Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Comparatie - alaturarea a doi termeni din "sfere" / "regnuri" diferite



Comparatie - alaturarea a doi termeni din "sfere" / "regnuri" diferite


Comparatie

(lat. comparatio "asemanare")


Comparatia este o frecventa figura de stil ce consta in alaturarea a doi termeni din "sfere" / "regnuri" diferite, indeosebi, unul abstract / "uzat" si celalalt concret / "nou-revelator", spre a li se evidentia surprinzatoarele "trasaturi comune", producand la receptare catharsis.


Alaturarea este posibila gratie adverbelor / locutiunilor modal-comparative: ca, aidoma, cat, astfel ca, intocmai ca, precum, cum, asemenea etc., indispensabile comparatiei: «Trecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri» (Eminescu); «Soarele rotund si palid se prevede pintre nori / Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori (V. Alecsandri, «Iarna»); «Pe un deal rasare luna ca o vatra de jaratic» (Eminescu, «Calin file din poveste»); «Pe-acolo noaptea rasare blonda luna argintoasa; / Si popoarele de stele ies in roiuri luminoasa / Si pe cer se imprastie ca de aur sfinte flori (Eminescu, «Memento mori», 99) etc.

Comparatia de tip homeric «dezvolta al doilea termen, al carui caracter concret rezida adesea intr-o minutioasa descriptie a unui fenomen natural: "Cum cateodata, cand focul pustiu izbucneste-n adancul / Codrului si e purtat de vartejul de vant pretutindeni, / Arborii din radacina tot mai cad mistuiti de vapaie; / Cad si troienii tot astfel in fuga loviti de puterea / Lui Agamemnon Atrid" («Iliada», XI, in traducerea lui G. Murnu (DTL, 90)




Nenumarate si impresionante comparatii de tip homeric intalnim si in lirica romana: «Cum vanatoru-ntinde-n crang / La pasarele latul, / Cand ti-oi intinde bratul stang / Sa ma cuprinzi cu bratul (M. Eminescu, «Luceafarul»); «E-ndreptatirea ramurei obscure / Iesita la lumina din padure / Si dand in varf, ca un ciorchin de negi, / Rodul durerii de vecii intregi (T. Arghezi, «Testament»); «dar eu, / eu cu lumina mea sporesc a lumii taina / si-ntocmai cum cu razele ei albe luna / nu micsoreaza, ci tremuratoare / mareste si mai tare taina noptii, / asa imbogatesc si eu intunecata zare / cu largi fiori de sfant mister» (L. Blaga, «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii») etc.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright