Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Povestea lui Harap-Alb - caracterizarea lui Harap-Alb



Povestea lui Harap-Alb - caracterizarea lui Harap-Alb


Povestea lui Harap-Alb - caracterizarea lui Harap-Alb



Initial, mezinul craiului este timid, rusinos, lipsit de curaj. Cand tatal sauii mustra pe fratii lui mai mari ca s-au intors din drum din pricina ursului, el nu are curajul sa dea glas dorintei de a merge sa-si incerce noroculacolo unde ceilalti au dat gres. Reactii acestuia este evidentiata de narator prin intermediul caracterizarii directe: mezinul se retrage in gradina si "plange in inima sa". Mezinul familiei este totodata supus si la o proba a milosteniei, atunci cand o intalneste pe Sf. Duminica deghizata in cersetoare. Prin aceasta proba i se incearca bunatatea sufleteasca, iar in schimbul bunatatii sale, Sf. Duminica ii ofera sfaturi necesare pentru calartoria sa. Trecerea podului, reprezinta pentru fiul cel mic inceputul calatoriei sale cat si o etapa a maturizarii, a initierii. Apoi tanarul se rataceste in padurea labirin, dovedind astfel ca mai are de invatat. Fiul cel mic este constient ca incalca cuvantul tatalui sau, dar acceptarea se face dintr-o perspectiva populara "Rau-i cu rau/ Dar mai rau far de rau". Supus initierii, mezinul trebuie sa se descurce singur, este naiv, chiar atunci cand observa anumite lucruri acesta nu reactioneaza. Calatoria este si una interioara, fiul craiului se cunaste pe sine, isi cunoaste limitele sau cum spune Mircea Eliade, incearca sa-si gaseasca "centrul fiintei". Ajunsi la curtea imparatului Verde , Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai dificila pe langa curaj in manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului. A treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare cum ar fi personajele fantastiece. Ceata de monstrii il insoteste spre al-l ajuta, pentru ca s-a aratat prietenossi comunicativ: Setila, Flamanzila, Gerila, Pasari-Lati-Lungila,Ochila. Pentru a-i da fata, imparatul Rosil supune pe Harap-Alb la o serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor: casa de arama, ospatul  cu mancare si bautura, alegerea macului si a nisipului, pazirea fetei lui Ros, diferentierea acesteia si ultima proba, intrecerea dintre calul lui Harap-Alb si turturica fetei. Proba fiind trecuta de cal, fata il insoteste peHarap-Alb la curtea imparatului Verde. Pentru erou, drumul acesta este cea mai dificila incercare,pentru ca se indragosteste de fata, dar, credincios juramantului facut, nu-i marturiseste adevarata sa identitate. Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. In felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, rolul Spanului ia sfarsit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului. Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia mortii initiatice. Invierea este realizata de fata lui Ros, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului: fata lui Ros.



In concluzie, desi este un personaj de basm, Harap-Alb nu este acel Fat-Frumos din basmele populare. 




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright