Imnul Desteptarea Romaniei de Vasile Alecsandri - comentariu

Imnul-repere de istorie si teorie literara

Imnul este una dintre cele mai vechi poezii lirice. Isi are "originea in epocile cele mai indepartate si a fost inspirat la inceput de un viu sentiment de admiratie fata de frumusetile universului". Probabil este chiar forma primara a poeziei, deoarece unele dintre cele mai vechi texte din literatura universala au o tonalitate imnica: Vedele din literatura sanscrita, Psalmii din Biblie.

Numele acestei specii literare este de origine greaca: hymnos - cantec de biruinta. In literatura antica greceasca i se contureaza specificul si cunoaste o larga diversificare: peonul, imnul inchinat lui Apollo (sau imnul mistic); ditirambul, imnul inchinat zeului Dyonisos, zeul vinului la serbarile dionisiace, imnul de bi­ruinta, imnul erotic etc. Alceu, Pindar, Orfeu si Sapho sunt autorii unor asemenea imnuri. In literatura medievala este preponderent imnul mistic (chiar si in literatura Renasterii, multe pagini ale Divinei Comedii de Dante au o tonalitate imnica), iar in literatura moderna, imnul capata sensul unei meditatii solemne in care invocatia initiala era numai un pretext.

Cand "materia de inspiratie a fost patriotismul, marile evenimente din istoria unei tari", faptele slavite ale unor suverani, apar imnurile nationale sau imnurile de stat. Daca facem abstractie de celebrele cantece populare de slava, inchinate unor voievozi gloriosi (Stefan cel Mare, Mihai Viteazul), putem considera ca "incercarile de realizare a unui imn national dateaza de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)", cand compozitorul Francisc Caudella a realizat un Imn roman pe versuri de M. Cornea. Nu s-a impus insa fiindca textul era "lipsit de inspi­ratie", iar melodia - "rece, fara colorit, fara putere de patrundere, de asimilare cu simtirea romaneasca, de aceea, cu toate preconiza­rile incercate, n-a putut sa dainuiasca

Desteptarea Romaniei de Vasile Alecsandri

Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce s-nalta pan' la ceruri din a lumei desteptare,
       Ca o lunga salutare
       Catr-un falnic viitor?

Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti peptul vostru un dor sfant si romanesc
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
       Ce patrunde si razbate
       Orice suflet omenesc?

Iata! lumea se desteapta din adanca-i letargie!
Ea paseste cu pas mare catr-un tel de mult dorit.
Ah! treziti-va ca dansa, fratii mei de Romanie!
       Sculati toti cu barbatie,
       Ziua vietei a sosit!

Libertatea-n fata lumei a aprins un mandru soare,
S-acum neamurile toate catra dansul atintesc
Ca un card de vulturi ageri ce cu-aripi mantuitoare
       Se cerc vesel ca sa zboare
       Catra soarele ceresc!

Numai tu, popor romane, sa zaci vecinic in orbire?
Numai tu sa fii nevrednic de-acest timp reformator?
Numai tu sa nu iei parte la obsteasca infratire,
       La obsteasca fericire,
       La obstescul viitor?

Pana cand sa creada lumea, o! copii de Romanie!
C-orice dor de libertate a perit, s-a stins din voi?
Pana cind sa ne tot plece cruda, oarba tiranie
       Si la caru-i de trufie
       Sa ne-njuge ea pe noi?

Hai, copii de-acelasi sange! hai cu toti intr-o unire
Libertate-acum sau moarte sa catam, sa dobandim.
Pas, romani! lumea ne vede Pentru-a Patriei iubire,
       Pentru-a mamei desrobire
       Viata noastra sa jertfim!

Fericit acel ce calca tirania sub picioare!
Care vede-n a lui tara libertatea renviind,
Fericit, maret acela care sub un falnic soare

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

Pentru patria sa moare,
       Nemurire mostenind.

Comentariu

Desteptarea Romaniei este titlul unei poezii scrisa in 1848 de Vasile Alecsandri. La inceput, poezia a fost intitulata "Catre romani", dupa care a primit numele actual. Aceasta poezie nu a fost publicata in editia I a Doinelor, fiindca volumul, tiparit la Paris, avea a trece prin Austria pentru ca sa intre in Romania.

Poezia a fost scrisa la solicitarea prietenilor din partida nationala a Moldovei.Avantata chemare catre popr, intitulata, la inceput, "Catre romani", apoi "Desteptarea Romaniei" a fost tiparita si difuzata sub forma de foaie volanta, fiind un manifest dintre cele mai mobilizatoare la revolutie.Alcatuita din 10 strofe, poezia se evidentiaza prin caracterul militant si politic.

Poetul adreseaza romanilor de pretutindeni un indemn la lupta pentru libertate, aratandu-le ca intreaga lume s-a desteptat din "adanca-i letargie" si a pasit "catr-un tel de mult dorit".Dorul luptei de libertate a aprins acel "mandru soare" al revolutiei catre care se indreapta toate popoarele.Increderea poetului in aceasta lupta ofera poeziei o nota de optimism si un deosebit patos revolutionar.Ii indeamna pe romani la unire :"Sculati, frati de-acelasi nume, iata timpul de fratie !"

Poetul, printr-o repetata mustrare , vrea sa stimuleze dorul de libertate, pe care il gasim nu numai in cartea de vitejie a trecutului , ci si la contemporanii sai,intonarea dreptatii , prin alungarea "oarbei tiranii" , face posibila redeschiderea, la 1848, a unei noi pagini de vitejie.

Animat de dorinta eliberarii patriei sale de sub suzeranitate straina, in finalul poemului, Vasile Alecsandri da expresia nazuintei spre unire a tutuor romanilor si cheama la lupta importiva tiraniei.

Poezia a avut un mare impact in epoca fiind un manifest mobilizator pentru romani la revolutie si de asemenea aceeasi revista braso­veana care publicase , in nr. 21 (din 24 mai), poezia lui

Vasile Alecsandri, Catre romani (devenita Desteptarea Romaniei), a publicat si poezia lui Andrei Muresanu   care se aseamana cu Desteptarea Romaniei, ea putand fi considerata un ecou, un raspuns sau un rasunet ardelean al poeziei bardului de la Mircesti. Se obisnuiau in epoca pasoptista asemenea parafraze poetice (de exemplu, dupa aparitia Horei Unirii, Cezar Bolliac publica Rasunet la Hora Unirii a d-lui Vasile Alecsandri).