,88
|
>17,88
|
Total
|
Gr1
|
14
|
18
|
32
|
Gr2
|
14
|
17
|
31
|
Gr3
|
3
|
19
|
22
|
Total
|
31
|
54
|
85
|
|
Frecventele
teoretice
|
< 18
|
>18
|
Total
|
Gr1
|
11.67
|
20.33
|
32
|
Gr2
|
11.31
|
19.69
|
31
|
Gr3
|
8.02
|
13.98
|
22
|
Total
|
31
|
54
|
85
|
|
Se calculeaza
χ2 in mod obisnuit: χ2=0,04. La (3-1)*(2-1)=2 grade de liberate si α=0,05
gasim 5,991 ceea ce inseamna ca se conserva H0.
|
Testul U generalizat (Kruskal – Wallis)
se compara mai multe serii de date (ordinale sau
date continue care nu se distribuie normal)
Exemplu: 5 grupe de experti acorda urmatoarele note:
Gr1
|
Gr2
|
Gr3
|
Gr4
|
Gr5
|
11
|
14
|
12
|
5
|
9
|
13
|
10
|
15
|
6
|
11
|
15
|
9
|
13
|
7
|
8
|
|
|
14
|
|
10
|
|
Calculam rangul notelor:
|
15
|
14
|
13
|
12
|
11
|
10
|
9
|
8
|
7
|
6
|
5
|
T
|
f
|
2
|
2
|
2
|
1
|
2
|
2
|
2
|
1
|
1
|
1
|
1
|
17
|
Rang
|
1,5
|
3,5
|
5,5
|
7
|
8,5
|
10,5
|
12,5
|
14
|
15
|
16
|
17
|
|
|
1
2
|
3
4
|
5
6
|
7
|
8
9
|
10
11
|
12
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
|
|
|
Gr1
|
Gr2
|
Gr3
|
Gr4
|
Gr5
|
|
|
8.5
|
3.5
|
7
|
17
|
12.5
|
|
|
5.5
|
10.5
|
1.5
|
16
|
8.5
|
|
|
1.5
|
12.5
|
5.5
|
15
|
14
|
|
|
|
|
3.5
|
|
10.5
|
|
Rj
|
15.5
|
26.5
|
17.5
|
48
|
45.5
|
|
|
240.25
|
702.25
|
306.25
|
2304
|
2070.25
|
|
nj
|
3
|
3
|
4
|
3
|
4
|
Total
|
/nj
|
80.08
|
234.08
|
76.56
|
768.00
|
517.56
|
1676.28
|
|
|