Simploca
Simploca este o repetitie lexicala constand in
combinarea unei anafore cu o epifora.
In toate genurile se face apel la simploca: «Nu vrea sa iasa Nu
vreau sa vrea sa iasa Apus de
Soare de Barbu Stefanescu
Delavrancea); v. supra anafora / epifora - era lemnul / mu: era
lemnul coapsei, mu; era lemnul limbii, mu; era lemnul glotei, vioara-mu; era lemnul pesterii / violate»
(Oda lemnului, sau cantec pentru elementul mu / TFulg, 94 sau prin "dublare
intensiv-accentuatoare" (daltuiesc, daltuiesc) si "anafora-trident" (insensibil-insensibil-insensibil) Margarint-margarint, daltuiesc, daltuiesc / pe liniile de forta ale marelui tezaur gravitational, /
dupa radiografia panzei de paianjen / de-acolo, de sub streasina de sindrila
inaripata, / sub lentilele-aburite-ale Atoatenfloritorului; / daltuiesc, daltuiesc si moartea din oase, / insensibil, printre zane cu amfore smaltuite in
crestet, / insensibil, intre norii semintelor de mac din
culturile noi, / insensibil, sub mesele aurind, fluturate de
pesteri, / atent doar la acul hieroglifei de grangur ciugulita , / acul in care paianjenul pus-a fir,
/ implantandu-l in osia rotii ceresti, de safir!» (Sculptor impotriva
mortii /
TVerb, 52).