Biostatistica – test grila

BIOSTATISTICA – TEST GRILA

In biostatistica se lucreaza cu caracteristici si variabile, iar:

(a) caracteristicile reprezinta variabile de tip numeric

(b) variabilele reprezinta caracteristici de interes ale indivizilor populatiei studiate

(c) variabilele sunt notate obligatoriu cu litere mari

(d) variabilele au valori ce pot diferi de la individ la individ

In cazul aruncarii unui zar (omogen si perfe ct geometric) distingem:

(a) 6 evenimente elementare

(b) 8 evenimente exceptionale (caderea pe unul dintre varfuri)

(c) 64 de evenimente distincte

(d) mult mai multe evenimente, dar toate de aceeasi probabilitate

Complementarul evenimentului sigur este numit:

(A) eveniment elementar

(B) eveniment exceptional

(C) eveniment imposibil

(D) eveniment probabilistic

(E) eveniment incontrolabil

Doua evenimente sunt exclusive in caz ca:

(A) au conjunctia imposibila

(B) conjunctia lor este evenimentul sigur

(C) disjunctia lor este evenimentul imposibil

(D) disjunctia lor coincide cu conjunctia lor

(E) disjunctia lor este evenimentul sigur

Probabilitatea unui eveniment oarecare, altul decat cel sigur sau cel imposibil:

(a) este un numar negativ, de tip logaritmic

(b) se obtine prin efectuarea de sute, chiar mii de aruncari cu zarul

(c) nu poate fi egala cu zero

(d) exprima sansele ca evenimentul sa apara ca rezultat al experimentului aleator efectuat si nu are sens dupa ce evenimentul s-a produs

Relatia de adunare permite obtinerea probabilitatii:

(A) conjunctiei a doua evenimente E si F, chiar daca acestea sunt imposibile

(B) complementului unui eveniment E care nu este sigur

(C) disjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii altor trei probabilitati

(D) conjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii probabilitatilor acestora

(E) conjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa se excluda reciproc (sa fie exclusive)

Probabilitatea unui eveniment E:

(a) se poate calcula daca ii cunoastem cota

(b) se poate calcula daca stim probabilitatea evenimentului complementar

(c) se poate estima printro frecventa relativa, in caz ca experimentul aleator a putut fi repetat de multe ori

(d) se poate estima subiectiv printrun numar cuprins intre 0 si 1

In cazul in care evenimentul E este conditionat de un alt eveniment A:

(A) se poate re-estima probabilitatea lui E chiar inainte de aparitia evenimentului A

(B) evenimentul E devine sigur daca anterior apare evenimentul A

(C) aparitia evenimentului A face ca evenimentul E sa devina imposibil

(D) evenimentul A este sigur sau imposibil

(E) cele doua evenimente sunt simultane

Prin relatia evenimentelor independente se poate calcula:

(A) probabilitatea disjunctiei evenimentelor, cu conditia cunoasterii prealabile a probabilitatilor evenimentelor in cauza

(B) probabilitatea conjunctiei evenimentelor

(C) probabilitatile evenimentelor elementare fundamentale

(D) probabilitatea evenimentului a priori

(E) probabilitatea evenimentului a posteriori

Folosirea teoremei lui Bayes in medicina este limitata de:

(a) durata extrem de mare a calculelor

(b) mutual exclusivitatea maladiilor considerate

(c) imposibilitatea estimarii probabilitatii pentru maladiile rare

(d) independenta semnelor si simptomelor ce intervin in procesul de diagnoza

O variabila aleatoare ia valorile 1si 2 cu probabilitatile 0.15 respectiv 0.35. Variabila mai poate lua doar valoarea 3. Care este probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mari decat 2?

(A) nu se poate calcula, datele disponibile sunt insuficiente

(B) 0.5, ca suma a probabilitatilor 0.15 si 0.35

(C) 0.5, deoarece sansele ca sa ia valori mai mari decat 1 sunt egale cu sansele ca sa ia valori mai mici decat 1

(D) 0.5, intrucat aceasta este probabilitatea ca variabila sa ia valoarea 3

(E) 0.65, intrucat avem de-a face cu evenimentul complementar lui 0.35

Probabilitatea unui eveniment A a fost estimata la valoarea 0.80 („destul de probabil”) iar probabilitatea altui eveniment B a fost estimata la valoarea 0.20 („destul de improbabil”), dar se stie ca evenimentul A conditioneaza evenimentul B. Afland ca evenimentul A tocmai a avut loc, ce se poate spune despre probabilitatea de aparitie a evenimentului B?

(A) va trebui re-estimata, in caz ca nu aveam o estimare a probabilitatii lui „A si B”

(B) se va dubla, la valoarea 0.40

(C) se va injumatati, la valoarea 0.10

(D) va ramane aceeasi, adica 0.20

(E) va fi egala cu 0.50, in caz ca nu avem nici o alta informatie despre evenimentul A

P(E|A)=P(E∩A)/ P(A)=> (80/100 + 20/100)/  80/100=0.5

Probabilitatea evenimentului A este de 80% („destul de probabil”) iar probabilitatea evenimentului E este de 10% („destul de improbabil”). Ce se poate spune despre probabilitatea conjunctiei „A si B”?

(a) este egala cu 90% („aproape sigur”) in caz ce evenimentele sunt independente

(b) este egala cu 8% in caz ca evenimentele sunt independente

P(A∩E)=P(A) X P(E)

(c) este de cel putin 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

(d) este de cel mult 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

Probabilitatile evenimentelor A si B au fost estimate la valorile (destul de mari) 0.7 respectiv 0.8. Ce se poate spune despre probabilitatea disjunctiei „A sau B”?

(A) poate fi calculata dupa ce estimam probabilitatea conjunctiei „A si B”

(B) nu poate depasi valoarea 0.8 (maxima)

(C) este egala cu 1.5 (=0.7 + 0.8)

(D) poate fi calculata in caz ca evenimentele A si B sunt independente

(E) arata clar ca evenimentul B este complementul evenimentului A

O variabila aleatoare poate lua valorile 1, 2 si 3 cu probabilitatile respective 0.2, 0.3 si 0.5. Ce se poate afirma?

(A) este o variabila aleatoare binomiala

(B) este suma a doua variabile Bernoulli

(C) are media mai mica sau egala cu 2

(D) este o variabila aleatoare normala

(E) are media egala cu 2.3

Evenimentele E si F sunt independente (intre ele) daca:

(a) conjunctia lor „E si F” este imposibila

(b) disjunctia lor „E sau F” coincide cu produsul evenimentelor

(c) produsul probabilitatilor lor este egal cu 1

(d) realizarea a priori a lui E nu modifica probabilitatea lui F

Identificati variabile aleatoare discrete:

(a) numarul de alele dominante in genotip

(b) numarul de baieti care se nasc intro pereche de gemeni univitelini

(c) numarul de fete care se nasc intro familie normala

(d) probabilitatea nasterii unei perechi de gemeni

Media unei variabile aleatoare discrete:

(a) este un numar aflat la jumatatea distantei dintre valoarea maxima si cea minima

(b) este suma produselor dintre valorile potentiale ale variabilei si probabilitatile ca acestea sa devina valorile luate de catre variabila

(c) este probabilitatea valorii centrale a variabilei aleatoare

(d) este media ponderata a valorilor variabilelor, ponderile fiind exact probabilitatile

Media sumei a doua variabile aleatoare discrete:

(A) este un numar pozitiv, cuprins intre 0 si 1

(B) are probabilitatea de aparitie maxima

(C) este exact suma mediilor celor doua variabile

(D) este centrul valorilor comune ale celor doua variabile

(E) are sens doar daca variabilele au acelasi numar de valori potentiale

Varianta unei variabile aleatoare discrete:

(a) este media patratului deviatiei variabilei aleatoare fata de media sa

(b) este un numar care, spre deosebire de medie, nu poate fi negativ

(c) reprezinta o masura a imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin medie

(d) reprezinta masura imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin mediana

Despre suma a doua variabile aleatoare discrete stim ca:

(a) are in general media egala cu suma mediilor celor doua variabile

(b) are in general varianta egala cu suma variantelor celor doua variabile

(c) este si ea o variabila aleatoare discreta

(d) nu este definita decat daca variabilele sunt independente

O variabila aleatoare Bernoulli:

(a) poate lua doar valorile 0 sau 1

(b) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(c) este perfect determinata de probabilitatea „succesului”

(d) are media egala cu probabilitatea „succesului”

Distributia Bernoulli Be(p) este perfect determinata de probabilitatea „succesului” p = 0.8. Varianta ei este egala cu:

(A) 0.25

(B) 0.24

(C) 0.21

(D) 0.16

(E) 0.09

Distributia binomiala b(4, p):

(a) este suma a 4 distributii Bernoulli Be(p), independente intre ele

(b) poate lua doar valorile 0, 1, 2, 3 sau 4

(c) are media egala cu 1 in caz ca p = 0.25

(d) este o variabila aleatoare discreta

Distributia binomiala b(n, p) modeleaza rezultatul unui experiment ce satisface conditiile:

(a) consta dintr-un numar de n incercari

(b) rezultatul fiecarei incercari este clasificat fie ca „succes”, fie ca „esec”

(c) probabilitatea unui succes este egala cu p in toate incercarile

(d) temperatura si presiunea atmosferica raman constante

Media si varianta distributiei binomiale b(n, p), determinata de numarul de incercari n = 10 si de probabilitatea „succesului” p = 0.8 este:

(A) 10, respectiv 5.0

(B) 16, respectiv 3.2

(C) 8, respectiv 1.6

(D) 6, respectiv 2.0

(E) 5, respectiv 2.5

O distributie binomiala:

(a) este caracterizata de un numar p, denumit „probabilitatea succesului”

(b) are valori discrete, mai precis numere intregi

(c) are o infinitate de valori

(d) are media pozitiva, dar si varianta pozitiva

Functia BINOMDIST din Excel:

(a) este folosita pentru calcule legate de  distributiile binomiale

(b) are patru argumente, dintre care doua reprezinta parametrii n = numarul de incercari si p = probabilitatea succesului

(c) poate returna probabilitatea ca o variabila binomiala sa ia ca valoare o anumita valoare, precizata

(d) nu poate returna probabilitati cumulate

O distributie Poisson:

(a) este caracterizata de un singur parametru 

(b) are media egala cu varianta, ambele coincizand cu valoarea parametrului 

(c) poate descrie incidenta atacurilor parazitilor asupra unei populatii biologice

(d) are ca valori numerele naturale (o infinitate!)

O variabila aleatoare/distributie continua (uni-dimensionala):

(a) ia valori reale

(b) este descrisa uneori – dar nu intotdeauna – de o functie densitate de probabilitate, cu valori pozitive

(c) poate fi descrisa de o functie de distributie, care ia valori doar intre 0 si 1

(d) are probabilitatea conditionata de aria functiei de distributie

O variabila aleatoare/distributie normala de parametri  si ²:

(a) are o densitate al carei grafic este in forma de clopot

(b) are media egala cu valoarea parametrului  iar varianta egala cu valoarea parametrului ²

(c) are ca valori potentiale toate numerele reale

(d) are o functie de distributie care este crescatoare si ia valori intre 0 si 1

Graficul densitatii de probabilitate al distributiei normale N(10, 4) este in forma de clopot (Gauss). Care este aria cuprinsa sub grafic, intre abscisele x = six =

(A) aproximativ 1.2

(B) aproximativ 0.99

(C) aproximativ 0.95

(D) aproximativ 0.68

(E) aproximativ 0.66

O distributie binomiala b(n, p) de parametri n = 80 si p = 0.25:

(A) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 50 si varianta ² = 25

(B) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 20 si varianta ² = 15

(C) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 16 si varianta ² = 4

(D) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 10 si varianta ² = 9

(E) nu poate fi aproximata bine prin nici o distributie normala, intrucat este asimetrica

Un individ ales la intamplare dintro populatie distribuita normal a fost etichetat drept „normal”. Scorul Z al sau a fost:

(A) mai mare decat 0

(B) mai mic decat 0

(C) cuprins intre 0 si 3

(D) cuprins intre –1 si 1

(E) cuprins intre –3 si 3

In biostatistica se lucreaza cu variabile care reprezinta caracteristici ale indivizilor populatiei studiate. Ele pot fi:

(a) numerice, cantitative

(b) calitative ordinale

(c) binare

(d) limitate

Functia FREQUENCY din Excel are ca argumente:

(a) domeniul in care se afla plasate pragurile de separare, in ordine crescatoare

(b) domeniul in care se afla numele si tipul variabilei

(c) domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(d) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare valoare-prag de separare

Despre variabilele aleatoare Bernoulli se poate afirma ca:

(a) sunt cele mai simple variabile aleatoare discrete

(b) sunt determinate de un singur parametru, ce ia valori intre 0 si 1

(c) au doar doua valori posibile, interpretate de obicei ca „succes” respectiv „esec”

(d) servesc la modelarea fenomenelor de alegere intamplatoare intr-o alternativa

Variabilele aleatoare, ca modele pentru fenomene biologice (si nu numai) intamplatoare, pot fi de urmatoarele tipuri:

(A) discrete sau continue

(B) imprevizibile sau previzibile

(C) continue sau discontinue

(D) controlabile sau haotice

(E) fractale sau integrale

In biostatistica se lucreaza cu caracteristici si variabile, iar:

(a) caracteristicile reprezinta variabile de tip numeric

(b) caracteristicile sunt notate obligatoriu cu litere mari

(c) variabilele sunt notate obligatoriu cu litere mari

(d) variabilele reprezinta caracteristici de interes ale indivizilor populatiei studiate

In cazul aruncarii unui zar (omogen si perfect geometric) distingem:

(a) 6 evenimente elementare

(b) un eveniment sigur si un altul imposibil

(c) 64 de evenimente distincte

(d) mult mai multe evenimente, dar toate avand aceeasi probabilitate

Complementarul evenimentului sigur este numit:

(A) eveniment elementar

(B) eveniment exceptional

(C) eveniment nesigur

(D) eveniment imposibil

(E) eveniment incontrolabil

Doua evenimente sunt exclusive in caz ca:

(A) conjunctia lor este evenimentul sigur

(B) conjunctia lor este evenimentul imposibil

(C) disjunctia lor coincide cu conjunctia lor

(D) disjunctia lor este evenimentul sigur

(E) disjunctia lor este evenimentul imposibil

Probabilitatea unui eveniment oarecare, altul decat cel sigur sau cel imposibil:

(a) se obtine prin efectuarea de sute, chiar mii de aruncari cu zarul

(b) exprima sansele ca evenimentul sa apara ca rezultat al experimentului aleator efectuat si nu are sens dupa ce evenimentul s-a produs

(c) este re-evaluata de fiecare data dupa ce evenimentul irepetabil s-a produs

(d) este estimata prin diverse metode

Relatia de adunare permite obtinerea probabilitatii:

(A) conjunctiei a doua evenimente E si F, chiar daca acestea sunt imposibile

(B) conjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii probabilitatilor acestora

(C) disjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa nu se excluda reciproc (sa nu fie exclusive)

(D) disjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii altor trei probabilitati

(E) conjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa se excluda reciproc (sa fie exclusive)

Probabilitatea unui eveniment E:

(a) se poate estima subiectiv printrun numar cuprins intre 0 si 1

(b) se poate obtine prin rationamente asupra conditiilor geometrice si fizice ale experimentului

(c) se poate estima printro frecventa relativa, in caz ca experimentul aleator a putut fi repetat de multe ori

(d) se poate calcula daca ii cunoastem cota

In cazul in care evenimentul E este conditionat de un alt eveniment A:

(A) cele doua evenimente sunt simultane

(B) se poate re-estima probabilitatea lui E chiar inainte de aparitia evenimentului A

(C) aparitia evenimentului A face ca evenimentul E sa devina imposibil

(D) evenimentul A este sigur sau imposibil

(E) aparitia evenimentului A ne obliga sa re-estimam probabilitatea lui E

Prin relatia evenimentelor independente se poate calcula:

(A) probabilitatea conjunctiei evenimentelor

(B) probabilitatea disjunctiei evenimentelor, cu conditia cunoasterii prealabile a probabilitatilor evenimentelor in cauza

(C) probabilitatile complementelor celor doua evenimente implicate

(D) probabilitatea evenimentului a priori

(E) probabilitatea evenimentului a posteriori

Folosirea teoremei lui Bayes in medicina este limitata de:

(a) mutual exclusivitatea maladiilor considerate

(b) imposibilitatea estimarii probabilitatii pentru maladiile rare

(c) independenta semnelor si simptomelor ce intervin in procesul de diagnoza

(d) durata extrem de mare a calculelor

O variabila aleatoare ia valorile 1si 2 cu probabilitatile 0.15 respectiv 0.35. Variabila mai poate lua doar valoarea 3. Care este probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mari decat 2?

(A) nu se poate calcula, datele disponibile sunt insuficiente

(B) 0.5, ca suma a probabilitatilor 0.15 si 0.35

(C) 0.5, deoarece sansele ca sa ia valori mai mari decat 1 sunt egale cu sansele ca sa ia valori mai mici decat 1

(D) este egala cu 1 minus probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mici decat 2, adica 0.15

(E) 0.5, intrucat aceasta este probabilitatea ca variabila sa ia valoarea 3

Probabilitatea unui eveniment A a fost estimata la valoarea 0.80 („destul de probabil”) iar probabilitatea altui eveniment B a fost estimata la valoarea 0.20 („destul de improbabil”), dar se stie ca evenimentul A conditioneaza evenimentul B. Afland ca evenimentul A tocmai a avut loc, ce se poate spune despre probabilitatea de aparitie a evenimentului B?

(A) se va dubla, la valoarea 0.40

(B) se va injumatati, la valoarea 0.10

(C) va ramane aceeasi, adica 0.20

(D) va fi egala cu 0.50 in caz ca aveam estimarea de 0.40 a probabilitatii lui „A si B”

(E) va fi egala cu 0.50, in caz ca nu avem nici o alta informatie despre evenimentul A

Probabilitatea evenimentului A este de 80% („destul de probabil”) iar probabilitatea evenimentului E este de 10% („destul de improbabil”). Ce se poate spune despre probabilitatea conjunctiei „A si B”?

(a) este egala cu 90% („aproape sigur”) in caz ce evenimentele sunt independente

(b) devine 0 in caz ca evenimentele sunt independente

(c) este de cel putin 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

(d) este de cel mult 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

Probabilitatile evenimentelor A si B au fost estimate la valorile (destul de mari) 0.7 respectiv 0.8. Ce se poate spune despre probabilitatea disjunctiei „A sau B”?

(A) este egala cu 1.5 (=0.7 + 0.8)

(B) nu poate depasi valoarea 0.8 (maxima)

(C) poate fi calculata dupa ce estimam probabilitatea conjunctiei „A si B”

(D) poate fi calculata in caz ca evenimentele A si B sunt independente

(E) arata clar ca evenimentul B este complementul evenimentului A

O variabila aleatoare poate lua valorile 1, 2 si 3 cu probabilitatile respective 0.2, 0.3 si 0.5. Ce se poate afirma?

(A) este o variabila aleatoare binomiala

(B) este suma a doua variabile Bernoulli

(C) are media mai mica sau egala cu 2

(D) este o variabila aleatoare normala

(E) este o variabila aleatoare discreta

Evenimentele E si F sunt independente (intre ele) daca:

(a) conjunctia lor „E si F” este imposibila

(b) E nu conditioneaza pe F

(c) produsul probabilitatilor lor este egal cu 1

(d) realizarea a priori a lui E nu modifica probabilitatea lui F

Identificati variabile aleatoare discrete:

(a) numarul de alele dominante in genotip

(b) probabilitatea aparitiei perechii de alele dominante la un individ al populatiei

(c) numarul de fete care se nasc intro familie normala

(d) probabilitatea nasterii unei perechi de gemeni

Media unei variabile aleatoare discrete:

(a) este un numar aflat la jumatatea distantei dintre valoarea maxima si cea minima

(b) este valoarea cea mai probabila a variabilei aleatoare

(c) este probabilitatea valorii centrale a variabilei aleatoare

(d) este media ponderata a valorilor variabilelor, ponderile fiind exact probabilitatile

Media sumei a doua variabile aleatoare discrete:

(A) este un numar pozitiv, cuprins intre 0 si 1

(B) are probabilitatea de aparitie maxima

(C) este un indicator al imprastierii valorilor celor doua variabile

(D) este centrul valorilor comune ale celor doua variabile

(E) este exact suma mediilor celor doua variabile

Varianta unei variabile aleatoare discrete:

(a) este media patratului deviatiei variabilei aleatoare fata de media sa

(b) este probabilitatea ca variabila aleatoare sa ia valori in jurul centrului

(c) reprezinta o masura a imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin medie

(d) reprezinta masura imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin mediana

Despre suma a doua variabile aleatoare discrete stim ca:

(a) nu este definita decat daca variabilele sunt independente

(b) are in general media egala cu suma mediilor celor doua variabile

(c) are in general varianta egala cu suma variantelor celor doua variabile

(d) este si ea o variabila aleatoare discreta

O variabila aleatoare Bernoulli:

(a) are media egala cu probabilitatea „succesului”

(b) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(c) este perfect determinata de probabilitatea „succesului”

(d) nu este o variabila aleatoare discreta

Distributia Bernoulli Be(p) este perfect determinata de probabilitatea „succesului” p = 0.7. Varianta ei este egala cu:

(A) 0.25

(B) 0.24

(C) 0.21

(D) 0.16

(E) 0.09

Distributia binomiala b(4, p):

(a) este suma a 4 distributii Bernoulli Be(p), independente intre ele

(b) poate lua doar valorile 0, 1, 2, 3 sau 4

(c) are media egala cu 1 in caz ca p = 0.25

(d) nu este o variabila aleatoare discreta

Distributia binomiala b(n, p) modeleaza rezultatul unui experiment ce satisface conditiile:

(a) consta dintr-un numar de n incercari

(b) rezultatul fiecarei incercari este clasificat fie ca „succes”, fie ca „esec”

(c) probabilitatea unui succes este egala cu p in toate incercarile

(d) fiecare incercare este independenta de celelalte

Media si varianta distributiei binomiale b(n, p), determinata de numarul de incercari n = 20 si de probabilitatea „succesului” p = 0.8 este:

(A) 10, respectiv 5.0

(B) 16, respectiv 3.2

(C) 8, respectiv 1.6

(D) 6, respectiv 2.0

(E) 5, respectiv 2.5

O distributie binomiala:

(a) este caracterizata de un numar p, denumit „probabilitatea succesului”

(b) are media pozitiva, dar varianta negativa

(c) are o infinitate de valori

(d) are valori discrete, mai precis numere intregi

Functia BINOMDIST din Excel:

(a) este folosita pentru calcule legate de  distributiile binomiale

(b) are trei argumente, dintre care doua reprezinta parametrii n = numarul de incercari si p = probabilitatea succesului

(c) poate returna probabilitatea ca o variabila binomiala sa ia ca valoare o anumita valoare, precizata

(d) nu poate returna probabilitati cumulate

O distributie Poisson:

(a) este caracterizata de un singur parametru 

(b) are ca valori numerele naturale (o infinitate!)

(c) poate descrie incidenta atacurilor parazitilor asupra unei populatii biologice

(d) are media pozitiva,  iar varianta negativa

O variabila aleatoare/distributie continua (uni-dimensionala):

(a) este descrisa uneori – dar nu intotdeauna – de o functie densitate de probabilitate, cu valori pozitive

(b) are ca valori probabilitati conditionate care sunt estimate una dupa alta

(c) poate fi descrisa de o functie de distributie, care ia valori doar intre 0 si 1

(d) are probabilitatea conditionata de aria functiei de distributie

O variabila aleatoare/distributie normala de parametri  si ²:

(a) are o densitate al carei grafic este in forma de clopot

(b) are o functie de distributie care este crescatoare si ia valori intre 0 si 1

(c) are ca valori potentiale toate numerele reale

(d) are media egala cu varianta, ambele fiind egale cu parametrul 

Graficul densitatii de probabilitate al distributiei normale N(10, 9) este in forma de clopot (Gauss). Care este aria cuprinsa sub grafic, intre abscisele x = 4six = ?

(A) aproximativ 1.2

(B) aproximativ 0.99

(C) aproximativ 0.95

(D) aproximativ 0.68

(E) aproximativ 0.66

O distributie binomiala b(n, p) de parametri n = 100 si p = 0.1:

(A) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 50 si varianta ² = 25

(B) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 24 si varianta ² = 20

(C) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 20 si varianta ² = 16

(D) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 10 si varianta ² = 9

(E) nu poate fi aproximata bine prin nici o distributie normala, intrucat este asimetrica

Un individ ales la intamplare dintro populatie distribuita normal a fost etichetat drept „anormal”. Scorul Z al sau a fost:

(A) mai mare decat 3

(B) mai mic decat 0, dar mai mare decat –3

(C) cuprins intre 0 si 3

(D) cuprins intre –1 si 1

(E) cuprins intre –3 si 3

In biostatistica se lucreaza cu variabile care reprezinta caracteristici ale indivizilor populatiei studiate. Ele pot fi:

(a) numerice, cantitative

(b) nelimitate

(c) calitative ordinale

(d) limitate

Functia FREQUENCY din Excel are ca argumente:

(a) domeniul in care se afla numele si tipul variabilei

(b) domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(c) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare valoare-prag de separare

(d) domeniul in care se afla plasate pragurile de separare, in ordine crescatoare

Despre variabilele aleatoare Bernoulli se poate afirma ca:

(a) sunt determinate de un singur parametru, ce ia valori intre 0 si 1

(b) au doar doua valori posibile, interpretate de obicei ca „succes” respectiv „esec”

(c) servesc la modelarea fenomenelor de alegere intamplatoare intr-o alternativa

(a) sunt sume de variabile aleatoare binomiale, independente intre ele

Variabilele aleatoare, ca modele pentru fenomene biologice (si nu numai) intamplatoare, pot fi de urmatoarele tipuri:

(a) continue

(b) controlabile

(c) discrete

Referat: Conducerea echipelor Proiect: Documentarea si previziunea calitativa - metoda interpretarii sistemice

(d) integrale

In biostatistica se lucreaza cu caracteristici si variabile, iar:

(a) variabilele reprezinta caracteristici de interes ale indivizilor populatiei studiate

(b) caracteristicile sunt notate obligatoriu cu litere mari

(c) variabilele au valori ce pot diferi de la individ la individ

(d) variabilele sunt notate obligatoriu cu litere mari

In cazul aruncarii unui zar (omogen si perfect geometric) distingem:

(a) doua evenimente sigure si un altul imposibil

(b) doar 6 evenimente elementare

(c) circa 20 de evenimente elementare, toate avand aceeasi probabilitate

(d) in total 64 de evenimente distincte

Complementarul evenimentului sigur este numit, in teoria probabilitatilor:

(A) eveniment exceptional

(B) eveniment imposibil

(C) eveniment probabilistic

(D) eveniment incontrolabil

(E) eveniment elementar

Doua evenimente sunt exclusive in caz ca:

(A) conjunctia lor este evenimentul sigur

(B) disjunctia lor este evenimentul sigur

(C) conjunctia lor este evenimentul imposibil

(D) disjunctia lor este evenimentul imposibil

(E) disjunctia lor coincide cu conjunctia lor

Probabilitatea unui eveniment oarecare, altul decat cel sigur sau cel imposibil:

(a) exprima sansele ca evenimentul sa apara ca rezultat al experimentului aleator efectuat si nu are sens dupa ce evenimentul s-a produs

(b) este un numar ce nu poate fi negativ, nici mai mare decat unu

(c) este estimata prin diverse metode

(d) este re-evaluata de fiecare data dupa ce evenimentul irepetabil s-a produs

Relatia de adunare permite obtinerea probabilitatii:

(A) conjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii probabilitatilor acestora

(B) disjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii altor trei probabilitati

(C) disjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa nu se excluda reciproc (sa nu fie exclusive)

(D) conjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa se excluda reciproc (sa fie exclusive)

(E) conjunctiei a doua evenimente E si F, chiar daca acestea sunt imposibile

Probabilitatea unui eveniment E:

(a) se poate estima subiectiv printrun numar cuprins intre 0 si 1

(b) se poate obtine prin rationamente asupra conditiilor geometrice si fizice ale experimentului

(c) se poate estima printro frecventa relativa, in caz ca experimentul aleator a putut fi repetat de multe ori

(d) se poate calcula doar daca evenimentul este sigur ori imposibil

In cazul in care evenimentul E este conditionat de un alt eveniment A:

(A) aparitia evenimentului A ne obliga sa re-estimam probabilitatea lui E

(B) evenimentul E devine sigur daca anterior apare evenimentul A

(C) se poate re-estima probabilitatea lui E chiar inainte de aparitia evenimentului A

(D) evenimentul E apare sigur inaintea evenimentului A

(E) cele doua evenimente sunt simultane

Prin relatia evenimentelor independente se poate calcula:

(a) probabilitatea evenimentului a posteriori

(b) probabilitatile evenimentelor elementare fundamentale

(c) probabilitatea evenimentului a priori

(d) probabilitatea conjunctiei evenimentelor

Folosirea teoremei lui Bayes in medicina este limitata de:

(a) durata extrem de mare a calculelor

(b) imposibilitatea estimarii probabilitatii pentru maladiile rare

(c) costul mare al investigatiilor de laborator

(d) independenta semnelor si simptomelor ce intervin in procesul de diagnoza

O variabila aleatoare ia valorile 1 si 2 cu probabilitatile 0.35 respectiv 0.25. Variabila mai poate lua doar valoarea 3. Care este probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mari decat 2?

(A) nu se poate calcula, datele disponibile sunt insuficiente

(B) 0.40, intrucat aceasta este probabilitatea ca variabila sa ia valoarea 3

(C) 0.60, ca suma a probabilitatilor 0.35 si 0.25

(D) 0.65, intrucat avem de-a face cu evenimentul complementar lui 0.35

(E) 0.75, adica complementul lui 0.25

Probabilitatea unui eveniment A a fost estimata la valoarea 0.80 („destul de probabil”) iar probabilitatea altui eveniment B a fost estimata la valoarea 0.20 („destul de improbabil”), dar se stie ca evenimentul A conditioneaza evenimentul B. Afland ca evenimentul A tocmai a avut loc, ce se poate spune despre probabilitatea de aparitie a evenimentului B?

(A) se va injumatati, la valoarea 0.10

(B) se va dubla, la valoarea 0.40

(C) va fi egala cu 0.50 in caz ca aveam estimarea de 0.40 a probabilitatii lui „A si B”

(D) va ramane aceeasi, adica 0.20

(E) va fi egala cu 0.50, in caz ca nu avem nici o alta informatie despre evenimentul A

Probabilitatea evenimentului A este de 80% („destul de probabil”) iar probabilitatea evenimentului E este de 10% („destul de improbabil”). Ce se poate spune despre probabilitatea conjunctiei „A si B”?

(a) este de cel mult 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

(b) devine 0 in caz ca evenimentele sunt independente

(c) este egala cu 8% in caz ca evenimentele sunt independente

(d) este egala cu 90% („aproape sigur”) in caz ce evenimentele sunt independente

Probabilitatile evenimentelor A si B au fost estimate la valorile (destul de mari) 0.7 respectiv 0.8. Ce se poate spune despre probabilitatea disjunctiei „A sau B”?

(a) poate depasi valoarea 0.8 (maxima)

(b) nu poate depasi valoarea 0.7 (minima)

(c) poate fi calculata dupa ce estimam probabilitatea conjunctiei „A si B”

(d) poate fi calculata in caz ca evenimentele A si B sunt independente

O variabila aleatoare poate lua valorile 1, 2 si 3 cu probabilitatile respective 0.2, 0.3 si 0.5. Ce se poate afirma?

(a) este o variabila aleatoare binomiala

(b) este o variabila aleatoare discreta

(c) este suma a doua variabile Bernoulli

(d) are media egala cu 2.3

Evenimentele E si F sunt independente (intre ele) daca:

(a) conjunctia lor „E si F” este imposibila

(b) disjunctia lor „E sau F” coincide cu produsul evenimentelor

(c) produsul probabilitatilor lor este egal cu 1

(d) putem estima probabilitatile ambelor

Identificati variabile aleatoare discrete:

(a) probabilitatea nasterii unei perechi de gemeni

(b) numarul de fete care se nasc intro familie normala

(c) probabilitatea aparitiei perechii de alele dominante la un individ al populatiei

(d) numarul de alele dominante in genotip

Media unei variabile aleatoare discrete:

(a) este un numar aflat la jumatatea distantei dintre valoarea maxima si cea minima

(b) este valoarea cea mai probabila a variabilei aleatoare

(c) este probabilitatea valorii centrale a variabilei aleatoare

(d) este media ponderata a probabilitatilor, ponderile fiind exact valorile variabilei

Media sumei a doua variabile aleatoare discrete:

(a) are sens doar daca variabilele au acelasi numar de valori potentiale

(b) este centrul valorilor comune ale celor doua variabile

(c) este un indicator al imprastierii valorilor celor doua variabile

(d) este exact suma mediilor celor doua variabile

Varianta unei variabile aleatoare discrete:

(a) reprezinta masura imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin mediana

(b) reprezinta o masura a imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin medie

(c) este probabilitatea ca variabila aleatoare sa ia valori in jurul centrului

(d) este media patratului deviatiei variabilei aleatoare fata de media sa

Despre suma a doua variabile aleatoare discrete stim ca:

(a) nu este definita decat daca variabilele sunt independente

(b) are in general varianta egala cu produsul mediilor celor doua variabile

(c) are in general varianta egala cu suma variantelor celor doua variabile

(d) are in general media egala cu suma mediilor celor doua variabile

O variabila aleatoare Bernoulli:

(a) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(b) poate lua doar valorile 0, 1 sau 2

(c) are media egala cu probabilitatea „succesului”

(d) nu este o variabila aleatoare discreta

Distributia Bernoulli Be(p) este perfect determinata de probabilitatea „succesului” p = 0.6. Varianta ei este egala cu:

(A) 0.25

(B) 0.24

(C) 0.21

(D) 0.16

(E) 0.09

Distributia binomiala b(4, p):

(a) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(b) este suma a 4 distributii Bernoulli Be(p), independente intre ele

(c) nu este o variabila aleatoare discreta

(d) are media egala cu 1 in caz ca p = 0.25

Distributia binomiala b(n, p) modeleaza rezultatul unui experiment ce satisface conditiile:

(a) consta dintr-un numar de n incercari

(b) fiecare incercare este dependenta liniar de celelalte

(c) probabilitatea unui succes este egala cu p in toate incercarile

(d) temperatura si presiunea atmosferica raman constante

Media si varianta distributiei binomiale b(n, p), determinata de numarul de incercari n = 20 si de probabilitatea „succesului” p = 0.5 este:

(A) 10, respectiv 5.0

(B) 16, respectiv 3.2

(C) 8, respectiv 1.6

(D) 6, respectiv 2.0

(E) 5, respectiv 2.5

O distributie binomiala b(n, p):

(a) are media pozitiva, dar si varianta pozitiva

(b) are ca valori numerele reale cuprinse intre n si p

(c) are ca medie produsul parametrilor n si p

(d) are o infinitate de valori

Functia BINOMDIST din Excel:

(a) are trei argumente, dintre care doua reprezinta parametrii n = numarul de incercari si p = probabilitatea succesului

(b) poate returna probabilitatea ca o variabila binomiala sa ia ca valoare o anumita valoare, precizata

(c) nu poate returna probabilitati cumulate

(d) este folosita pentru calcule legate de  distributiile binomiale

O distributie Poisson:

(a) este caracterizata de doi parametri, m si s

(b) poate descrie incidenta atacurilor parazitilor asupra unei populatii biologice

(c) are media egala cu parametrul m, iar varianta egala cu parametrul s

(d) are ca valori numerele naturale (o infinitate!)

Functia de distributie care descrie o variabila aleatoare/distributie continua:

(A) este o functie continua, al carui grafic este „fara” intreruperi

(B) este crescatoare si ia valori intre 0 si 1

(C) este relevanta pentru aprecierea momentelor „de varf” ale variabilelor aleatoare

(D) serveste la interpretarea a posteriori a evolutiei unui proces aleator

(E) are ca valori probabilitati conditionate care sunt estimate una dupa alta

Graficul densitatii de probabilitate al unei distributii normala N(, ²):

(a) este simetric in raport cu „verticala” x = 

(b) este o curba continua avand un singur maxim

(c) poate fi obtinut in Excel – ca diagrama de tip linie – exploatand functia NORMDIST

(d) este o curba crescatoare de la 0 la 1, asemanatoare cu logistica

Graficul densitatii de probabilitate al distributiei normale N(10, 4) este in forma de clopot (Gauss). Care este aria cuprinsa sub grafic, intre abscisele x = 4six = ?

(A) aproximativ 1.2

(B) aproximativ 0.99

(C) aproximativ 0.95

(D) aproximativ 0.68

(E) aproximativ 0.66

O distributie binomiala b(n, p) de parametri n = 100 si p = 0.5:

(A) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 50 si varianta ² = 25

(B) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 24 si varianta ² = 20

(C) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 20 si varianta ² = 16

(D) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 10 si varianta ² = 9

(E) nu poate fi aproximata bine prin nici o distributie normala, intrucat este asimetrica

Un individ ales la intamplare dintro populatie distribuita normal a fost etichetat drept „normal”. Scorul Z al sau a fost:

(A) mai mare decat 0

(B) cuprins intre –3 si 3

(C) cuprins intre 0 si 3

(D) cuprins intre –1 si 1

(E) mai mic decat 0

In biostatistica se lucreaza cu variabile. Acestea:

(A) sunt reprezentate de caracteristicile indivizilor populatiei studiate

(B) reprezinta caracteristici ale indivizilor populatiei studiate

(C) au ca valori frecventele relative calculate

(D) au ca valori frecventele cumulate

(E) nu pot avea ca valori decat frecventele absolute

Functia FREQUENCY din Excel are ca doua argumente:

(A) domeniul in care se afla numele si tipul variabilei, si domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(B) domeniul in care se afla plasate pragurile de separare, in ordine crescatoare, si domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(C) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare, respectiv cea mai mica valoare-prag de separare

(D) domeniul in care au fost plasate valorile variabilei, si numarul de frecvente cumulate dorite

(E) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare valoare-prag de separare, domeniul in care sunt descrise conditiile de normalitate

Metodele statistice de prelucrare impun uneori transformari ale datelor biologice prelevate. Dintre acestea, mai des intalnite sunt:

(a) normalizarea, pentru eliminarea valorilor anormale, si exponentierea, pentru eliminarea valorilor negative

(b) pozitivarea, prin care toate valorile categoriale (ne-numerice) devin negative, iar cele numerice devin pozitive

(c) scaderea abaterii medii patratice din date, pentru a se obtine centrarea lor in jurul lui 0

(d) standardizarea (prin care majoritatea valorilor vor fi situate intre –3 si 3)

Pentru a descrie „sintetic” un ansamblu de date numerice (provenite dintr-un esantion extras din populatia studiata):

(a) in EpiInfo se iau rezultatele comenzii MEANS

(b) in Excel se creeaza o diagrama de tipul box-and-whisker-plot

(c) in Excel se utilizeaza functiile AVERAGE si STDEV, eventual MEDIAN si QUARTILE

(d) in EpiInfo se transforma logaritmic datele, apoi se alege comanda MATCH

In biostatistica se lucreaza cu caracteristici si variabile, iar:

(a) variabilele reprezinta caracteristici de interes ale indivizilor populatiei studiate

(b) caracteristicile pot fi reprezentate de mai multe variabile

(c) variabilele au valori ce pot diferi de la individ la individ

(d) caracteristicile sunt notate obligatoriu cu litere mari

In cazul aruncarii unui zar (omogen si perfect geometric) distingem:

(a) doua evenimente sigure si un altul imposibil

(b) in total doar 6 evenimente

(c) circa 20 de evenimente elementare, toate avand aceeasi probabilitate

(d) in total 64 de evenimente distincte, dintre care unul imposibil

Complementarul evenimentului sigur este numit, in teoria probabilitatilor:

(A) eveniment exceptional

(B) eveniment haotic

(C) eveniment elementar

(D) eveniment probabilistic

(E) eveniment imposibil

Doua evenimente sunt exclusive in caz ca:

(A) conjunctia lor este evenimentul sigur

(B) disjunctia lor este evenimentul sigur

(C) disjunctia lor coincide cu conjunctia lor

(D) conjunctia lor este evenimentul imposibil

(E) disjunctia lor este evenimentul imposibil

Probabilitatea unui eveniment oarecare, altul decat cel sigur sau cel imposibil:

(a) exprima sansele ca evenimentul sa apara ca rezultat al experimentului aleator efectuat si nu are sens dupa ce evenimentul s-a produs

(b) este un numar ce nu poate fi negativ, dar este mai mare decat unu

(c) este estimata prin diverse metode

(d) este re-evaluata de fiecare data dupa ce evenimentul irepetabil s-a produs

Relatia de adunare permite obtinerea probabilitatii:

(a) conjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii probabilitatilor acestora

(b) disjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa se excluda reciproc (sa fie exclusive)

(c) conjunctiei evenimentelor E si F, cu conditia ca ele sa se excluda reciproc (sa fie exclusive)

(d) disjunctiei evenimentelor E si F, dar cu conditia cunoasterii altor trei probabilitati

Probabilitatea unui eveniment E:

(a) se poate obtine prin rationamente asupra conditiilor geometrice si fizice ale experimentului

(b) este egala cu 1 daca E este complement al evenimentului sigur

(c) se poate estima printro frecventa relativa, in caz ca experimentul aleator a putut fi repetat de multe ori

(d) se poate calcula doar daca evenimentul este sigur ori imposibil

In cazul in care evenimentul E este conditionat de un alt eveniment A:

(a) cele doua evenimente sunt simultane

(b) evenimentul E devine sigur daca anterior apare evenimentul A

(c) evenimentul E apare sigur inaintea evenimentului A

(d) se poate re-estima probabilitatea lui E chiar inainte de aparitia evenimentului A

Prin relatia evenimentelor independente se poate calcula:

(a) probabilitatea evenimentului a posteriori

(b) probabilitatile evenimentelor elementare fundamentale

(c) probabilitatea evenimentului a priori

(d) probabilitatea disjunctiei evenimentelor, cu conditia cunoasterii prealabile a probabilitatilor evenimentelor in cauza

Folosirea teoremei lui Bayes in medicina este limitata de:

(a) costul mare al investigatiilor de laborator

(b) durata extrem de mare a calculelor

(c) imposibilitatea estimarii probabilitatii pentru maladiile rare

(d) mutual exclusivitatea maladiilor considerate

O variabila aleatoare ia valorile 1 si 2 cu probabilitatile 0.35 respectiv 0.25. Variabila mai poate lua doar valoarea 3. Care este probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mari decat 2?

(A) nu se poate calcula, datele disponibile sunt insuficiente

(B) este egala cu 1 minus probabilitatea ca variabila sa ia valori mai mici decat 2, adica 0.35

(C) 0.40, intrucat aceasta este probabilitatea ca variabila sa ia valoarea 3

(D) 0.65, intrucat avem de-a face cu evenimentul complementar lui 0.35

(E) 0.75, adica complementul lui 0.25

Probabilitatea unui eveniment A a fost estimata la valoarea 0.80 („destul de probabil”) iar probabilitatea altui eveniment B a fost estimata la valoarea 0.20 („destul de improbabil”), dar se stie ca evenimentul A conditioneaza evenimentul B. Afland ca evenimentul A tocmai a avut loc, ce se poate spune despre probabilitatea de aparitie a evenimentului B?

(A) isi pierde sensul, odata ce stim ca A a avut loc

(B) va trebui re-estimata, in caz ca nu aveam o estimare a probabilitatii lui „A si B”

(C) se va injumatati, la valoarea 0.10

(D) va ramane aceeasi, adica 0.20

(E) va fi egala cu 0.50, in caz ca nu avem nici o alta informatie despre evenimentul A

Probabilitatea evenimentului A este de 80% („destul de probabil”) iar probabilitatea evenimentului E este de 10% („destul de improbabil”). Ce se poate spune despre probabilitatea conjunctiei „A si B”?

(a) este de cel putin 10% in caz ca evenimentele nu sunt independente

(b) devine 0 in caz ca evenimentele sunt independente

(c) este egala cu 90% („aproape sigur”) in caz ce evenimentele sunt independente

(d) este intotdeauna mai mica decat probabilitatea lui A, dar si a lui E

Probabilitatile evenimentelor A si B au fost estimate la valorile (destul de mari) 0.7 respectiv 0.8. Ce se poate spune despre probabilitatea disjunctiei „A sau B”?

(a) nu poate depasi valoarea 0.8 (maxima)

(b) nu poate depasi valoarea 0.7 (minima)

(c) poate fi calculata dupa ce estimam probabilitatea conjunctiei „A si B”

(d) poate fi calculata in caz ca evenimentele A si B sunt independente

O variabila aleatoare poate lua valorile 1, 2 si 3 cu probabilitatile respective 0.2, 0.3 si 0.5. Ce se poate afirma?

(a) este o variabila aleatoare binomiala

(b) este o variabila aleatoare normala

(c) este suma a doua variabile Bernoulli

(d) este o variabila aleatoare discreta

Evenimentele E si F sunt independente (intre ele) daca:

(a) realizarea a priori a lui E nu modifica probabilitatea lui F

(b) produsul probabilitatilor lor este egal cu 1

(c) E nu conditioneaza pe F

(d) conjunctia lor „E si F” este imposibila

Identificati variabile aleatoare discrete:

(a) probabilitatea nasterii unei perechi de gemeni

(b) probabilitatea nasterii unei fete intro familie normala

(c) probabilitatea aparitiei perechii de alele dominante la un individ al populatiei

(d) numarul de alele dominante in genotip

Media unei variabile aleatoare discrete:

(a) este suma produselor dintre valorile potentiale ale variabilei si probabilitatile ca acestea sa devina valorile luate de catre variabila

(b) este un numar aflat la jumatatea distantei dintre valoarea maxima si cea minima

(c) este media ponderata a valorilor variabilelor, ponderile fiind exact probabilitatile

(d) este probabilitatea valorii centrale a variabilei aleatoare

Media sumei a doua variabile aleatoare discrete:

(A) are sens doar daca variabilele au acelasi numar de valori potentiale

(B) este exact suma mediilor celor doua variabile

(C) este un indicator al imprastierii valorilor celor doua variabile

(D) este centrul valorilor comune ale celor doua variabile

(E) este un numar pozitiv, cuprins intre 0 si 1

Varianta unei variabile aleatoare discrete:

(a) reprezinta masura imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin mediana

(b) este un numar care, spre deosebire de medie, poate fi si negativ

(c) este probabilitatea ca variabila aleatoare sa ia valori in jurul centrului

(d) reprezinta o masura a imprastierii valorilor variabilei in jurul centrului reprezentat prin medie

Despre suma a doua variabile aleatoare discrete stim ca:

(a) nu este definita decat daca variabilele sunt independente

(b) are un numar finit de valori, fiind inca o variabila aleatoare discreta

(c) are in general varianta egala cu suma variantelor celor doua variabile

(d) are in general media egala cu suma mediilor celor doua variabile

O variabila aleatoare Bernoulli:

(a) este o variabila aleatoare continua

(b) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(c) poate lua doar valorile 0, 1 sau 2

(d) are media egala cu probabilitatea „succesului”

Distributia Bernoulli Be(p) este perfect determinata de probabilitatea „succesului” p = 0.9. Varianta ei este egala cu:

(A) 0.25

(B) 0.24

(C) 0.21

(D) 0.16

(E) 0.09

Distributia binomiala b(4, p):

(a) este suma a 4 distributii Bernoulli Be(p), independente intre ele

(b) modeleaza situatii asimilate cu „esecul” respectiv „succesul” la un test

(c) are media egala cu 1 in caz ca p = 0.25

(d) nu este o variabila aleatoare discreta

Distributia binomiala b(n, p) modeleaza rezultatul unui experiment ce satisface conditiile:

(a) consta dintr-un numar de n incercari

(b) rezultatul fiecarei incercari este clasificat fie ca „succes”, fie ca „esec”

(c) probabilitatea unui succes este egala cu p in toate incercarile

(d) fiecare incercare este dependenta liniar de celelalte

Media si varianta distributiei binomiale b(n, p), determinata de numarul de incercari n = 10 si de probabilitatea „succesului” p = 0.5 este:

(A) 10, respectiv 5.0

(B) 16, respectiv 3.2

(C) 8, respectiv 1.6

(D) 6, respectiv 2.0

(E) 5, respectiv 2.5

O distributie binomiala b(n, p):

(a) are ca valori numerele naturale intre 0 si n

(b) are media pozitiva, dar si varianta pozitiva

(c) are ca medie produsul parametrilor n si p

(d) are o infinitate de valori

Functia BINOMDIST din Excel:

(a) este folosita pentru calcule legate de  distributiile binomiale

(b) are patru argumente, dintre care doua reprezinta parametrii n = numarul de incercari si p = probabilitatea succesului

(c) poate returna probabilitatea ca o variabila binomiala sa ia ca valoare o anumita valoare, precizata

(d) poate returna si probabilitati cumulate

O distributie Poisson:

(a) are ca valori numerele naturale (o infinitate!)

(b) este caracterizata de doi parametri, m si s

(c) poate descrie incidenta atacurilor parazitilor asupra unei populatii biologice

(d) are media egala cu parametrul m, iar varianta egala cu parametrul s

Functia de distributie care descrie o variabila aleatoare/distributie continua:

(A) este o functie continua, al carui grafic este „fara” intreruperi

(B) are ca valori probabilitati conditionate care sunt estimate una dupa alta

(C) este crescatoare si ia valori intre 0 si 1

(D) este relevanta pentru aprecierea momentelor „de varf” ale variabilelor aleatoare

(E) serveste la interpretarea a posteriori a evolutiei unui proces aleator

Graficul densitatii de probabilitate al unei distributii normala N(, ²):

(a) este simetric in raport cu „verticala” x = s (chiar daca s este negativ)

(b) este o curba continua avand doua maxime

(c) poate fi obtinut in Excel – ca diagrama de tip linie – exploatand functia DISTNORM

(d) este o curba crescatoare de la 0 la 1, asemanatoare cu logistica

Graficul densitatii de probabilitate al distributiei normale N(10, 1) este in forma de clopot (Gauss). Care este aria cuprinsa sub grafic, intre abscisele x = six = ?

(A) aproximativ 1

(B) aproximativ 0.95

(C) aproximativ 0.90

(D) aproximativ 0.70

(E) aproximativ 0.60

O distributie binomiala b(n, p) de parametri n = 100 si p = 0.2:

(A) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 50 si varianta ² = 25

(B) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 24 si varianta ² = 20

(C) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 20 si varianta ² = 16

(D) este aproximata prin distributia normala N(, ²) cu media  = 10 si varianta ² = 9

(E) nu poate fi aproximata bine prin nici o distributie normala, intrucat este asimetrica

Un individ ales la intamplare dintro populatie distribuita normal a fost etichetat drept „anormal”. Scorul Z al sau a fost:

(A) mai mic decat 0, dar mai mare decat –3

(B) cuprins intre 0 si 3

(C) mai mare decat 3

(D) cuprins intre –1 si 1

(E) cuprins intre –2 si 2

In biostatistica se lucreaza cu variabile. Acestea:

(A) au ca valori frecventele relative calculate

(B) au ca valori frecventele cumulate

(C) nu pot avea ca valori decat frecventele absolute

(D) sunt reprezentate de caracteristicile indivizilor populatiei studiate

(E) reprezinta caracteristici ale indivizilor populatiei studiate

Functia FREQUENCY din Excel are ca doua argumente:

(A) domeniul in care se afla numele si tipul variabilei, si domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(B) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare, respectiv cea mai mica valoare-prag de separare

(C) domeniul in care au fost plasate valorile variabilei, si numarul de frecvente cumulate dorite

(D) domeniul in care se afla plasate pragurile de separare, in ordine crescatoare, si domeniul in care au fost plasate valorile variabilei

(E) numarul valorilor ce pot depasi cea mai mare valoare-prag de separare, domeniul in care sunt descrise conditiile de normalitate

Metodele statistice de prelucrare impun uneori transformari ale datelor biologice prelevate. Dintre acestea, mai des intalnite sunt:

(a) normalizarea, pentru eliminarea valorilor anormale, si exponentierea, pentru eliminarea valorilor negative

(b) scaderea mediei din date, pentru a se obtine centrarea lor in jurul lui 0

(c) pozitivarea, prin care toate valorile categoriale (ne-numerice) devin negative, iar cele numerice devin pozitive

(d) standardizarea (prin care majoritatea valorilor vor fi situate intre –3 si 3)

Pentru a descrie „sintetic” un ansamblu de date numerice (provenite dintr-un esantion extras din populatia studiata):

(a) in EpiInfo se transforma logaritmic datele, apoi se alege comanda MATCH

(b) in Word se plaseaza datele intrun tabel

(c) in Excel se creeaza o diagrama de tipul box-and-whisker-plot

(d) in Excel se utilizeaza functiile AVERAGE si STDEV, eventual MEDIAN si QUARTILE

II.     INFORMATICA

Pentru introducerea datelor in sistemele de calcul, se pot utiliza urmatoarele dispozitive:

(a) tastatura pentru texte

(b) scannerul pentru digitizarea imaginilor

(c)  touch screen pentru alegeri grosiere

(d) boxele legate de placa de sunet, pentru sunete

Identificati componente ale unui calculator personal:

(a) unitatea centrala de prelucrare, compusa din unitatea de comanda-control si din unitatea aritmetica-logica

(b) sistemul tehnologic, compus din transformari hardware si software adaptabile normelor legale

(c) unitatea de memorie interna, compusa din memorie ROM si memorie volatila RAM

(d) sistemul informational, compus din fluxul informational si modulele de selectare a datelor

Identificati afirmatii corecte despre memoriile unui calculator personal:

(a) memoria RAM poate fi „citita”, nu insa „modificata”, intrucat contine date sensibile

(b) memoria cache, incorporata in parte in microprocesor, este principala memorie de lucru a calculatorului

(c) memoria ROM este compusa din dispozitive externe de tipul discurilor fixe sau CD-ROM

(d) memoria ROM contine unele programe esentiale care se executa la pornirea calculatorului

Calitatea monitorului unui calculator personal este determinata in principal de:

(A) dimensiunea diagonalei (exprimata in toli)

(B) frecventa de reimprospatare a imaginii (exprimata in Hz)

(C) lungimea cablului de alimentare (exprimata in m)

(D) grosimea (exprimata in cm)

(E) rezolutia (exprimata in pixeli de 24 biti)

In sistemele de operare Windows si Linux:

(a) iconitele/pictogramele care reprezinta fisiere difera in functie de tipul fisierului respectiv

(b) iconita care reprezinta un fisier este unica, nu poate fi modificata

(c) fiecare aplicatie are asociata o iconita specifica

(d) fiecare aplicatie este formata dintr-un singur fisier stocat pe suport magnetic/optic

Pentru a executa o aplicatie, reprezentata pe ecran printr-o iconita/pictograma, vom actiona pe iconita cu:

(a) un clic (stanga)

(b) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Open

(c) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Exec

(d) un dublu clic

Termenul „hardware” reprezinta:

(A) programele sau aplicatiile executabile pe calculator

(B) normele standardizate de colectare si prelucrare a datelor

(C) conceptele si simbolurile teoretice din tehnologia informatiei

(D) legatura dintre utilizatorul uman si instrumentul de calcul)

(E) ansamblul componentelor fizice ale unui calculator

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca „Size 3KB (3072 bytes)” si „Size on disk 4 KB (4096 bytes)”. Care este explicatia?

(A) Este o greseala de afisare, determinata de functionarea defectuoasa a sistemului de operare

(B) Diferenta de 1055 bytes formeaza „capul” fisierului, care este adaugat continutului, in mod automat, la salvare

(C) La stocarea fisierului a fost intercalat in continut un sector (1KB) memorie defecta

(D) Unui fisier i se aloca in intregime clusterele in care este depus continutul, chiar daca aceste clustere nu sunt „ocupate” integral

(E) Probabil ca discul nu a intrat inca in regimul stationar de rotatie, iar datele afisate sunt provizorii

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca atributul Read-only ii este activat. Ce inseamna aceasta?

(A) Nu putem modifica fisierul, pana la dezactivarea atributului

(B) Nu avem dreptul sa-i modificam denumirea

(C) Ii putem modifica denumirea, nu insa si continutul

(D) Fisierul capata automat extensia (si tipul) ROM

(E) Continutul fisierului este incarcat automat in memoria cache

Sortarea fisierelor continute intr-un director/folder este permisa „instantaneu” dupa:

(a) numele fisierelor, in ordine crescatoare (A-Z)

(b) dimensiunea fisierelor, in ordine crescatoare

(c) data crearii fisierelor

(d) numele fisierelor, dar in ordine descrescatoare (Z-A)

Un document nou poate fi creat, cu aplicatia Word 2003

(A) tastand combinatia [Ctrl]+[D]

(B) comandand New din meniul File

(C) comandand Docs din meniul Create

(D) cu un clic pe bara de titlu, deasupra inscriptiei „Word”

(E) deschizand meniul New si alegand optiunea Docfile

Meniul Insert al aplicatiei Word 2003 contine:

(a) optiunea de introducere de atribute de protectie si de butoane noi pe bara instrumentelor

(b) comanda de inserare de tabele, cu sau fara chenare evidentiate

(c) optiunea de afisare a imaginilor recent inserate pe paginile documentului

(d) comanda de inserare de simboluri speciale, existente in diverse fonturi

Pentru a sublinia un bloc de text, selectat in prealabil, dintr-un document Word 2003, se va folosi:

(a) comanda Select si butonul corespunzator de pe bara instrumentelor

(b) butonul cu inscriptia U de pe bara instrumentelor

(c) comanda Subscript din meniul Options

(d) optiunea Underline Style din comanda Font (meniul Format)

Atunci cand redactam un text in limbile romana/engleza, si folosim Microsoft Word pentru a-l 'salva' pe suport magnetic, corectitudinea gramaticala-ortografica este asigurata prin:

(a) folosirea unor iconite Ro/En in partea din dreapta-jos a ecranului

(b) activarea setarilor regionale din panoul de control al sistemului de operare Windows

(c) comutarea intre doua sisteme de operare Linux/Rolinux

(d) activarea unor optiuni speciale din meniul Instrumente/Tools al aplicatiei Word

Prin intermediul comenzii Paragraf/Paragraph din meniul Formatare/Format al aplicatiei Word putem controla:

(a) unitatea de masura a lungimii (punctul tipografic, cm, )

(b) alinierea pe orizontala si indentarea fata de marginile laterale ale coloanei

(c) verificarea ortografiei in timpul tastarii

(d) spatierea pe verticala a paragrafelor (CRED, IN CURS NU SPECIFICA)

Secventa de caractere “E:Anul2F.txt” este numele unui fisier. Litera “E” reprezinta:

(A) un folder care este radacina unui volum de date

(B) un folder care nu este radacina a vreunui volum de date

(C) extensia fisierului

(D) un volum de date

(E) localizatorul fisierului

In lista proprietatilor fisierului “F.DOC” apar afisate urmatoarele: Created = “1 ianuarie 2009”, Modified = “30 decembrie 2008”. Ce explicatie puteti da?

(A) fisierului i-au fost facute modificari nepermise

(B) fisierului i-a fost modificata doar denumirea, nu si continutul

(C) fisierul nu este original, ci o copie pe un suport magnetic altul decat cel original

(D) Este o imposibilitate, sistemele de operare nu permit asa ceva

(E) A fost modificata data interna a calculatorului

Utilizatorul aplicatiei Word a ales comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier iar ca rezultat s-a deschis caseta de dialog Save As/Salvare ca. Care este motivul?

(A) Comenzile Save As/Salvare ca si Save/Salvare sunt echivalente, au intotdeauna acelasi efect

(B) Alegand comanda Save/Salvare, se trece obligatoriu prin caseta de dialog Save As/Salvare ca.

(C) Utilizatorul a inserat in document o imagine inca nestabilizata sau un tabel inca neterminat.

(D) Documentul a fost creat doar in memoria interna, nefiind inca salvat in continutul vreunui fisier

(E) Aplicatia Word a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat.

Utilizatorul aplicatiei Word deschide un meniu si alege sa execute o comanda al carei nume se termina cu trei puncte (). Ce se va intampla?

(A) se va deschide o caseta de dialog

(B) va aparea un mesaj anuntand ca acea comanda a fost deja executata

(C) comanda nu este disponibila in contextul dat

(D) se va trece automat in meniul Help de ajutorare a utilizatorului, pentru acordarea de asistenta

(E) Aplicatia Word a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat

Utilizatorul aplicatiei Word si-a salvat documentul la care lucra si a constatat aparitia unui fisier nou cu extensia RTF. Care este explicatia?

(A) a ales gresit tipul documentului

(B) nu a tastat in intregime numele fisierului

(C) a ales formatul „Rich Text”, care este mai rar folosit

(D) a dorit sa creeze un document hipertext, pentru depunerea sa intrun site web

(E) licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat, iar aplicatia functioneaza anormal

Prin comanda Font din meniul Format/Formatare, utilizatorul aplicatiei Word poate controla:

(a) efecte speciale (text gravat, text in relief, text cu umbra)

(b) marimea literelor utilizate in blocul de text selectat

(c) culoarea literelor din blocul de text selectat

(d) inserarea de indici si exponenti

In aplicatia Word, si nu numai, unele comenzi pot fi obtinute si tastand combinatii de taste. Care anume?

(a) comanda Copy/Copiere din meniul Edit/Editare cu Ctrl+C

(b) comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier cu Ctrl+S

(c) comanda Paste/Lipire din meniul Edit/Editare cu Ctrl+V

(d) comanda Start/Startare din meniul File/Fisier cu Ctrl+Alt+Delete

Printre avantajele aplicatiei de calcul tabelar Excel se afla urmatoarele:

(a) recalcularea automata „instantanee” a tuturor formulelor de pe foaia de calcul, de indata ce valoarea unei celule a fost modificata

(b) realizarea rapida de diagrame statistice de diverse forme, pe baza datelor stocate in celulele foii de calcul

(c) posibilitatea transferului unor date spre sau dinspre documente

(d) reordonarea rapida a liniilor unei foi de calcul, dupa diverse criterii

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost plasata formula =A1+1. Prin tragere de maner (sau prin copiere/lipire), formula este extinsa la celula invecinata C1. Aici ea devine:

(A) =A1+2

(B) =A2+1

(C) =B1+1

(D) =B1+2

(E) =B2+1

Formula =SUM(A2:IW2) a fost plasata in celula A1 a unei foi de calcul Excel, dar este eronata. Care este motivul?

(A) functia SUM nu poate avea ca argument un domeniu de date

(B) domeniul este indicat incorect prin separatorul : in loc de ;

(C) celula de colt A2 nu poate fi situata exact dedesubtul celulei A1 in care se afla formula

(D) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de coloane

(E) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 1000 de randuri

Domeniul A2:C7 de pe o foaie de calcul Excel a fost denumit „datele”. Formula =AVERAGE(datele) introdusa in celula A1 este echivalenta cu formula:

(a) =AVERAGE(“datele”)

(b) =AVERAGE($A2:$C7)

(c) =AVERAGE(A2,C7)

(d) =AVERAGE(A2:C7)

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost introdusa formula =A1/A$7. Rolul caracterului ‚$’ este:

(A) de a evita recalcularea formulei atunci cand se schimba continutul unor celule de pe foaia de calcul

(B) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, in jos

(C) de a forta recalcularea formulei imediat ce se schimba continutul vreunei celule de pe foaia de calcul

(D) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, spre dreapta

(E) de a indica faptul ca in celula A7 a fost plasata o valoare monetara

Aplicatiile creeaza de regula fisiere de tipuri specifice.

(a) Word creeaza fisiere cu extensii DOC si RTF

(b) Excel creeaza fisiere cu extensii HTM si XLS

(c) PowerPoint creeaza fisiere cu extensii PPT si RTF

(d) Paint creeaza fisiere cu extensii BMP si JPG

Identificati nume de functii implementate in aplicatia Excel:

(a) CONCATENATE si VLOOKUP

(b) AVERAGE si STDEV

(c) MEDIAN si QUARTILE

(d) CONVERT si OFFICE

Identificati tipuri de diagrame care pot fi create cu aplicatia Excel:

(a) cu linii (line)

(b) box-and-whisker plot

(c) X-Y (scatterplot)

(d) quantile-quantile plot

Identificati atribute ale fisierelor, care pot fi activate sau dezactivate independent unul de altul:

(a) Read-only

(b) Write-only

(c) Hidden

(d) Visible

Identificati tipuri de obiecte ce pot fi inglobate in casetele de dialog, pentru a controla functionarea unei aplicatii:

(a) Edit-text

(b) Radio-button

(c) Scrollbar

(d) Check-box

In Excel, eroarea #DIV/0 apare atunci cand:

(A) intro formula se foloseste o celula care nu mai exista

(B) intro formula se incearca sa se imparta la zero o anumita valoare

(C) valoarea dintro anumita celula nu este disponibila in momentul in care se executa o formula de calcul

(D) intro formula este specificat un domeniu format din doua serii de date care nu se intersecteaza

(E) se introduc date gresite intro foaie de calcul

Referinta $A$1 folosita intro formula Excel:

(a) pastreaza fixa coloana A

(b) pastreaza fix randul 1

(c) pastreaza fixa celula A1

(d) face celula A1 variabila

Procedura corecta de inchidere a unui calculator este urmatoarea:

(A) apelarea functiei Shut Down

(B) apasarea butonului Power timp de circa zece secunde

(C) apelarea functiei Start cu un dublu-clic

(D) salvarea datelor, inchiderea aplicatiilor, apoi apasarea butonului Start cu apelarea functiei Shut Down

(E) actionarea combinatiei de taste [Alt]+[F4]

Pentru a vedea diferitele proprietati ale fisierelor unui folder, in fereastra Explorer, va trebui apelata, din meniul View, optiunea:

(A) Large Icons

(B) Details

(C) Small Icons

(D) List

(E) Arrange Icons

Care afirmatie despre aplicatia Word 2003 nu este adevarata?

(A) comanda Header and Footer/Antet si Subsol se afla in meniul View/Vizualizare

(B) puteti introduce numere de pagina in document

(C) antetul este vizibil mereu, indiferent de modul de vizualizare

(D) cu ajutorul antetului puteti introduce „acest text” pe fiecare pagina

(E) numarul paginii poate fi introdus in subsol, dar si in antet

Daca o aplicatie nu mai raspunde comenzilor utilizatorului, ce combinatie de taste folositi pentru a deschide fereastra Windows Task Manager pentru a inchide aplicatia?

(A) Alt+F4

(B) Ctrl+Alt+F4

(C) Shift+Insert+Delete

(D) Ctrl+Alt+Delete

(E) Shift+Esc(ape)

Pentru introducerea datelor in sistemele de calcul, se pot utiliza urmatoarele dispozitive:

(a) tastatura pentru texte

(b) scannerul pentru digitizarea imaginilor

(c) touch screen pentru alegeri grosiere

(d) microfonul legat de placa de sunet

Identificati componente ale unui calculator personal:

(a) unitatea centrala de prelucrare, compusa din unitatea de comanda-control si din unitatea aritmetica-logica

(b) unitatea de intrare, compusa de regula din maus si tastatura

(c) unitatea de memorie interna, compusa din memorie ROM si memorie volatila RAM

(d) sistemul informational, compus din fluxul informational si modulele de selectare a datelor

Identificati afirmatii corecte despre memoriile unui calculator personal:

(a) memoria RAM poate fi „citita”, nu insa „modificata”, intrucat contine date sensibile

(b) memoria interna, atasata placii de baza, este principala memorie de lucru a calculatorului

(c) memoria ROM este compusa din dispozitive externe de tipul discurilor fixe sau CD-ROM

(d) memoria ROM contine unele programe esentiale care se executa la pornirea calculatorului

Calitatea monitorului unui calculator personal este determinata in principal de:

(A) dimensiunea diagonalei (exprimata in toli)

(B) frecventa de reimprospatare a imaginii (exprimata in Hz)

(C) grosimea cablului de alimentare (exprimata in mm)

(D) rezolutia (exprimata in pixeli de 24 biti)

(E) grosimea ecranului (exprimata in cm)

In sistemele de operare Windows si Linux:

(a) iconitele/pictogramele care reprezinta fisiere difera in functie de tipul fisierului respectiv

(b) iconita care reprezinta un fisier se poate modifica daca schimbam tipul fisierului

(c) fiecare aplicatie are asociata o iconita specifica

(d) fiecare aplicatie este formata dintr-un singur fisier stocat pe suport magnetic/optic

Pentru a executa o aplicatie, reprezentata pe ecran printr-o iconita/pictograma, vom actiona pe iconita cu:

(a) un clic (stanga)

(b) o trecere a mausului deasupra iconitei

(c) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Exec

(d) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Open

Termenul „hardware” reprezinta:

(A) programele sau aplicatiile executabile pe calculator

(B) ansamblul componentelor fizice ale unui calculator

(C) conceptele si simbolurile teoretice din tehnologia informatiei

(D) legatura dintre utilizatorul uman si instrumentul de calcul)

(E) normele standardizate de colectare si prelucrare a datelor

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca „Size 2 KB (2048 bytes)” si „Size on disk 4 KB (4096 bytes)”. Care este explicatia?

(A) Probabil ca discul nu a intrat inca in regimul stationar de rotatie, iar datele afisate sunt provizorii

(B) Unui fisier i se aloca in intregime clusterele in care este depus continutul, chiar daca aceste clustere nu sunt „ocupate” integral

(C) La stocarea fisierului a fost intercalat in continut un sector (1KB) memorie defecta

(D) Este o greseala de afisare, determinata de functionarea defectuoasa a sistemului de operare

(E) Diferenta de 2 KB formeaza „capul” fisierului, care este adaugat continutului, in mod automat, la salvare

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca atributul Read-only ii este activat. Ce inseamna aceasta?

(A) Nu putem modifica fisierul, pana la dezactivarea atributului

(B) Nu avem dreptul sa-i modificam denumirea

(C) Continutul fisierului este incarcat automat in memoria cache

(D) Fisierul capata automat extensia (si tipul) ROM

(E) Putem modifica denumirea fisierului, nu insa si continutul sau

Sortarea fisierelor continute intr-un director (folder) este permisa „instantaneu” dupa:

(a) numele fisierelor, in ordine crescatoare (A-Z)

(b) dimensiunea fisierelor, in ordine crescatoare

(c) data crearii fisierelor

(d) extensia fisierelor, dar numai in ordine descrescatoare (Z-A)

Un document nou poate fi creat, cu aplicatia Word 2003

(a)  comandand New din meniul File

(b)  tastand combinatia [Ctrl]+[D]

(c)  cu un clic dreapta, apoi alegand optiunea „Word document”

(d)  cu un clic pe bara de titlu, deasupra inscriptiei „Word”

Meniul Insert al aplicatiei Word 2003 contine:

(a) optiunea de introducere de atribute de protectie si de butoane noi pe bara instrumentelor

(b) comanda de inserare de imagini, stocate in fisiere

(c) optiunea de afisare a imaginilor recent inserate pe paginile documentului

(d) comanda de inserare de simboluri speciale, existente in diverse fonturi

Pentru a sublinia un bloc de text, selectat in prealabil, dintr-un document Word 2003, se va folosi:

(a) comanda Select si butonul corespunzator de pe bara instrumentelor

(b) butonul cu inscriptia B de pe bara instrumentelor

(c) comanda Subscript din meniul Options

(d) optiunea Underline Style din comanda Font (meniul Format)

Atunci cand redactam un text in limbile romana/engleza, si folosim Microsoft Word pentru a-l 'salva' pe suport magnetic, controlul tastaturii este asigurat prin:

(a) activarea unor optiuni speciale din meniul Instrumente/Tools al aplicatiei Word

(b) activarea setarilor regionale din panoul de control al sistemului de operare Windows

(c) comutarea intre doua sisteme de operare Linux/Rolinux

(d) folosirea unor iconite Ro/En in partea din dreapta-jos a ecranului generate de sistemul de operare

Prin intermediul comenzii Paragraf/Paragraph din meniul Formatare/Format al aplicatiei Word putem controla:

(a) unitatea de masura a lungimii (punctul tipografic, cm, )

(b) marimea literei si fontul folosit in urmatorul bloc de text

(c) verificarea ortografiei in timpul tastarii

(d) spatierea pe verticala a paragrafelor

Secventa de caractere “D:Anul2E.txt” este numele unui fisier. Litera “D” reprezinta:

(A) un folder care este radacina unui volum de date

(B) un folder care nu este radacina a vreunui volum de date

(C) un volum de date

(D) extensia fisierului

(E) discul compact pe care a fost depus fisierul

In lista proprietatilor fisierului “F.DOC” apar afisate urmatoarele: Created = “1 ianuarie 2009”, Modified = “30 decembrie 2008”. Ce explicatie puteti da?

(a) fisierului i-a fost modificata doar denumirea, nu si continutul

(b) fisierul nu este original, ci o copie pe un suport magnetic altul decat cel original

(c) Este o imposibilitate, sistemele de operare nu permit asa ceva

(d) A fost modificata data interna a calculatorului, intre momentul crearii si cel al modificarii

Utilizatorul aplicatiei Word a ales comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier iar ca rezultat s-a deschis caseta de dialog Save As/Salvare ca. Care este motivul?

(A) Comenzile Save As/Salvare ca si Save/Salvare sunt echivalente, au intotdeauna acelasi efect

(B) Documentul a fost creat doar in memoria interna, nefiind inca salvat in continutul vreunui fisier

(C) Aplicatia Word a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat.

(D) Licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat, iar aplicatia nu mai functioneaza corect.

(E) Alegand comanda Save/Salvare, se trece obligatoriu prin caseta de dialog Save As/Salvare ca.

Utilizatorul aplicatiei Word deschide un meniu si alege sa execute o comanda al carei nume se termina cu trei puncte (). Ce se va intampla?

(A) este un anunt ca licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat

(B) va aparea un mesaj anuntand ca acea comanda a fost deja executata

(C) se va deschide o caseta de dialog

(D) se va trece automat in meniul Help de ajutorare a utilizatorului, pentru acordarea de asistenta

(E) comanda nu este disponibila in contextul dat

Utilizatorul aplicatiei Word si-a salvat documentul la care lucra si a constatat aparitia unui fisier nou cu extensia RTF. Care este explicatia?

(A) a ales gresit tipul documentului

(B) a dorit sa creeze un document hipertext, pentru depunerea sa intrun site web

(C) nu a tastat in intregime numele fisierului

(D) a ales formatul „Rich Text”, care este mai rar folosit

(E) a ales din greseala comanda Repeta Transmisia in loc de comanda Salveaza Documentul

Prin comanda Font din meniul Format/Formatare, utilizatorul aplicatiei Word poate controla:

(a) efecte speciale (text gravat, text in relief, text cu umbra)

(b) marimea literelor utilizate in blocul de text selectat

(c) culoarea literelor din blocul de text selectat

(d) alinierea si spatierea paragrafului curent

In aplicatia Word, si nu numai, unele comenzi pot fi obtinute si tastand combinatii de taste. Care anume?

(a) comanda Copy/Copiere din meniul Edit/Editare cu Ctrl+C

(b) comanda Font>Aldine (Bold) din meniul Format cu Shift+B

(c) comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier cu Ctrl+S

(d) comanda Start/Startare din meniul File/Fisier cu Ctrl+Alt+Delete

Printre avantajele aplicatiei de calcul tabelar Excel se afla urmatoarele:

(a) recalcularea automata „instantanee” a tuturor formulelor de pe foaia de calcul, de indata ce valoarea unei celule a fost modificata

(b) simularea comportamentului aleator, prin folosirea de functii incastrate dedicate

(c) posibilitatea transferului unor date spre sau dinspre documente

(d) efectuarea de calcule statistice elementare, folosind functii incastrate dedicate

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost plasata formula =A$1+1. Prin tragere de maner (sau prin copiere/lipire), formula este extinsa la celula invecinata C1. Aici ea devine:

(A) =A$1+2

(B) =A$2+1

(C) =B$1+1

(D) =$B1+1

(E) =B$2+1

Formula =SUM(A2:IW2) a fost plasata in celula A1 a unei foi de calcul Excel, dar este eronata. Care este motivul?

(A) functia SUM nu poate avea ca argument un domeniu de date

(B) domeniul este indicat incorect prin separatorul ':' in loc de '..'

(C) celula de colt A2 nu poate fi situata exact dedesubtul celulei A1 in care se afla formula

(D) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de randuri

(E) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de coloane

Domeniul A2:C7 de pe o foaie de calcul Excel a fost denumit „datele”. Formula =AVERAGE(datele) introdusa in celula A1 este echivalenta cu formula:

(a) =AVERAGE(“datele”)

(b) =MEDIAN(datele)

(c) =AVERAGE(A2,C7)

(d) =AVERAGE($A$2:$C$7)

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost introdusa formula =A1/A$7. Rolul caracterului ‚$’ este:

(A) de a evita recalcularea formulei atunci cand se schimba continutul unor celule de pe foaia de calcul

(B) de a forta recalcularea formulei imediat ce se schimba continutul vreunei celule de pe foaia de calcul

(C) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, in jos

(D) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, spre dreapta

(E) de a face imposibila copierea formulei in alta celula de pe foaia de calcul

Aplicatiile creeaza de regula fisiere de tipuri specifice.

(a) Notepad poate crea fisiere cu extensii HTM si TXT

(b) Excel creeaza fisiere cu extensii HTM si XLS

(c) PowerPoint creeaza fisiere cu extensii PPT si RTF

(d) Word creeaza fisiere cu extensii DBF si MDB

Identificati nume de functii implementate in aplicatia Excel:

(a) CONCATENATE si VLOOKUP

(b) AVERAGE si STDEV

(c) MEDIAN si QUARTILE

(d) SUM si SUMPRODUCT

Identificati tipuri de diagrame care pot fi create cu aplicatia Excel:

(a) cu bare orizontale (bar)

(b) rozeta (pie-chart)

(c) X-Y (scatterplot)

(d) box-and-whisker plot

Identificati atribute ale fisierelor, care pot fi activate sau dezactivate independent unul de altul:

(a) Visible

(b) Archive

(c) Write-only

(d) Hidden

Identificati tipuri de obiecte ce pot fi inglobate in casetele de dialog, pentru a controla functionarea unei aplicatii:

(a) Edit-text

(b) Folder

(c) Scrollbar

(d) Archive

In Excel, eroarea #DIV/0 apare atunci cand:

(A) valoarea dintro anumita celula nu este disponibila in momentul in care se executa o formula de calcul

(B) intro formula se foloseste o celula care nu mai exista

(C) intro formula se incearca sa se imparta la zero o anumita valoare

(D) intro formula este specificat un domeniu format din doua serii de date care nu se intersecteaza

(E) se introduc date gresite intro foaie de calcul

Referinta $A$1 folosita intro formula Excel:

(a) pastreaza fixa coloana A

(b) este imposibila (nu exista o asemenea referinta)

(c) pastreaza fixa celula A1

(d) face celula A1 variabila

Procedura corecta de inchidere a unui calculator este urmatoarea:

(A) apelarea functiei Shut Down

(B) apasarea butonului Power timp de circa zece secunde

(C) salvarea datelor, inchiderea aplicatiilor, apoi apasarea butonului Start cu apelarea functiei Shut Down

(D) actionarea combinatiei de taste [Ctrl]+[Alt]+[Delete]

(E) actionarea combinatiei de taste [Alt]+[F4]

Pentru a vedea diferitele proprietati ale fisierelor unui folder, in fereastra Explorer, va trebui apelata, din meniul View, optiunea:

(A) Large Icons

(B) Zoom 200%

(C) Details

(D) List

(E) Arrange Icons

Care afirmatie despre aplicatia Word 2003 nu este adevarata?

(a) numarul paginii poate fi introdus numai in subsol

(b) puteti introduce numere de pagina in document

(c) antetul este vizibil mereu, indiferent de modul de vizualizare

(d) cu ajutorul antetului puteti introduce „acest text” pe fiecare pagina

Daca o aplicatie nu mai raspunde comenzilor utilizatorului, ce combinatie de taste folositi pentru a deschide fereastra Windows Task Manager pentru a inchide aplicatia?

(A) de la tastatura este imposibil sa inchidem aplicatia

(B) Ctrl+Alt+F4

(C) Shift+Esc(ape)

(D) Shift+Insert+Delete

(E) Ctrl+Alt+Delete

Pentru introducerea datelor in sistemele de calcul, se pot utiliza urmatoarele dispozitive:

(a) mausul pentru alegeri de optiuni

(b) tastatura pentru texte

(c) scannerul pentru digitizarea imaginilor

(d) microfonul legat de placa de sunet, pentru sunete

Identificati componente ale unui calculator personal:

(a) sistemul informational, compus din fluxul informational si modulele de selectare a datelor

(b) sistemul tehnologic, compus din transformari hardware si software adaptabile normelor legale

(c) unitatea de memorie interna, compusa din memorie volatila ROM si discuri fixe externe

(d) unitatea centrala de prelucrare, compusa din unitatea de comanda-control si din unitatea aritmetica-logica

Identificati afirmatii corecte despre memoriile unui calculator personal:

(a) memoria ROM contine programe unele programe esentiale care se executa la pornirea calculatorului

(b) memoria ROM este compusa din dispozitive externe de tipul discurilor fixe sau CD-ROM

(c) memoria cache, incorporata in parte in microprocesor, are scopul sporirii vitezei de lucru a calculatorului

(d) memoria RAM poate fi „citita”, nu insa „modificata”, intrucat contine date sensibile

Calitatea monitorului unui calculator personal este determinata in principal de:

(A) dimensiunea diagonalei (exprimata in toli)

(B) frecventa de reimprospatare a imaginii (exprimata in Hz)

(C) rezolutia (exprimata in pixeli de 24 biti)

(D) numarul de culori posibile

(E) grosimea ecranului (exprimata in cm)

In sistemele de operare Windows si Linux:

(a) fiecare aplicatie este formata dintr-un singur fisier stocat pe suport magnetic/optic

(b) fiecare aplicatie are asociata o iconita specifica

(c) iconita care reprezinta un fisier nu poate fi modificata, nici inlocuita cu alta

(d) iconitele/pictogramele care reprezinta fisiere difera in functie de tipul fisierului respectiv

Pentru a executa o aplicatie, reprezentata pe ecran printr-o iconita/pictograma, vom actiona pe iconita cu:

(a) un dublu clic

(b) un clic stanga

(c) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Open

(d) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Delete

Termenul „software” reprezinta:

(A) programele sau aplicatiile executabile pe calculator

(B) normele standardizate de colectare si prelucrare a datelor

(C) conceptele si simbolurile teoretice din tehnologia informatiei

(D) ansamblul componentelor fizice ale unui calculator

(E) legatura dintre utilizatorul uman si instrumentul de calcul

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca „Size 2 KB (2048 bytes)” si „Size on disk 4 KB (4096 bytes)”. Care este explicatia?

(A) Probabil ca discul nu a intrat inca in regimul stationar de rotatie, iar datele afisate sunt provizorii

(B) Este o greseala de afisare, determinata de functionarea defectuoasa a sistemului de operare

(C) La stocarea fisierului a fost intercalat in continut un sector (1KB) memorie defecta

(D) Unui fisier i se aloca in intregime clusterele in care este depus continutul, chiar daca aceste clustere nu sunt „ocupate” integral

(E) Diferenta de 2 KB formeaza „capul” fisierului, care este adaugat continutului, in mod automat, la salvare

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca atributul Read-only ii este activat. Ce inseamna aceasta?

(A) Nu putem modifica fisierul, pana cand nu dezactivam atributul

(B) Nu avem dreptul sa-i modificam denumirea

(C) Continutul fisierului este incarcat automat in memoria ROM

(D) Fisierul capata automat '1 ian. 1980' ca data a crearii

(E) Putem modifica denumirea fisierului, nu insa si continutul sau

Sortarea fisierelor continute intr-un director/folder este permisa „instantaneu” dupa:

(a) numele fisierelor, in ordine crescatoare (A-Z)

(b) numarul atributelor activate pentru fisiere

(c) dimensiunea fisierelor, in ordine crescatoare

(d) extensia fisierelor, dar numai in ordine descrescatoare (Z-A)

Un document nou poate fi creat, cu aplicatia Word 2003

(a)  comandand New din meniul File

(b)  tastand combinatia [Ctrl]+[N]

(c)  cu un clic dreapta, apoi alegand optiunea „Word document”

(d)  cu un clic pe bara de titlu, deasupra inscriptiei „Word”

Meniul Insert al aplicatiei Word 2003 contine:

(a) comanda de inserare a datei si orei curente

(b) comanda de inserare de imagini, stocate in fisiere

(c) comanda de inserare de obiecte speciale, de exemplu formule create cu Equation Editor

(d) comanda de inserare de simboluri speciale, existente in diverse fonturi

Pentru a sublinia un bloc de text, selectat in prealabil, dintr-un document Word 2003, se va putea folosi:

(a) optiunea Underline Style din comanda Font (meniul Format)

(b) comanda Subscript din meniul Options

(c) butonul cu inscriptia U de pe bara instrumentelor

(d) comanda Select si butonul corespunzator de pe bara instrumentelor

Atunci cand redactam un text in limbile romana/engleza, si folosim Microsoft Word pentru a-l 'salva' pe suport magnetic, corectitudinea gramaticala-ortografica este asigurata prin:

(a) folosirea unor iconite Ro/En in partea din dreapta-jos a ecranului

(b) activarea setarilor regionale din panoul de control al sistemului de operare Windows

(c) comutarea intre doua sisteme de operare Linux/Rolinux

(d) apelarea la servicii disponibile prin Internet

Prin intermediul comenzii Font din meniul Formatare/Format al aplicatiei Word putem controla:

(a) unitatea de masura a lungimii (punctul tipografic, cm, )

(b) marimea literelor

(c) verificarea ortografiei in timpul tastarii

(d) culoarea in care este redat textul afisat

Secventa de caractere “E:Anul2F.txt” este numele unui fisier. Litera “E” reprezinta:

(A) un folder care este radacina unui volum de date

(B) un volum de date, care poate fi o partitie de disc fix

(C) extensia fisierului

(D) localizatorul fisierului

(E) un folder care nu este radacina a vreunui volum de date

In lista proprietatilor fisierului “F.DOC” apar afisate urmatoarele: Created = “30 decembrie 2008”, Modified = “1 ianuarie 2009”. Ce explicatie puteti da?

(A) fisierului i-au fost facute modificari nepermise

(B) fisierului i-a fost modificata doar denumirea, nu si continutul

(C) fisierul nu este original, ci o copie pe un suport magnetic altul decat cel original

(D) Este o imposibilitate, sistemele de operare nu permit asa ceva

(E) Documentul a suferit modificari fata de prima forma salvata

Utilizatorul aplicatiei Word a ales comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier iar ca rezultat s-a deschis caseta de dialog Save As/Salvare ca. Care este motivul?

(A) Comenzile Save As/Salvare ca si Save/Salvare sunt echivalente, au intotdeauna acelasi efect

(B) Alegand comanda Save/Salvare, se trece obligatoriu prin caseta de dialog Save As/Salvare ca.

(C) Documentul a fost creat doar in memoria interna, nefiind inca salvat in continutul vreunui fisier

(D) Aplicatia Word a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat.

(E) Licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat, iar aplicatia nu mai functioneaza corect.

Utilizatorul aplicatiei Excel deschide un meniu si alege sa execute o comanda al carei nume se termina cu trei puncte (). Ce se va intampla?

(A) Aplicatia Excel a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat

(B) va aparea un mesaj anuntand ca acea comanda a fost deja executata

(C) comanda nu este disponibila in contextul dat

(D) se va trece automat in meniul Help de ajutorare a utilizatorului, pentru acordarea de asistenta

(E) se va deschide o caseta de dialog

Utilizatorul aplicatiei Word si-a salvat documentul la care lucra si a constatat aparitia unui fisier nou cu extensia RTF. Care este explicatia?

(A) a ales din greseala comanda Repeta Transmisia in loc de comanda Salveaza Documentul

(B) a ales formatul „Rich Text”, care este mai rar folosit

(C) nu a tastat in intregime numele fisierului

(D) a ales formatul „Rich Text”, care este mai rar folosit

(E) licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat, iar aplicatia functioneaza anormal

Prin comanda Font din meniul Format/Formatare, utilizatorul aplicatiei Word poate controla:

(a) efecte speciale (text gravat, text in relief, text cu umbra)

(c) culoarea literelor din blocul de text selectat

(d) alinierea si spatierea paragrafului curent

In aplicatia Word, si nu numai, unele comenzi pot fi obtinute si tastand combinatii de taste. Care anume?

(a) comanda Start/Startare din meniul File/Fisier cu Ctrl+Alt+Delete

(b) comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier cu Ctrl+S

(c) comanda Font>Aldine (Bold) din meniul Format cu Shift+B

(d) comanda Copy/Copiere din meniul Edit/Editare cu Ctrl+C

Printre avantajele aplicatiei de calcul tabelar Excel se afla urmatoarele:

(a) efectuarea de calcule statistice elementare, folosind functii incastrate dedicate

(b) simularea comportamentului aleator, prin folosirea de functii incastrate dedicate

(c) posibilitatea transferului unor date spre sau dinspre documente

(d) reordonarea rapida a liniilor unei foi de calcul, dupa diverse criterii

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost plasata formula =$A1+1. Prin tragere de maner (sau prin copiere/lipire), formula este extinsa la celula invecinata C1. Aici ea devine:

(A) =$A1+1

(B) =$A2+1

(C) =$B1+1

(D) =$B1+2

(E) =$B2+1

Formula =AVERAGE(A2:IW2) a fost plasata in celula A1 a unei foi de calcul Excel, dar este eronata. Care este motivul?

(A) functia AVERAGE nu poate avea ca argument un domeniu de date

(B) domeniul este indicat incorect prin separatorul : in loc de ;

(C) celula de colt A2 nu poate fi situata exact dedesubtul celulei A1 in care se afla formula

(D) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de coloane

(E) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de randuri

Domeniul A2:C7 de pe o foaie de calcul Excel a fost denumit „datele”. Formula =AVERAGE(datele) introdusa in celula A1 este echivalenta cu formula:

(a) =AVERAGE(A2:C7)

(b) =SUM(datele)/COUNT(datele)

(c) =AVERAGE($A$2:$C$7)

(d) =AVERAGE(A2,C7)

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost introdusa formula =A1/A$7. Rolul caracterului ‚$’ este:

(A) de a indica faptul ca in celula A7 a fost plasata o valoare monetara

(B) de a forta recalcularea formulei imediat ce se schimba continutul vreunei celule de pe foaia de calcul

(C) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, spre dreapta

(D) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, in jos

(E) de a evita recalcularea formulei atunci cand se schimba continutul unor celule de pe foaia de calcul

Aplicatiile creeaza de regula fisiere de tipuri specifice.

(a) Word creeaza fisiere cu extensii DOC, HTM si RTF

(b) Excel creeaza fisiere cu extensii HTM, XML si XLS

(c) PowerPoint creeaza fisiere cu extensii PPS, PPT si RTF

(d) Notepad poate crea fisiere cu extensii HTM, TXT si WWW

Identificati nume de functii implementate in aplicatia Excel:

(a) CONCATENATE si VLOOKUP

(b) SUM si DIFFERENCE

(c) MEDIAN si QUARTILE

(d) CONVERT si OFFICE

Identificati tipuri de diagrame care pot fi create cu aplicatia Excel:

(a) rozeta (pie-chart)

(b) linie-coloana

(c) X-Y (scatterplot)

(d) box-and-whisker plot

Identificati atribute ale fisierelor, care pot fi activate sau dezactivate independent unul de altul:

(a) Read-only

(b) Archive

(c) Hidden

(d) Visible

Identificati tipuri de obiecte ce pot fi inglobate in casetele de dialog, pentru a controla functionarea unei aplicatii:

(a) Archive

(b) Radio-button

(c) Folder

(d) Check-box

In Excel, eroarea #DIV/0 apare atunci cand:

(A) valoarea dintro anumita celula nu este disponibila in momentul in care se executa o formula de calcul

(B) se introduc date gresite intro foaie de calcul

(C) intro formula se foloseste o celula care nu mai exista

(D) intro formula este specificat un domeniu format din doua serii de date care nu se intersecteaza

(E) intro formula se incearca sa se imparta la zero o anumita valoare

Referinta $A$1 folosita intro formula Excel:

(a) este imposibila (nu exista o asemenea referinta)

(b) pastreaza fixe toate celulele, exceptand prima celula de pe coloana A

(c) face celula A1 variabila

(d) pastreaza fixa celula A1

Procedura corecta de inchidere a unui calculator este urmatoarea:

(A) actionarea combinatiei de taste [Ctrl]+[Alt]+[Delete]

(B) salvarea datelor, inchiderea aplicatiilor, apoi apasarea butonului Start cu apelarea functiei Shut Down

(C) apasarea butonului Power timp de circa zece secunde

(D) actionarea combinatiei de taste [Alt]+[F4]

(E) apelarea functiei Shut Down cu un dublu-clic

Pentru a vedea diferitele proprietati ale fisierelor unui folder, in fereastra Explorer, va trebui apelata, din meniul View, optiunea:

(A) Details

(B) Zoom 100%

(C) Small Icons

(D) Arrange Icons

(E) Large Icons

Care afirmatie despre aplicatia Word 2003 nu este adevarata?

(A) comanda Header and Footer/Antet si Subsol se afla in meniul View/Vizualizare

(B) numarul paginii poate fi plasat doar in aliniere centrala

(C) puteti introduce numere de pagina in document

(D) cu ajutorul antetului puteti introduce „acest text” pe fiecare pagina

(E) numarul paginii poate fi introdus in subsol, dar si in antet

Daca o aplicatie nu mai raspunde comenzilor utilizatorului, ce combinatie folositi pentru a deschide fereastra Windows Task Manager pentru a inchide aplicatia?

(A) de la tastatura sau cu mausul este imposibil sa inchidem aplicatia

(B) combinatia Ctrl+Alt+F4 de la tastatura

(C) Clic pe butonul stang + Esc(ape)

(D) Shift+Delete simultan cu un clic

(E) combinatia Ctrl+Alt+Delete de la tastatura

Pentru introducerea datelor in sistemele de calcul, se pot utiliza urmatoarele dispozitive:

(a) tastatura pentru texte

(b) plotterul pentru desene

(c) scannerul pentru imagini

(d) boxele legate de placa de sunet, pentru sunete

Identificati componente ale unui calculator personal:

(a) sistemul informational, compus din fluxul informational si modulele de selectare a datelor

(b) unitatea de memorie interna, compusa din memorie ROM si memorie volatila RAM

(c) sistemul tehnologic, compus din transformari hardware si software adaptabile normelor legale

(d) unitatea centrala de prelucrare, compusa din unitatea de comanda-control si din unitatea aritmetica-logica

Identificati afirmatii corecte despre memoriile unui calculator personal:

(a) memoria ROM contine programe unele programe esentiale care se executa la pornirea calculatorului

(b) memoria interna, atasata placii de baza, este principala memorie de lucru a calculatorului

(c) memoria cache, incorporata in parte in microprocesor, are scopul sporirii vitezei de lucru a calculatorului

(d) memoria RAM poate fi „citita”, nu insa „modificata”, intrucat contine date sensibile

Calitatea monitorului unui calculator personal este determinata in principal de:

(A) dimensiunea diagonalei (exprimata in toli)

(B) frecventa de reimprospatare a imaginii (exprimata in Hz)

(C) valoarea raportului intre luminozitate si stralucire

(D) rezolutia (exprimata in pixeli de 24 biti)

(E) grosimea ecranului (exprimata in cm)

In sistemele de operare Windows si Linux:

(a) fiecare aplicatie este formata dintr-un singur fisier stocat pe suport magnetic/optic

(b) fiecare fisier are asociata o iconita specifica

(c) iconita care reprezinta un fisier nu poate fi modificata, nici inlocuita cu alta

(d) iconitele/pictogramele care reprezinta fisiere difera in functie de tipul fisierului respectiv

Pentru a executa o aplicatie, reprezentata pe ecran printr-o iconita/pictograma, vom actiona pe iconita cu:

(a) un dublu clic

(b) un clic stanga, urmat de apasarea tastei [Enter]

(c) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Open

(d) un clic dreapta, urmat de alegerea optiunii Delete

Termenul „software” reprezinta:

(A) conceptele si simbolurile teoretice din domeniul tehnologiei informatiei

(B) normele standardizate de colectare si prelucrare a datelor

(C) programele sau aplicatiile executabile pe calculator

(D) ansamblul componentelor fizice ale unui calculator

(E) legatura dintre utilizatorul uman si instrumentul de calcul

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca „Size 3KB (3072 bytes)” si „Size on disk 4 KB (4096 bytes)”. Care este explicatia?

(A) Este o greseala de afisare, determinata de functionarea defectuoasa a sistemului de operare

(B) Diferenta de 1055 bytes formeaza „capul” fisierului, care este adaugat continutului, in mod automat, la salvare

(C) La stocarea fisierului a fost intercalat in continut un sector (1KB) memorie defecta

(D) Probabil ca discul nu a intrat inca in regimul stationar de rotatie, iar datele afisate sunt provizorii

(E) Unui fisier i se aloca in intregime clusterele in care este depus continutul, chiar daca aceste clustere nu sunt „ocupate” integral

Afisand proprietatile unui fisier, aflam ca atributul Read-only ii este dezactivat. Ce inseamna aceasta?

(A) Nu avem dreptul sa-i modificam denumirea

(B) Nu putem modifica fisierul, pana cand nu activam atributul

(C)  Ii putem modifica atat denumirea, cat si continutul

(D) Fisierul capata automat '1 ian. 1980' ca data a crearii

(E) Continutul fisierului este incarcat automat in memoria ROM

Sortarea fisierelor continute intr-un director/folder este permisa „instantaneu” dupa:

(a) extensia fisierelor, dar numai in ordine descrescatoare (Z-A)

(b) numele fisierelor, in ordine crescatoare (A-Z)

(c) numarul atributelor activate pentru fisiere

(d) numele fisierelor, in ordine crescatoare (A-Z)

Un document nou poate fi creat, cu aplicatia Word 2003

(a)  cu un clic pe bara de titlu, deasupra inscriptiei „Word”

(b)  cu un clic dreapta, apoi alegand optiunea „Word document”

(c)  tastand combinatia [Shift]+[N]

(d)  comandand New din meniul File

Meniul Insert al aplicatiei Word 2003 contine:

(a) comanda de inserare a datei si orei curente

(b) comanda de inserare de imagini, stocate in fisiere

(c) comanda de inserare de obiecte speciale, de exemplu formule create cu Equation Editor

(d) comanda de inserare de tabele, cu sau fara chenare evidentiate

Pentru a sublinia un bloc de text, selectat in prealabil, dintr-un document Word 2003, se va putea folosi:

(a) optiunea Bold Letters Style din comanda Font (meniul Format)

(b) comanda Subscript din meniul Options

(c) butonul cu inscriptia B de pe bara instrumentelor

(d) comanda Select si butonul corespunzator de pe bara instrumentelor

Atunci cand redactam un text in limbile romana/engleza, si folosim Microsoft Word pentru a-l 'salva' pe suport magnetic, controlul tastaturii este asigurat prin:

(a) activarea unor optiuni speciale din meniul Instrumente/Tools al aplicatiei Word

(b) apelarea la servicii disponibile prin Internet

(c) comutarea intre doua sisteme de operare Linux/Rolinux

(d) folosirea unor iconite Ro/En in partea din dreapta-jos a ecranului generate de sistemul de operare

Prin intermediul comenzii Font din meniul Formatare/Format al aplicatiei Word putem controla:

(a) culoarea in care este redat textul afisat

(b) verificarea ortografiei in timpul tastarii

(c) marimea literelor

(d) unitatea de masura a lungimii (punctul tipografic, cm, )

Secventa de caractere “D:Anul2E.txt” este numele unui fisier. Litera “D” reprezinta:

(A) un folder care este radacina unui volum de date

(B) un folder care nu este radacina a vreunui volum de date

(C) discul compact pe care a fost depus fisierul

(D) extensia fisierului

(E) un volum de date, care poate fi un disc compact

In lista proprietatilor fisierului “F.DOC” apar afisate urmatoarele: Created = “30 decembrie 2008”, Modified = “1 ianuarie 2009”. Ce explicatie puteti da?

(a) fisierului i-a fost modificata doar denumirea, nu si continutul

(b) A fost modificata data interna a calculatorului, intre momentul crearii si cel al modificarii

(c) Este o imposibilitate, sistemele de operare nu permit asa ceva

(d) Documentul a suferit modificari fata de prima forma salvata

Utilizatorul aplicatiei Word a ales comanda Save/Salvare din meniul File/Fisier iar ca rezultat s-a deschis caseta de dialog Save As/Salvare ca. Care este motivul?

(A) Documentul a fost creat doar in memoria interna, nefiind inca salvat in continutul vreunui fisier

(B) Alegand comanda Save/Salvare, se trece obligatoriu prin caseta de dialog Save As/Salvare ca.

(C) Utilizatorul a inserat in document o imagine inca nestabilizata sau un tabel inca neterminat.

(D) Comenzile Save As/Salvare ca si Save/Salvare sunt echivalente, au intotdeauna acelasi efect

(E) Aplicatia Word a fost alterata ca urmare a actiunii unui virus ramas nedetectat.

Utilizatorul aplicatiei Excel deschide un meniu si alege sa execute o comanda al carei nume se termina cu trei puncte (). Ce se va intampla?

(A) este un anunt ca licenta de utilizare a aplicatiei Excel a expirat

(B) va aparea un mesaj anuntand ca acea comanda a fost deja executata

(C) comanda nu este disponibila in contextul dat

(D) se va deschide o caseta de dialog

(E) se va trece automat in meniul Help de ajutorare a utilizatorului, pentru acordarea de asistenta

Utilizatorul aplicatiei Word si-a salvat documentul la care lucra si a constatat aparitia unui fisier nou cu extensia RTF. Care este explicatia?

(A) licenta de utilizare a aplicatiei Word a expirat, iar aplicatia functioneaza anormal

(B) a ales gresit tipul documentului

(C) nu a tastat in intregime numele fisierului

(D) a dorit sa creeze un document hipertext, pentru depunerea sa intrun site web

(E) a ales formatul „Rich Text”, care este mai rar folosit

Prin comanda Font din meniul Format/Formatare, utilizatorul aplicatiei Word poate controla:

(a) culoarea literelor din blocul de text selectat

(b) marimea literelor utilizate in blocul de text selectat

(c) efecte speciale (text gravat, text in relief, text cu umbra)

(d) indentarea textului fata de marginea din stanga a coloanei

In aplicatia Word, si nu numai, unele comenzi pot fi obtinute si tastand combinatii de taste. Care anume?

(a) comanda Start/Startare din meniul File/Fisier cu Ctrl+Alt+Delete

(b) comanda Font>Aldine (Bold) din meniul Format cu Shift+B

(c) comanda Font>Inclinate (Italic) din meniul Format cu Shift+I

(d) comanda Copy/Copiere din meniul Edit/Editare cu Ctrl+C

Printre avantajele aplicatiei de calcul tabelar Excel se afla urmatoarele:

(a) recalcularea automata „instantanee” a tuturor formulelor de pe foaia de calcul, de indata ce valoarea unei celule a fost modificata

(b) efectuarea de calcule statistice elementare, folosind functii incastrate dedicate

(c) simularea comportamentului aleator, prin folosirea de functii incastrate dedicate

(d) reordonarea rapida a liniilor unei foi de calcul, dupa diverse criterii

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost plasata formula =A1–1. Prin tragere de maner (sau prin copiere/lipire), formula este extinsa la celula invecinata C1. Aici ea devine:

(A) =A1

(B) =A2–1

(C) =B1

(D) =B1–1

(E) =B2–1

Formula =SUM(B1,IW3) a fost plasata in celula A1 a unei foi de calcul Excel, dar este eronata. Care este motivul?

(A) functia SUM nu poate avea ca argument un domeniu de date

(B) domeniul este indicat incorect prin separatorul ',' in loc de ':'

(C) celula B1 nu poate fi situata pe acelasi rand cu celula A1 in care se afla formula

(D) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de randuri

(E) pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de coloane

Domeniul A2:C7 de pe o foaie de calcul Excel a fost denumit „datele”. Formula =AVERAGE(datele) introdusa in celula A1 este echivalenta cu formula:

(a) =AVERAGE(A2:C7)

(a) =AVERAGE(“datele”)

(c) =AVERAGE($A$2:$C$7)

(d) =AVERAGE(A2,C7)

In celula B1 a unei foi de calcul Excel a fost introdusa formula =A1/A$7. Rolul caracterului ‚$’ este:

(A) de a indica faptul ca in celula A7 a fost plasata o valoare monetara

(B) de a forta recalcularea formulei imediat ce se schimba continutul vreunei celule de pe foaia de calcul

(C) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, in jos

(D) de a evita recalcularea formulei atunci cand se schimba continutul unor celule de pe foaia de calcul

(E) de a pastra fix randul 7 atunci cand formula se extinde prin tragere de manerul celulei B1, spre dreapta

Aplicatiile creeaza de regula fisiere de tipuri specifice.

(a) Excel creeaza fisiere cu extensii HTM si XLS

(b) Paint creeaza fisiere cu extensii BMP si JPG

(c) PowerPoint creeaza fisiere cu extensii PPT si RTF

(d) Word creeaza fisiere cu extensii GIF si PPS

Identificati nume de functii implementate in aplicatia Excel:

(a) SUM si SUMPRODUCT

(b) CONVERT si OFFICE

(c) AVERAGE si STDEV

(d) SUM si DIFFERENCE

Identificati tipuri de diagrame care pot fi create cu aplicatia Excel:

(a) cu linii (line)

(b) rozeta (pie-chart)

(c) X-Y (scatterplot)

(d) linie-coloana

Identificati atribute ale fisierelor, care pot fi activate sau dezactivate independent unul de altul:

(a) Archive

(b) Cluster

(c) Read-only

(d) Visible

Identificati tipuri de obiecte ce pot fi inglobate in casetele de dialog, pentru a controla functionarea unei aplicatii:

(a) Edit-text

(b) Radio-button

(c) Scrollbar

(d) Archive

In Excel, eroarea #DIV/0 apare atunci cand:

(A) intro formula se foloseste o celula care nu mai exista

(B) intro formula este specificat un domeniu format din doua serii de date care nu se intersecteaza

(C) se introduc date gresite intro foaie de calcul

(D) intro formula se incearca sa se imparta la zero o anumita valoare

(E) valoarea dintro anumita celula nu este disponibila in momentul in care se executa o formula de calcul

Referinta $A$1 folosita intro formula Excel:

(a) este imposibila (nu exista o asemenea referinta)

(b) pastreaza fixe toate celulele de pe coloana A, precum si pe cele de pe randul 1

(c) pastreaza fixe toate celulele, exceptand prima celula de pe coloana A

(d) pastreaza fixa doar celula A1

Procedura corecta de inchidere a unui calculator este urmatoarea:

(A) actionarea combinatiei de taste [Ctrl]+[Alt]+[Delete]

(B) actionarea combinatiei de taste [Alt]+[F4]

(C) apasarea butonului Power timp de circa zece secunde

(D) apelarea functiei Shut Down cu un dublu-clic

(E) salvarea datelor, inchiderea aplicatiilor, apoi apasarea butonului Start cu apelarea functiei Shut Down

Pentru a vedea diferitele proprietati ale fisierelor unui folder, in fereastra Explorer, va trebui apelata, din meniul View, optiunea:

(A) List

(B) Details

(C) Small Icons

(D) Arrange Icons

(E) Large Icons

Care afirmatie despre aplicatia Word 2003 nu este adevarata?

(A) antetul este vizibil mereu, indiferent de modul de vizualizare

(B) puteti introduce numere de pagina in document

(C) cu ajutorul antetului puteti introduce „acest text” pe fiecare pagina

(D) numarul paginii poate fi introdus in subsol, dar si in antet

(E) comanda Header and Footer/Antet si Subsol se afla in meniul View/Vizualizare

Daca o aplicatie nu mai raspunde comenzilor utilizatorului, ce combinatie folositi pentru a deschide fereastra Windows Task Manager pentru a inchide aplicatia?

(a) de la tastatura sau cu mausul este imposibil sa inchidem aplicatia

(b) combinatia Ctrl+Alt+F4 de la tastatura

(c) Clic pe butonul stang + Esc(ape)

(d) combinatia Ctrl+Alt+Delete de la tastatura