Poemul o specie epico-lirica - plasmuiri poetice in curgere liber-eseistica

Poem

(lat. poema; cf. fr. poème, "poezie lunga")

Poemul este o specie epico-lirica, desemnand acele plasmuiri poetice in curgere liber-eseistica, dinspre o voce auctorial-naratologica, ori de erou exceptional, ce ilustreaza incandescenta unei ratiuni umane / "superumane", din avangarda cunoasterii, mereu in conflict cu conditia umana, mereu izbindu-se de limite tragic-existentiale etc. 

Poemul / poema este rodul razvratirii romantice din secolul al XIX-lea, "in numele libertatii de creatie".

Poemul eroic evoca fapte istorice fundamentale din istoria unui popor, sub conducerea unui erou exceptional (cf. V. Alecsandri, Dumbrava Rosie N. Stanescu, Mutarea in lup etc.).

Micropoemul este un poem foarte scurt, turnat, fie intr-o forma fixa: de haiku (din 17 silabe, in trei stihuri, cu masura 5-7-5 - v. supra), de trisalm (tot din 17 silabe, dar dispuse dupa schema: 6 5, sau: 6 6 / 5-6-6: «Fusta de piatra / a zeitei noptii // opreste desertul»  Piramida lui Cheops de Ion Pachia Tatomirescu; v. TDum, 40 sqq.), de salm (cea mai scurta forma fixa de poezie - infra -, constand intr-un distih insumand numai 6 silabe, versul prim fiind "un troheu" si versul secund alcatuindu-se din "doi trohei": «E-alba / ca o nalba» Mireasa de Ion Pachia Tatomirescu; sau: «Dorul / trage norul»; «Fluturi / ard pe scuturi»; «Luna / misca pruna»; «Marea / scuipa sarea» etc. TSal, 10, 43, 51, 60), fie constituindu-se dintr-un singur vers («Un singur nai, dar cate ecouri in paduri.» Poemul intr-un vers de Ion Pillat).

Poemul in proza  are "substanta lirica" turnata in cele mai interesante structuri verslibriste, in «forma unor proze scurte» (DTL, 336): Baudelaire (Petits poèmes en prose / Mici poeme in proza), Rimbaud (Les illuminations / Iluminarile) A. Russo (Cantarea Romaniei), Adrian Maniu (Figuri de ceara), G. Bacovia (Bucati de noapte) s. a.

In "decaedrul de aur" al poemului romanesc, se evidentiaza: «Dumbrava Rosie» de Vasile Alecsandri, «Complotul bubei» de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, «Luceafarul» de Mihai Eminescu, «Noaptea de decemvrie» de Alexandru Macedonski, «Oltul» de Octavian Goga, «Duhovniceasca» de Tudor Arghezi, «Surasul Hiroshimei» de Eugen Jebeleanu, «Omul Fanta» de Nichita Stanescu, «Shakespeare» de Marin Sorescu si «Noul Turn Babel» de Ion Pachia Tatomirescu (holopoem remarcat, in revista bucuresteana «Luceafarul», inca din 18 martie 1967, de criticul literar Vl. Streinu, aflat in imposibilitatea de a cita vreun vers din acesta, la vremea respectiva, caci Noul Turn Babel nu surprindea altceva decat constructia / expansiunea "absurd-universala" a comunismului si cenzura ar fi barat "definitiv" caile tanarului poet de atunci: «Imaginea arbitrara, dar uneori si revelatoare, rotatia timpilor si a spatiilor intr-un valmasag obscur, desi pe alocurea constelat, propulsia lirica neobosita, avand totusi ca punct de gravitatie din nou pamantul dacic, sunt de asemenea de retinut din Noul Turn Babel. De data aceasta, o lume de mesteri-schelete, zidari, dulgheri si salahori, nesupravegheati de nici un arhitect, construiesc turnul, care e poate al unei sublime absurditati. In amandoua poemele, gestul liric larg, expresia vociferanta si haotismul impresiilor par sa provina din declamatia super-hugoliana a lui Lautréamont, dupa cum, de la noi, Constant Tonegaru este prezent in ton, in fantasticitatea reprezentarilor si in recurenta apostrofei SPcl, IV, 91 sq.; s. n.; celalalt poem la care se refera criticul este Destinatii confidentiale - v. supra - holopoem / infra - titlu).