Motivarea interna a relatiilor semantice. sinonimia analizabila

Prin sinonime lexicale (esinonime.com) analizabile intelegem cuvintele cu acelasi sens care au, cel putin la nivel sincronic, o motivare interna fiind, in acelasi timp, sinstratice, sintopice si sinfazice. In aceasta categorie se incadreaza creatiile interne, mixte si externe care au o forma interna: a) derivatele pe teren romanesc; b) imprumuturile cu structura derivativa analizabila; c) calcurile de structura dupa modele derivative externe; d) compusele pe teren romanesc; e) imprumuturile cu structura analizabila din etimoane lexicale compuse; e) calcurile dupa modele externe compuse; f) cuvintele analizabile rezultate din contaminarea a doua sinonime; g) cele obtinute din trunchieri ale unor cuvinte analizabile etc.

Derivatele sinonimice analizabile sunt, din punctul de vedere al tipului de afix, de doua feluri: cu prefixe si cu sufixe. Din punctul de vedere al relatiei dintre baza derivativa si afix, se pot stabili mai multe situatii: a) sinonime derivate, de la aceeasi baza, cu afixe diferite (prefixe: neacademic si nonacademic, supradotat si superdotat; sufixe: baietel si baietas, manichiureza si manichiurista); b) sinonime derivate, de la baze directe diferite, cu acelasi afix (selectabil si selectionabil, semicultism si semidoctism); c) sinonime derivative imprumutate (cu prefixe: asimetrie si disimetrie, bicefal si dicefal; cu sufixe: indiferentism si indiferenta, pedanterie si pedantism); d) sinonime derivate calchiate (intrevedea si intrezari, supraomenesc si suprauman, tresalta si tresari); e) sinonime mixte (imprumut analizabil si creatie derivativa interna, imprumut analizabil si calc dupa un model derivativ extern). Din punctul de vedere al momentului de formare sau de patrundere in limba, al frecventei sau al circulatiei, nu toate componentele acestui ultim tip de relatie sinonimica sunt sincronice, sinstratice, sintopice sau sinfazice, de aceea includerea lor intr-o categorie sau alta de sinonimie este o chestiune rezolvabila de la caz la caz.

Compusele sinonimice (semi)analizabile sunt, la randul lor, de mai multe feluri. Am ales, spre exemplificare, compusele savante, fara a tine cont de modalitatea interna sau externa de formare, respectiv de patrundere in limba: a) compuse cu prefixoide (atasate aceleiasi baze: miniinterviu si microinterviu, multifunctional/itate/ si polifunctional/itate/, multidisciplinar/itate/ si polidisciplinar/itate/, monocolor si unicolor, monovalent si univalent; atasate unor baze sinonimice, din aceeasi familie sau din familii diferite: aeromaritim si aeronaval, aerospatial si aerocosmic, aerovehicul si aeronava, balneoclimateric si balneoclimatic, epicerc si epiciclu, planiglob si planisfera, semicult si semidoct, turbojet si turboreactor); b) compuse cu sufixoide (detritivor si detritofag, muzicoman si muzicofil, velifer si veliger); c) compuse din doua afixoide (diferite: acvifug si hidrofob, antropofob si mizantrop, entomofag si insectivor, fitofag si plantivor, monocrom si unicolor, monofag si univor, monolog si soliloc, omnivor si pantofag; cu repetarea unuia dintre componente, prefixoid sau sufixoid: astronaut si cosmonaut, automorfism si homomorfism, cvadruped si patruped, endoblast si endoderm, futurolog/ie/ si viitorolog/ie/, necropsie si necrotomie, nefrolog si urolog, tripod si trepied); d) compuse din variante ale prefixoidelor, atasate aceluiasi sufixoid (ereutofobie si eritrofobie, ginefobie si ginecofobie, hemofobie si hematofobie, panfobie si pantofobie, sericultura si sericicultura); e) compuse cu afixoide inversate (anglofil si filoenglez, biopsihologie si psihobiologie, carbohidrat si hidrocarbonat, cardiotonic si tonicardiac, filorus si rusofil, miosarcom si sarcomiom) etc.

Din aceeasi categorie a sinonimelor analizabile mai fac parte si contaminatile obtinute prin atractie sinonimica, cele mai multe din registrul popular si dialectal (asumuta, vb. < asmuta + sumuta; ciuturuga, s.f. < ciot + buturuga; clapita < claie + capita; complini, vb. < completa + implini; infurios, adj. < infuriat + furios; lesnit, adj. < lesinat + lihnit; nataflet, adj. < natarau + flet; natant, adj. < natang + tant; stiulei, s.n. < stiulete + tulei; sufleteca, vb. < sufleca + sumeteca; sumeca, vb. < sumete + sufleca; sumeteca, vb. < sumete + sumeca; zabauc, adj. < zapacit + habauc; zgaltana < zgaltai + hatana etc.), dubletele sinonimice alcatuite dintr-un component analizabil si unul obtinut prin trunchiere (bio si biologic, eco si ecologic, hard si hardware, internet si net, micro si microradiografie, mini si minifusta sau minijupa, soft si software, triplu si triplusalt, video si videocasetofon etc.), dublete sinonimice alcatuite dintr-un component analizabil si unul obtinut prin abreviere (Casa de Economii si Consemnatiuni si CEC, Caile Ferate Romane si CFR, Serviciul de Informatii Externe si SIE, Televiziunea Romana si TVR etc.), dublete sinonimice alcatuite dintr-un derivat si un compus (antipiretic si febrifug, caulescent si caulifer, cezariana si cezarotomie, hungarologie si hungaristica, indologie si indianistica, sufixoid si pseudosufix, supraprodus si plusprodus etc.)

Pentru ca sinonimia analizabila acopera, dupa cum s-a putut vedea, o sfera foarte bogata de situatii si de exemple, am selectat spre detaliere numai sinonimia sufixala neologica, in variatele sale forme de manifestare. In interiorul acestei categorii, am avut in vedere situatiile in care baza derivativa este unica si cele in care bazele derivative fac parte din aceeasi familie lexico-etimologica.

I. Imprumuturi analizabile sau semianalizabile

Incepand cu secolul al XIX-lea, limba romana isi imbogateste si isi modernizeaza vocabularul prin patrunderea masiva a imprumuturilor latino-romanice, in marea lor majoritate analizabile si semianalizabile. Aceasta realitate incontestabila se explica, in primul rand, prin dorinta programatica a oamenilor de cultura ai vremii de apropiere a limbii noastre de structurile principalelor limbi de cultura si de civilizatie europene[2]. Dintre numeroasele exemple, semnalam, in ordine alfabetica si dupa criteriul morfologic, cateva situatii reprezentative si cu mare putere analogica:

a) adjective:   absorbtiv, -a (din fr. absorptif) si absorbant, -a (din fr. absorbant), altitudinar, -a (din fr. altitudinaire) si altitudinal, -a (din fr. altitudinal), anacronic, -a (din fr. anachronique) si anacronistic, -a (din germ. anachronistisch), antagonist, -a (din fr. antagoniste) si antagonic, -a (din fr. antagonique), anesteziant, -a (din fr. anesthésiant) si anestezic, -a (din fr. anesthésique), ascensiv, -a (din it. ascensivo) si ascendent, -a (din lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant), carpatin, -a (din fr. carpatin) si carpatic, -a (din fr. carpatique), ciclonal, -a (din fr. cyclonal) si ciclonic, -a (din fr. cyclonique), consolant, -a (din fr. consolant) si consolator, -toare (din fr. consolateur), delictual, -a (din fr. délictuel) si delictuos, -a (din fr. délictueux), demonic, -a (din lat. daemonicus) si demoniac, -a (din fr. démoniaque), denigrator, -toare (din lat. denigrator, it. denigratore) si denigrant, -a (din fr. dénigrant), descensiv, -a (livr.) (din it. discensivo) si descendent, -a (din fr. descendant), detonabil, -a (din it. detonabile) si detonant, -a (din fr. détonant), diluvial, -a (din fr. diluvial) si diluvian, -a (din fr. diluvien), disproportional, -a (din fr. disproportionnel) si disproportionat, -a (din fr. disproportionné), edifiant, -a (din fr. édifiant) si edificator, -toare (din fr. édificateur), eclezial, -a (din fr. ecclésial) si ecleziastic, -a (din fr. ecclésiastique, lat. ecclesiasticus), egocentric, -a (din fr. égocentrique) si egocentrist, -a (din fr. égocentriste), elogiativ, -a (din it. elogiativo) si elogios, -oasa (din fr. élogieux), eluvial, -a (din fr. éluvial) si eluvionar, -a (din fr. éluvionnaire), estimativ, -a (din fr. estimatif) si estimatoriu, -ie (din fr. estimatoire), eufemic, -a (din fr. euphémique) si eufemistic, -a (din germ. euphemistisch), evocativ, -a (din lat. evocativus) si evocator, -toare (din fr. évocateur, lat. evocatorius), exponent, -a, adj., s.m. (din germ. Exponent, lat. exponens) si expozant, -a, adj., s.m. (din fr. exposant), exaurient, -a (din it. esauriente) si exhaustiv, -a (din fr. exhaustif), gigantic, -a (din germ. gigantisch) si gigantesc, -a (din it. gigantesco, fr. gigantesque), glandulos, -a (din fr. glanduleux) si glandular, -a (din fr. glandulaire), guvernativ, -a (din it. governativo) si guvernamental (din fr. gouvernamental), iluziv, -a (din engl. illusive), iluzoric, -a (din germ. illusorisch) si iluzoriu (din fr. illusoire, lat. illusorius), impudent, -a (din fr. impudent, lat. impudens) si impudic, -a (din fr. impudique, lat. impudicus), lacunar, -a (din fr. lacunaire) si lacunos, -oasa (din fr. lacuneux, lat. lacunosus), lamentos, -a (din it. lamentoso) si lamentabil, -a (din fr. lamentable), medial, -a (din fr. médial, lat. medialis) si median, -a (din fr. médian, lat. medianus), oponent, -a (din it. opponente, germ. Opponent) si opozant, -a (din fr. opposant), perturbativ, -a (din lat. perturbativus, it. perturbativo) si perturbator, -toare (din fr. perturbateur), periferial, -a (din fr. périphérial) si periferic, -a (din fr. périphérique), pitagoreic (din germ. pythagoreisch) si pitagorician, -a (din fr. pythagoricien), represibil, -a (din fr. répressible) si reprimabil, -a (din fr. réprimable), reparator, -toare (din fr. réparateur) si reparatoriu, -ie (din fr. réparatoire), simbolic, -a (din fr. symbolique, lat. symbolicus, gr. symbolikos, germ. symbolisch) si simbolistic, -a (din engl. symbolistic), titanesc, -a (din fr. titanesque), titanic, -a (din fr. titanique) si titanian, -a (din engl. titanian), traheal, -a (din fr. trachéal) si trahean, -a (fr. trachéen), tubular, -a (din fr. tubulaire) si tubulos, -a (din fr. tubuleux) etc.[3]

Din exemplele anterioare de imprumuturi adjectivale (mai mult sau mai putin) analizabile, pot fi facute urmatoarele observatii: sufixele sinonimice[4] -iv si -ant, -al si -ar, -ic, -ist si -istic, -ic si -ant/-ent, -ic si -al, -ant si -tor, -ic si -esc, -ar si -os etc. se ataseaza, in limba sau limbile de origine, "acelorasi" radicale sau unor radicale din aceeasi familie; in relativ putine situatii, "acelasi" sufix a fost atasat, in limba sau limbile de origine, la baze apartinand aceleiasi familii (vezi germ. Exponent, lat. exponens si fr. exposant it. opponente, germ. Opponent si fr. opposant; fr. répressible si fr. réprimable); limbile de provenienta sunt preponderent romanice sau germanice influentate de latina, la care se adauga si greaca veche.

b) substantive: b₁) feminine: aberanta (din fr. aberrance) si aberatie (din fr. aberration, lat. aberratio), agentura (din germ. Agentur) si agentie (din it. agenzia), eficacitate (din fr. efficacité, lat. efficacitas, -atis) si eficienta (din fr. efficience), fervoare (din fr. ferveur, lat. fervor, -oris) si ferventa (din it. fervenza sau din ferv[ent]), insatiabilitate, s.f. (din fr. insatiabilité) si insatietate, s.f. (din it. insazietà), lascivie (din lat. lascivia, it. lascivia) si lascivitate (din fr. lascivité, lat. lascivitas, -atis), lentitudine, s.f. (lat. lentitudo, -nis) si lentoare (fr. lenteur), moderanta (din it. moderanza) si moderatie (din fr. modération, lat. moderatio, it. moderazione), nobilitate (din lat. nobilitas, -atis) si noblete (din fr. noblesse), paginatura (din it. paginatura) si paginatie (din fr. pagination), perversitate (din fr. perversité) si perversiune (din fr. perversion), predominanta (din fr. prédominance) si predominatie (din fr. prédomination)[5], prelectiune (din lat. praelectio) si prelegere (din lat. praelegere), pudicitate (din fr. pudicité), pudicitie (din lat. pudicitia, it. pudicizia) si pudoare (din fr. pudeur, lat. pudor, -oris, it. pudore), regulatete (din it. regolatezza) si regularitate (din fr. régularité), solvabilitate (din fr. solvabilité) si solventa (din germ. Solvenz), vascularita, s.f. (din fr. vascularite) si vasculita, s.f. (din fr. vasculite) etc.; b₂) masculine: adjunct (din germ. Adjunkt) si adjutant (din fr. adjudant), balcanist (din germ. Balkanist) si balcanolog (din germ. Balkanologe), canotier (din fr. canotier) si canotor (din fr. canoteur), consulent (din it. consulente) si consultant (din fr. consultant), detergent (din fr. détergent) si detersiv (din fr. détersif, it. detersivo) etc.; b₃) neutre: comparatism, s.n. (din fr. comparatisme) si comparativism, s.n. (din germ. Komparativismus); b₄) substantive feminine si neutre: alomorfism (din engl. allomorphism) si alomorfie (din fr. allomorphie), cacofonie (din fr. cacophonie) si cacofonism (din it. cacofonismo), clandestinism (din it. clandestinismo) si clandestinitate (din fr. clandestinité), dresaj (din fr. dressage) si dresura (din germ. Dressur), feudalitate (din it. feudalità, fr. féodalité) si feudalism (din it. feudalismo, fr. féodalisme), infantilitate (din it. infantilità) si infantilism (din fr. infantilisme), laicism (din fr. laïcisme) si laicitate (din fr. laïcité), misticism (din fr. mysticisme) si misticitate (din fr. mysticité), pauperism (din fr. paupérisme, engl. pauperism) si paupertate (lat. paupertas, -atis), pedanterie (din fr. pédanterie) si pedantism (din fr. pédantisme), primitivism (din fr. primitivisme) si primitivitate (din fr. primitivité), profesura (din germ. Professur) si profesorat (din fr. professorat), recidivism (din engl. recidivism) si recidivitate (din fr. récidivité), sentimentalitate (din fr. sentimentalité) si sentimentalism (din fr. sentimentalisme), urbanism, s.n. (din fr. urbanisme) si urbanistica, s.f. (din fr. urbanistique)[6] etc.;

Referat: Cromatina Referat: Vezica urinara

c) verbe: aclimata (din fr. acclimater) si aclimatiza (din germ. akklimatisieren), alcaliniza (din fr. alcaliniser) si alcaliza (din fr. alcaliser), contagia (din it. contagiare) si contagiona (rar) (din fr. contagionner), decalcifia (din fr. décalcifier) si decalcifica (din it. decalcificare), denitra (din germ. denitrieren) si denitrifica (cf. fr. dénitrifier), egala (din fr. égaler) si egaliza (din fr. égaliser), maximaliza (din fr. maximaliser) si maximiza, vb. (din fr. maximiser), mitiza (din it. mitizzare), mitifica (rar) (din fr. mythifier) si mitologiza (din germ. mithologisieren) etc.;

d) perechi sinonimice care, cel putin la nivelul limbii romane, sunt alcatuite dintr-un component radical si unul derivat: acotiledon, adj. (din fr. /plante/ acotylédone si acotiledonat, adj. (din fr. acotylédoné), acrocefal, adj. (din fr. acrocéphale) si acrocefalic, adj. (din fr. acrocéphalique), acromat, adj. (din fr. achromat, germ. Akromat) si acromatic, adj. (din fr. achromatique), bombast, adj. (germ. bombast) si bombastic, adj. (din germ. bombastisch), diplomat, adj (fr. diplomate) si diplomatic, adj. (din fr. diplomatique lat. diplomaticus), discoid, adj. (din fr. discoïde) si discoidal adj. (din fr. discoïdal), diurn, adj. (din fr. diurne, lat. diurnus) si diurnal, adj. (din fr. diurnal, lat. diurnalis), entuziast, adj. (din fr. enthousiaste) si entuziastic, adj (din engl. enthusiastic) , estiv, adj. (din it. estivo) si estival, adj. (din fr. estival), fratern, adj. (din lat. fraternus) si fraternal, adj. (din fr. fraternel), nocturn, adj. (din fr. nocturne, lat. nocturnus) si nocturnal, adj. (din fr. nocturnal), panteist, adj. (din fr. panthéiste) si panteistic, adj. (din germ. pantheistisch), sovin, adj., s.m. (din fr. chauvin) si sovinist, -a, adj., s.m. (din fr. chauviniste), tiroid, adj. (din fr. thyroïde) si tiroidian, adj. (din fr. thyroïdien), trompet, s.m. (din fr. trompette) si trompetist, s.m. (din fr. trompettiste), umanist, adj. (din fr. humaniste) si umanistic, adj. (din germ. humanistisch) etc.

Trecerea in revista a exemplelor prezentate mai sus arata cateva interesante aspecte. Din punct de vedere cantitativ, substantivele si adjectivele sinonimice imprumutate, cu structura (semi)analizabila, sunt mai numeroase decat verbele similare, fapt, de altfel, firesc. Dintre sufixele sinonimice componente a numeroase imprumuturi, sunt de mentionat mai ales cele feminine abstracte: -ie/-iune, -anta, -enta, -itate, -itudine, -atie/-itie, -ete etc., dintre care unele stabilesc relatie de sinonimie si cu neutrele abstracte (vezi -ie si -ism, -itate si -ism, -aj si -ura etc.). Ca si la exemplele de sub a), sufixele substantivale diferite se ataseaza, in limba sau limbile de origine, "acelorasi" radicale sau unor radicale din aceeasi familie; dintre "derivatele" construite, in limba sau limbile de origine, cu acelasi sufix, atasat unor baze din aceeasi familie, sunt de mentionat comparatism si comparativism, vasculita si vascularita, care pot fi interpretate, din punct de vedere formal, si ca paronime, al caror specific ar fi, in consecinta, faptul ca eventuala lor confuzie nu are repercusiuni din punctul de vedere al normei lexico-semantice. O situatie particulara au exemplele de sub d), alcatuite dintr-un component radical si unul derivat, ambele apartinand aceleiasi familii lexico-etimologice: caracterul analizabil al cuvantului radical este valabil, pe de o parte, in mod real la nivelul limbii (sau limbilor) din care provine si, pe de alta parte, prin raportare la sinonimul sau analizabil, in egala masura, si in limba-sursa, si in cea receptoare, respectiv in limba romana.

II. Imprumuturi analizabile si creatii interne derivative (eventual mixte).

Prezenta acestor imprumuturi cu forma interna transparenta a facut ca, treptat, sa se realizeze un sistem derivativ modern, similar cu cel al limbilor romanice, in primul rand cu cel al francezei si italienei, la care adaugam, ca model tutelar, limba latina si, auxiliar, limbile germana si engleza. Astfel, alaturi de exactitudine, s.f. (din fr. exactitude), s-a format sinonimul exactitate (din exact si -itate); alaturi de finitudine, s.f. (din fr. finitude) exista si finitate, s.f. (din finit si -ate); alaturi de imprumuturile comprehensibilitate, s.f. (din fr. compréhensibilité) si comprehensiune, s.f. (din fr. compréhension, lat. comprehensio, -onis), exista, chiar daca mai rar, si comprehensivitate, s.f. (din comprehensiv si -itate, dupa it. comprensività); alaturi de concretete, s.f. (din it. concretezza), circula, cu aceleasi sens, derivate interne de tipul concretism, s.n. (din concret si -ism), concretitate (din concret si -itate) si concretitudine (din concret si -itudine) etc. Dam, in continuare, cateva exemple din seria perechilor sinonimice alcatuite dintr-un imprumut analizabil si un derivat cu sufixe, grupandu-le dupa criteriul morfologic:

a) Substantive feminine: megalomanie (din fr. mégalomanie) si grandomanie (din [megalo]manie), obtuzie (din fr. obtusion) si obtuzitate (din obtuz si -itate, dupa it. ottusità); promptitudine (din fr. promptitude, lat. promptitudo, -inis) si promptitate (din prompt si -itate); sinonimie (din fr. synonymie) si sinonimitate "sinonimie" (din sinonim si -itate), suspiciune (din fr. suspicion, lat. suspicio, -ionis) si suspiciozitate (din suspicios si -itate) etc. Un aspect particular si interesant al sinonimiei in interiorul genului feminin este cel al derivatelor abstracte in -re, care au, in foarte multe cazuri, acelasi sau aceleasi sensuri cu imprumuturile in -(at)ie si -(at)iune (vezi abnegatie si abnegare, adeziune si aderare, adnotatie si adnotare, adoratie si adorare, afiliatie si afiliere, alimentatie si alimentare, amputatie si amputare, aproximatie si aproximare, argumentatie si argumentare, autoflagelatie si autoflagelare, calcinatie si calcinare, disectie si disecare, eliziune si elidare, excluziune si excludere, depresie si deprimare, emisie si emitere, represiune si reprimare, selectie si selectare etc.), cu imprumuturile in -aj (vezi acrosaj si acrosare, afisaj si afisare, amerizaj si amerizare, ancolaj si ancolare, apretaj si apretare, betonaj si betonare, bracaj si bracare, bronzaj si bronzare, butonaj si butonare, foraj si forare, linsaj si linsare, parcaj si parcare, persiflaj si persiflare, pistonaj si pistonare, plombaj si plombare, remaiaj si remaiere, titraj si titrare, tricotaj si tricotare, vagabondaj si vagabondare etc.) si cu cele in -anta / -enta (vezi absenta si absentare, absolventa si absolvire, alianta si aliere, degenerescenta si degenerare, impacienta si impacientare, abstinenta si abtinere, persistenta si persistare etc.) . Tot la seria sinonimelor feminine analizabile sunt de amintit si dublete ca: poetesa (din fr. poétesse) si poeta (din poet si -a), tipesa (din fr. typesse) si tipa (din tip si -a), tigresa (din fr. tigresse) si tigroaica (din tigru si -oaica), alaturi de tigra, tigroaie etc.

b) Substantive masculine: anesteziologist (din fr. anesthésiologiste), anestezist (din fr. anesthésiste) si anesteziolog (regres. din anesteziologie), bananier (din fr. bananier) si banan (regres. din banana), betonier (din fr. bétonnier) si betonist (din beton si -ist), bionician (din fr. bionicien) si bionist (din bion[ica] si -ist), camerier (din fr. camérier) si camerist (regres. din camerista), ecologist (din fr. écologiste) si ecolog (regres. din ecologie), enciclopedist (din fr. encyclopédiste) si encicloped (regres. din enciclopedist), etimologist (din fr. étymologiste) si etimolog (regres. din etimologie), gafeur (din fr. gaffeur) si gafist (din gafa si -ist), geodezian (din fr. géodésien) si geodez (regres. din geodezie), megaloman (din fr. mégalomane) si grandoman (regres. din grandomanie), patinor (din fr. patineur) si patinator (din patina si -tor), poetastru (din fr. poétastre, it. poetastro) si poetard (din poet si -ard), politehnician (din fr. polytechnicien) si politehnist (din politehn[ica] si -ist), polonez (din fr. polonais) si polon (regres. din Polonia) etc. De remarcat, aici, caracterul semantic unitar al exemplelor (majoritatea indica agentul) si caracterul divers al procedeelor derivative: prin adaugare de sufixe, prin eliminare de sufixe si, in sfarsit, prin substitutie de sufixe, reale sau aparente.

c) Substantive de genuri diferite: brutalitate, s.f. (din fr. brutalité) si brutalism, s.n. (din brutal si -ism), cavalerie, s.f. (din fr. cavalerie, it. cavalleria) si cavalerism, s.n. (din cavaler si -ism), colocvialism, s.n. (din engl. colloquialism) si colocvialitate, s.f. (din colocvial si -itate), demonism, s.n. (din fr. démonisme) si demonie, s.f. (din demon si -ie), oratorie, s.f. (din it. oratoria, lat. oratoria) si oratorism, s.n. (din oratorie si -ism), excentricitate, s.f. (din fr. excentricité) si excentrism, s.n. (din excentr[ic] si -ism), ezoterism, s.n. (din fr. ésotérisme) si ezoteritate, s.f. (rar) (din ezoter[ic] si -itate), familiaritate, s.f. (din fr. familiarité, lat. familiaritas) si familiarism, s.n. (din familiar si -ism), gigantism, s.n. (din fr. gigantisme) si gigantitate, s.f. (din gigant si -itate), linearitate, s.f. (din fr. linéarité) si linearism, s.n. (din linear si -ism), prozaism, s.n. (din fr. prosaïsme) si prozaicitate, s.f. (din prozaic si -itate), radicalism, s.n. (din fr. radicalisme, germ. Radikalismus) si radicalitate, s.f. (din radical si -itate), sacralitate, s.f. (din it. sacralità) si sacralism (din sacral si -ism), sedentaritate, s.f. (din fr. sédentarité) si sedentarism, s.n. (din sedentar si -ism), senzorialitate, s.f. (din fr. sensorialité) si senzorialism (din senzorial si -ism), tutorie, s.f. (din it. tutoria) si tutorat, s.n. (din tutore si -at). Sufixele -itate si -ism detin, dupa cum se poate vedea, majoritatea absoluta la aceasta categorie.

d) Substantive construite, in limba de origine si in romana, de la baze derivative din aceeasi familie etimologica si cu ajutorul "aceluiasi" sufix: instinctivitate (din fr. instinctivité) si instinctualitate (din instinctual si -itate), onestate (din it. onestà) si onestitate (din onest si -itate), plebeism (din it. plebeismo) si plebeianism (din plebeian si -ism), sectarism (din fr. sectarisme) si sectantism (din sectant si -ism), simplicitate (din fr. simplicité, lat. simplicitas) si simplitate (din simplu si -itate), tenebrozitate (din it. tenebrosità) si tenebritate (din tenebre si -itate) etc. Demn de observat este faptul ca, in situatiile citate, vorbim de o sinonimie "secundara": daca "aceleiasi baze" sau unor baze din aceeasi familie, ele insele sinonime primare, se adauga acelasi sufix, rezultatul este, in mod firesc, crearea unor derivate sinonimice secundare.

e) Radicale imprumutate si derivate interne: transbord, s.n. (din it. transbordo) si transbordare, s.f. (din transborda si -re), transfer, s.n. (din fr. transfert) si transferare, s.f. (din transfera si -re) etc.

f) Substantive imprumutate si obtinute prin romanizarea etimonului (in mod particular, a componentei sufixale a acestuia): consentiment, s.n. (din fr. consentiment) si consimtamant, s.n. (din fr. consentiment, cu romanizarea sufixului); prezident, s.m. (din fr. président) si presedinte, s.m. (din fr. président, cu romanizarea sufixului), rezidenta, s.f. (din lat. residentia, fr. résidence) si resedinta, s.f. (din lat. residentia, fr. résidence, cu romanizarea sufixului), sentiment, s.n. (din fr. sentiment, lat. sentimentum) si simtamant, s.n. (din fr. sentiment, lat. sentimentum, cu romanizarea sufixului) etc.

g) Adjective: avantajos, -oasa (din fr. avantageux) si avantajant, -a (din avantaja si -ant), bulevardier, -a (din fr. boulevardier) si bulevardist, -a (din bulevard si -ist), clerical, -a (din fr. clérical, lat. clericalis) si clericist, -a (rar) (din cleric si -ist), combinatoric, -a (din germ. kombinatorisch) si combinatorial, -a (din combinatoriu si -al), constatator, -toare (din fr. constatatoire) si constatativ, -a (din constata si -tiv), detectivistic, -a (din germ. detektivistisch) si detectivist, -a (din detectiv si -ist), habitual, -a (din fr. habituel) si habitudinal, -a (din habitudine si -al), heliotermic, -a (din fr. héliothermique) si helioterm, -a (regres. din heliotermie), narodnic, -a (din rus. narodnik) si narodnicist, -a (din narodnic si -ist si/sau din narodnic[ism] si -ist), olfactiv, -a (din fr. olfactif), olfactoriu, -ie (din it. olfactorio) si olfactic, -a (rar) (din olfact[iv] si -ic), parodiant, -a (din fr. parodiant) si parodiator, -toare (din parodia si -tor), platonic, -a (din fr. platonique, it. platonico) si platonian, -a (din Platon si -ian), plenar, -a (din lat. plenarius) si plenitudinar, -a (din plenitudine si -ar), proliferativ, -a (din fr. prolifératif) si proliferant, -a (din prolifera si -ant), recreativ, -a (din fr. récréatif) si recreator, -toare (din recrea si -tor), seminaristic, -a (din germ. seminaristisch, it. seminaristico) si seminarial, -a (din seminar si -ial), sezonier, -a (din fr. saisonnier) si sezonal, -a (din sezon si -al), tetraedric, -a (fr. tétraédrique) si tetraedral, -a (rar) (din tetraedru si -al), valorizant, -a (din fr. valorisant) si valorizator, -toare (din valoriza si -tor) etc.

h) Verbe: acultura (din fr. acculturer) si aculturaliza (din acultural si -iza), adjectiva (din fr. adjectiver) si adjectiviza (din adjectiv si -iza), amalgama (din fr. amalgamer) si amalgamiza (din amalgam si -iza), compacta (din fr. compacter) si compactiza (din compact si -iza), cosmetica (rar) (din fr. cosmetiquer) si cosmetiza (din cosmet[ic] si -iza), diminutiva (din fr. diminutiver) si diminutiviza (din diminutiv si -iza), excepta (din fr. excepter) si exceptiona (din except[ie] si -iona), importuna (din fr. importuner, lat. importunare) si inoportuna (din inoportun si -a), legitima (din fr. légitimer) si legitimiza (din legitim si -iza), legifera (din fr. légiférer, it. legiferare) si legisla (regres. din legislatie, legislativ, legislator), obiecta (din fr. objecter) si obiectiona (din obiectie si -ona), perfectiona (din fr. perfectionner) si perfectiza (din perfect si -iza), preciza (din fr. préciser) si preciziona (din precizie si -iona), presa (din fr. presser) si presiona (din presiune si -ona), rustica (din it. rusticare), rusticiza (din rustic si -iza, cf., putin probabil, engl. rusticize) si rustifica (din rust[ic] si -ifica), surdina (din fr. sourdiner) si surdiniza (din surdina si -iza), suspenda (din fr. suspendre, lat. suspendere) si suspensiona (din suspensie si -ona), suspecta (din fr. suspecter) si suspiciona (din suspiciune si -ona), translata (din fr. translater) si transla (regres. din translatie, translator), valoriza (din fr. valoriser) si valorifica (din valoare si -ifica) etc.

III. Creatii derivative sinonimice exclusiv interne

O prima categorie de sinonime sufixale neologice sunt derivatele formate pe teren romanesc, de la aceeasi baza, prin diverse modalitati derivative. In interiorul acesteia, sunt de relevat, in primul rand, derivatele progresive cu sufixe sinonimice: avocatial, -a, adj. (din avocat si -ial) si avocational, -a, adj. (din avocat si -ional) ; caragialesc, -a, adj. (din Caragiale si -esc) si caragialian, -a, adj. (din Caragiale si -ian); dacism s.n. (din dac si -ism) si dacitate s.f. (din dac si -itate); declansant, -a, adj. (din declansa si -ant) si declansator, -toare, adj. (din declansa si -tor); directete s.f. (rar) (din direct si -ete), directitate, s.f. (din direct si -itate) si directitudine, s.f. (din direct si -itudine); hiperbolizant, -a, adj. (din hiperboliza si -ant) si hiperbolizator, -toare, adj. (din hiperboliza si -tor); manichiureza, s.f. (din manichiura si -eza) si manichiurista, s.f. (din manichiura si -ista); paradoxalism, s.n. (rar) (din paradoxal si -ism) si paradoxalitate, s.f. (din paradoxal si -itate); pasionalism, s.n. (rar) (din pasional si -ism) si pasionalitate, s.f. (din pasional si -itate); personificant, -a, adj. (din personifica si -ant) si personificator, -toare, adj. (din personifica si -tor); ruralism, s.n. (din rural si -ism) si ruralitate, s.f. (din rural si -itate); semidoctism, s.n. (din semidoct si -ism) si semidoctie, s.f. (din semidoct si -ie); sterpitate, s.f. (din sterp si -itate) si sterpitudine, s.f. (din sterp si -itudine); subminant, -a, adj. (din submina si -ant) si subminativ, -a, adj. (din submina si -/t/iv); santajist, s.m. (din santaj si -ist) si santajor, s.m. (din santaj si -or) etc. In al doilea rand, sunt de semnalat perechile sinonimice alcatuite dintr-un derivat progresiv si unul regresiv: balans, s.n. (regres. din balansa) si balansare, s.f. (din balansa si -re), devans, s.n. (regres. din devansa) si devansare, s.f. (din devansa si -re)] si cele alcatuite dintr-un derivat progresiv si unul prin substitutie de sufixe: repetentie, s.f. (din repetent si -ie) si repetenta, s.f. (din repet[ent] si -enta). Sufixele aflate in relatie de sinonimie sunt: -ant si -tor, -esc si -ian, -ete, -itate si -itudine, -ie si -enta, -ial si -ional, -ism si -itate, -ism si -ie, -ist si -(t)or, -iv si -tor etc.

A doua categorie de sinonime sufixale neologice sunt derivatele formate pe teren romanesc de la baze diferite, care apartin, insa, aceleiasi familii lexicale in sens larg sau etimologice. Ca si la categoria discutata mai sus, sunt de semnalat: derivatele progresive cu sufixe sinonimice: acidulare s.f. (din acidula si -re) si acidizare, s.f. (dupa fr. acidisation); focalizare, s.f. (din focaliza si -re) si focusare, s.f. (din focus si -are sau din focusa si -re, dupa germ. fokussieren); infractionalitate, s.f. (din infractional si -itate) si infractionism, s.n. (din infractiune si -ism); laminator, s.m. (din lamina si -tor) si laminorist, s.m. (din laminor si -ist), nomenclatoric, -a, adj. (din nomenclator si -ic) si nomenclaturistic, -a, adj. (din nomenclatura si -istic); derivatele regresive: albanist, s.m. (regres. din albanistica) si albanolog, s.m. (regres. din albanologie); derivatele prin substitutie: protocronism, s.n. (din proto- si [sin]cronism) si protocronie, s.f. (din protocron[ism] si -ie) si, in sfarsit, cele de tip mixt (progresiv si prin substitutie): huliganic, -a, adj. (din huligan si -ic) si huliganist, -a, adj. (din huligan[ism] si -ist). Tot aici intra si substantivele abstracte formate cu ajutorul sufixului -re de la verbe imprumutate care fac parte din aceeasi familie etimologica (vezi adjectivare si adjectivizare, diminutivare si diminutivizare, legiferare si legislare, rusticizare si rustificare, substantivare si substantivizare, salariere si salarizare, translare si translatare, valorificare si valorizare etc.), alaturi de perechile sinonimice formate dintr-un component derivat cu -re si unul provenit din supinul verbului de conjugat (vezi afisare si afisat, aranjare si aranjat, asfaltat si asfaltare, autentificat si autentificare, bandajat si bandajare, blocat si blocare, condus si conducere, demolare si demolat, ghidat si ghidare, reparat si reparare, preparat si preparare, vagabondare si vagabondat etc.). Ca regula generala, se poate spune ca derivatele in -re de la baze verbale sinonimice, indiferent daca acestea din urma sunt diferite ca etimon sau fac parte din aceeasi familie in sens larg, formeaza sinonime interne analizabile. Aceasta "regula" poate fi completata, e adevarat, nu cu valoare de generalitate, atunci cand unor baze sinonimice se adauga acelasi sufix sau sufixe diferite, la randul lor sinonimice: abordabil si accesibil, adaptabil si acomodabil, explicabil si motivabil, modificabil si transformabil etc.

IV. Concluzii. In urma trecerii in revista a situatiilor de mai sus, care nu acopera, desigur, intreaga diversitate a sinonimiei analizabile, putem spune ca, cel putin la nivelul neologismelor, este evidenta amprenta structurala a imprumuturilor latino-romanice asupra limbii romane aflata la inceputul unui proces complex de modernizare. In al doilea rand, deschiderea unei perspective de cercetare in acest sens ar putea sa contrabalanseze criteriul, de multe ori si pe buna dreptate invocat, al arbitrariului lingvistic. De asemenea, este interesant de urmarit procesul analogic prin care vorbitorii deriva cuvinte sinonimice, de multe ori redundante, plecand de la o unica baza sau de la baze inrudite etimologic si, mai ales, de urmarit in ce masura noile creatii "sinonimice" aduc informatii semantice suplimentare. In acest sens, atractia sinonimica reprezinta, alaturi de atractia antonimica si de cea paronimica, un larg si fructuos camp de cercetare.

Bibliografie

Bejan, Doina Marta, Virginia Lucatelli, Oana Cenac (coord.), 2009, Lexic comun / Lexic specializat. Galati, Editura Europlus.

DEX = Dictionarul explicativ al limbii romane. Coordonatori: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche, Editia a II-a, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1996.

Dimitrescu, Florica, 2005, "Aspecte ale sinonimiei in limbajul biomedical", in Pana Dindelegan (coord.) 2005: 271-281.

DLR   = Dictionarul limbii romane. Serie noua. Redactori responsabili: acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Graur si acad. Ion Coteanu. Bucuresti, Editura Academiei Romane, 1965-2000; redactori responsabili: acad. Marius Sala si acad. Gheorghe Mihaila. Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2000-2009.

MDA   = Micul dictionar academic. Redactori responsabili: acad. Marius Sala si Ion Danaila, vol. I - IV, Bucuresti, Univers Enciclopedic, 2001-2003.

MDN   = Florin Marcu, Marele dictionar de neologisme, Bucuresti, Editura Saeculum, 2000.

SMFC Studii si materiale privitoare la formarea cuvintelor in limba romana. Vol. I, II, 1959-1960 (Redactori responsabili: Al. Graur si Jacques Byck); vol. III, 1962 (Redactor responsabil Al. Graur); vol IV-V, 1967-1969 (Redactori responsabili: Al. Graur si Mioara Avram); vol. VI, 1972 (Redactor responsabil Mioara Avram). Bucuresti, Editura Academiei.

Moroianu, Cristian, 2009, "Etapele evolutiei vocabularului literar romanesc in epoca moderna", in Zafiu, Croitor, Mihail (eds.) 2009: 175-184.

Moroianu, Cristian, "Valorificarea lexicologica si lexicografica a relatiilor semantice", in Bejan, Lucatelli, Cenac (coord.), 2009: 84-92.

Pana Dindelegan, Gabriela (coord.), 2005, Limba romana. Structura si functionare, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti.

Saramandu, Nicolae, Manuela Nevaci, Carmen Ioana Radu (eds.), 2008, Lucrarile primului Simpozion international de lingvistica, Bucuresti, Universitatii din Bucuresti.

Stanciu-Istrate, Maria, 2006, Calcul lingvistic in limba romana, Bucuresti, Editura Academiei Romane.

Stanciu-Istrate, Maria, "Romanizarea afixelor derivative si calcul lingvistic", in Saramandu, Nevaci, Radu (eds.) 2008: 219-227.

Zafiu, Rodica, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail (eds.), 2009, Studii de gramatica. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Gutu Romalo, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti.

Rezumat

Comunicarea urmareste relatia dintre structura formala a cuvintelor si latura lor semantica prin punerea in evidenta a sinonimiei analizabile, in diversele ei forme de manifestare. Dupa o trecere in revista a principalelor tipuri de sinonime analizabile, este prezentata, cu multe exemple, dupa criterii etimologice si morfologice, sinonimia sufixala neologica, fenomen de mare actualitate mai ales in limba contemporana. Sinonimia sufixala neologica este discutata in trei mari categorii: a) imprumuturi analizabile sau semianalizabile; b) imprumuturi (semi)analizabile si creatii derivative interne sau mixte; c) derivate interne cu sufixe, iar concluzia generala este ca o perspectiva morfosemantica de abordare a sinonimiei poate constitui, inclusiv in cazul limbii romane, un amplu si fructuos domeniu de cercetare.