Ion comentariu, liviu rebreanu

LIVIU REBREANU - ION

Este personaj realist, tipic pentru o categorie sociala - taranul sarac care doreste pamant: "Toti flacaii din sat sunt varietati de Ion". Personajul realist este determinat social si are o psihologie complexa, urmarita in evolutie. Prin destinul sau tragic, Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualizeaza. De aceea N. Manolescu indentifica in roman trasaturi naturaliste: "Marcati de la inceput de o ereditare nefasta, eroii naturalisti sunt, intr-un fel, traiti de propriul destin. [] Aproape nu este personaj in acest roman care sa nu devina o victima". Conturat obiectiv si realist, sugestiile naturaliste se atenueaza.

Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant, el este o individualitate prin modul in care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria sarantocului cu fata cu zestre, pentru ca Vasile Baciu si Ion Pop al Glanetasului dobandisera averea in acelasi fel, ci comportamentul sau: o face pe Ana de rusinea satului inainte de nunta, iar apoi umbla dupa nevasta lui George.

Diversele receptari critice, contradictorii uneori, reflecta complexitatea personajului:

E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane: "Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie proceduala si, cu deosebire, o vointa imensa: nimic nu-i rezista"; "suflet unitar, simplu, frust si masiv, el pare crescut din pamantul iubit cu frenezie".

G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent: "Ion nu e insa decat o bruta, careia siretenia ii tine loc de desteptaciune. Lacomia lui de zestre e centrul lumii si el cere cu inocenta sfaturi dovedind o ingratitudine calma. Nu din inteligenta a iesit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuala, caracteristica oricarei fiinte reduse".

N. Manolescu, Arca lui Noe: "A vedea in Ion viclenia ambitioasa (un ecou stendhalian, spune E. Lovinescu ) sau brutalitatea condamnabila e la fel de gresit, caci implica un criteriu moral. Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el e asa zicand bruta ingenua".

Fiind un personaj urmarit in evolutie, calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea lui Ion. Daca "romanul realist este istoria unui esec", destinul sau reflecta esecul in planul valorilor umane, iar moartea ii este dictata de un destin implacabil.

La inceputul romanului, i se constituie un portret favorabil.

Desi sarac, este "iute si harnic, ca ma-sa"  iubeste munca: "Munca ii era draga, oricat ar fi fost de aspra, ca o ravna ispititoare" si pamantul: "pamantul ii era drag ca ochii din cap". Este infratit cu pamantul prin munca: "sudoarea [.] cazand se framanta in huma, infratind, parca mai puternic, omul cu lutul". De aceea lipsa pamantului apare ca o nedreptate, iar dorinta patimasa de a-l avea este motivata: "Toata istetimea lui nu plateste o ceapa degerata, daca n-are si el pamant mult, mult".

Istet, silitor si cuminte, trezise simpatia invatatorului, care il considerase capabil de a-si schimba pozitia: "Cand a umblat la scoala din sat a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea, care mereu i-a batut capul Glanetasului sa dea pe Ion la scoala cea mare din Armadia, sa-l faca domn". Baiatul renunta insa la scoala, pentru ca pamantul ii este mai drag decat cartea. Calinescu vorbeste aici despre lipsa de ambitie, dar naratorul lauda in gestul sau conditia omului teluric, "vesnic insotit cu pamantul", mai potrivit mentalitatii satului traditional.

Pentru ca il stiu impulsiv si violent, este respectat de flacaii din sat si temut de tigani, care canta la comanda lui si il insotesc la carciuma dupa hora, desi George este cel care le plateste.

Insultat de Vasile Baciu beat, in fata satului, la hora, se simte rusinat si manios, dorind sa se razbune. Vasile ii reproseaza ca umbla dupa fata lui si al numeste: sarantoc, talhar, hot, fiindca este sarac. Orgolios, posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a pastrarii demnitatii umane. La inceput, tot satul este de partea lui si il condamna pe Baciu, mai ales pentru ca este beat. Dar dupa bataia cu George, preotul il dojeneste in biserica. Efectul nu este cel asteptat si Ion, revoltat, se hotaraste "sa fie cu adevarat netrebnic". Dupa o scurta ezitare, alege zestrea Anei si renunta la iubirea Floricai. Faptele sale sunt tot atatea trepte ale dezumanizarii.

Subiectul operei

Glasul pamantului

Inceputul

Se precizeaza locul actiunii, satul Pripas, situat in apropriere de oraselul Armadia, langa raul Somes, in zona Bistrita -Nasaud. Dupa care naratorul descrie dansul duminical si evoca avansurile erotice pe care Ion al Glanetasului, flacau sarac care manifesta 'un viclesug neprefacut' si este 'artagos ca un lup nemancat', le face Anei, fiica lui Vasile Baciu, unul dintre 'bocotanii' satului, desi fata este uratica iar Ion, indragostit de Florica, fata saraca, dar frumoasa. George Bulbuc, flacau bogat si 'bland', ce dorea sa se casatoreasca cu Ana, ii atrage atentia tatalui Anei asupra faptului ca Ion si Ana se aflau singuri si retrasi intr-o livada alaturata locului de dans. Drept urmare, Vasile Baciu, beat fiind, il apostrofeaza pe Ion cu cuvintele: 'Mie imi trebuie ginere cumsecade, nu fleahdura.'La desfasurarea dansului privesc un scurt timp si Herdelea, sotia lui, Maria, fiul lor Titu, de 23 ani, si cele doua fiice', de varsta maritisului, Laura si Ghighi. Dupa dans, la carciuma lui Avrum, sub un pretext oarecare, Ion il bate I crunt pe George, stiind ca acesta il parase tatalui Anei.

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

Zvarcolirea

Naratorul arata ca familia lui Ion a ajuns saraca din cauza tatalui, Alexandru Pop Glanetasu, pentru ca 'Ii cam placuse batranului rachiul, iar munca nu prea il indemnase'. pierzand astfel o zestre frumoasa, a mamei. Ion 'Era iute si harnic, ca ma- sa.Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila iar pamantul ii era drag ca ochii din cap.' Despre Vasile Baciu afirma ca fusese fecior sarac: 'Parintii nu i-au dat decat sufletul dintr-insul. S-a insurat cu o fata bogata si urata . dar a iubit-o ca ochii din cap, caci ca intruchipa pamanturile, casa, vitele, toata averea care-1 ridicase deasupra oamenilor.' Iar despre Titu Herdelea care nu terminase studiile liceale sub pretextul persecutarii lui de catre profesori, ca ii placea sa citeasca si sa scrie versuri crezand in talentul sau poetic. In privinta conflictului dintre Ion si George, familia Herdelea ia apararea vecinului lor, Ion, pe care invatatorul il premiase ca elev al sau pentru' inteligenta, pe cand preotul satului, parintele Belciug ia apararea lui George.' Apararea lui Ion dc catre familia Herdelea. i se parca preotului o jignire personala. De altfel, din ziua cand a intrat invatatonil in sat, a cam simtit el ca umbla sa-i sape si sa-i stirbeasca autoritatea.'

Iubirea

In biserica, dupa slujba, Ion este certat de catre preot, acesta 'numindu-1 capul tuturor relelor din sat'. Familia Herdelea este nelinistita ca urmare a starii de tensiune dintre ea si slujitorul bisericii, de situatia_casei, construita pe un lot al bisericii fagaduit de preot dar nedonat cu acte. Laura este curtata de studentul la teologie George Pintea, dar ea inclina mai mult catre stunentul la medicina Aurel Ungureanu, ce isi manifesta si el inclinatia sentimentala catre ea , deoarece conditia sociala de medic I se pare fetei superioara comparativ cu cea de preot. In timp ce parintii ei opteaza pentru teoiog,ca urmare a faptului ca, intr-o scrisoare pe care le-o adresase, acesta afirma ca nu pretinde zestre, problemele materiale fiindu-I 'cu totul straine si indiferente'.Atunci cand discuta cu Aurel Ungureanu despre cerea in casatorie facuta de Pintea, Ungureanu o sfatuieste pe Laura sa accepte, ceea ce ea va face, Ion revine le vechea lui iubire, Florica, cu care nu vrea sa se casatoreasca insa deoarece 'toata zestrea ei e un purcel jigarit si cateva bulendre vechi'.Intr-o discutie cu Titu Herdelea, acesta ii sugereaza lui Ion sa incerce sa il oblige pe Vasile Baciu sa il accepte ca ginere, iar flacaul se hotaraste sa tina cont de sfatul pe care-1 primise de la fiul invatatorului.

Noaptea

In timp ce isi ara pamantul, Ion a trecut cu trei brazde in pamantul vecinului sau, Simion Lungu, insusindu-si astfel fraudulos acea parte. Drept urmare, esta dat in judecata dc pagubas, dar cei doi se impaca la tribunal. Prezent ca martor, preotul Belciug intervine, acuzandu-I pe parat de comportament agresiv in sat, si, in urma interventiei,Ion este condamnat la doua saptamani de inchisoare. La rugamintea celui pedepsit, Herdelea redacteaza, in numele acestuia, o reclamatie catre ministrul justitiei, in care afirma ca 'judecatorul si preotul se intovarasesc pentru a napaslui pe un biet taran nevinovat.' Titu Herdelea devine amantul Rozei Lang, sotia invatatorului din satul invecinat, Jidovita. Urmand sugestiile lui Titu, Ion revine la Ana, pe care o lasa insarcinata in timpul unei nopti dc dragoste, cand tatal ci era prea beat ca sa-si dea seama ce se intampla langa el. 'Sufletul Anei se scalda intr-o bucurie nemarginita' caracterizeaza naratorul starea psihica a personajului de dupa reinceperea legaturii erotice cu Ion. George, care viziteaza insistent familia Baciu, in ideea casatoriei cu Ana, renunta, dupa ce il vede in acea noapte pe Ion iesind din casa lui Vasile Baciu.

Rusinea

Are loc logodna dintre Laura si George Pintea, in timpul careia teologul vorbeste despre misiunea sa viitoare intr-un sat de  romani maghiarizati, sarcina ce 'n-ar fi indraznit sa si-o ia fara o tovarasa de viata ca Laura' afirma el. Tatal lui Pintea, cand invatatorul ii spune ' ca Laura n-are zestre, dar in schimb are inima.' nu se arata prea incantat de situatie, fara a se opune casatoriei. Dandu-si seama de faptul ca Ana este insarcinata cu Ion, tatal ei o bate salbatic: 'porni sa-i care pumni in cap, jn coaste.in burta, cu o iuteala fulgeratoare, gafaind si mugind' Cu toata suferinta ei fizica si psihica, Ana traieste puternic bucuria sarcinei, atunci cand simte in pantece 'cate o usoara zvacni.e.' Este trimisa de Vasile Baciu la Ion, sa resolve problema casatoriei, dar Ion o priveste cu indiferenta, pretinzand o intrevedere cu tatal ei, pentru 'tocmeala' si 'invoiala' asupra zestrei, ^a urmare a atitudinii lui Ion, Vasile Baciu continua sa o bata, iar 'fata se jigari ca o scoaba de atatea batai. incat abia se mai jinea pe picioare.'

Nunta

Angajat ca ajutor de notar in Gargalau, sat cu populatie romaneasca si maghiara relativ apropiat de Pripas, Titu Herdelea xmstata diferenta dintre nivelul de viata al celor doua etnii, saracia romanilor.Si considera ca populatia maghiara este in rapoii :u cea romaneasca si in ciuda diferentei de nivel economic, ca 'O cetate incercuita de o ostire desculta'. In urma interventiei preotului Belciug, Vasile Baciu si familia lui Ion incep discutiile asupra casatoriei, in timpul carora tatal Anei promite ca v Lrece, dupa casatorie, intreaga lui avere pe numele lui Ion. Titu Herdelea este dat afara din slujba de catre notar, deoarece e sechestrat, in mod ostentativ, socoteste notarul, numai bunuri de la populatia maghiara datornica statului cu plata impozitelor au si de la romanii datornici. Firma de la care familia Herdelea cumparase mobila pentru salon, in rate/'ii da in judecata pc aerdeleni pentru neplata mai multor rate, intarziere datorata cheltuielilor facute cu logodna Laurel Avocatul ce reprezinta firma ii propune invatatorului sa preia el ratele restante, dupa o licitatie formala pentru vinderea mobilei, in sensul ca familia Herdelea va trebui sa plateasca in continuare avocatul, iar invatatorul accepta. Au loc nunta Laurei cu Gcorge Pintea si a Anei cu Ion. In timpul ospatului, Ana 'tresari ca muscata de vipera', atunci cand a vazut pasiunea cu care Ion o strange la piept pe Florica, cu :are juca.

GLASUL IUBIRII                                

Vasile

Are loc licitatia pentru vanzarea mobilei de salon a familiei Herdelea. Informat despre necazurile sale cu mobila chiar de calic invatator, preotul Belciug se prezinta la licitatie si cumpara masa, fapt ce declanseaza starea de indignare a hcrdelenilor. Vasik Baciu refuza, in ciuda promisiunilor facute inaintea casatoriei, sa intabuleze casa si pamanturile sale, pe Ion si Ana. Revenit din Gargalau, Titu afla ca fosta lui amanta, Roza Lung, devenise intre timp amanta unui ajutor de notar din Jidovita, ocazie cu care ''Un crampei de realitate cruda patrundea in inima lui plina de inchipuiri trandafirii.'.Avocatul Grofsoru din Armadia, prin fitu,ii cere invatatorului sprijinul electoral pentru obtinerea locului de deputat al Armadiei, sprijin ce consta din castigarea persoanelor cu drept de vot din Pripas in favoarea sa. Grofsoru avea drept contracandidat ungurul Bela Beck, pe care il va sprijini Herdelea ca urmare a unei scrisori cu promisiuni vagi din partea inspectorului scolar Horvat,('Am toata increderea in patriotismul dumitale incercat si sa fii sigur ca oboseala dumitale va fi apreciata cum se cuvine.').Jignit ca urmare a reclamatiei inaintate impotriva sa de Ion:, judecatorul care ii condamnase intenteaza autorului acelei reclamatii, invatatofui Herdelea,^-f-T' petcntului, Ion, un process 'pentru ultragiu'.

Copilul

Desi insarcinata Ion o alunga de acasa pe Ana, obligand-o astfel sa revina in locuinta natala, dupa ce tatal ei refuzase sa isi treaca averea pe numele ei si al lui Ion. Datorita sprijinului dat de invatator, candidatul maghiar reusesta sa castige impotriva Defui roman, fapt ce declanseaza reprosuri ale romanilor fata de atitudinea invatatorului. In urma interventiei mediatoare a preotului in conflictul dintre Ion si Vasile Baciu, acesta din urma intabuleaza pe numele lui Ion si al soliei sale jumatate din pamanturi si casa veche, Ana putand astfel reveni acasa. Desi obtinuse, partial, ceea ce doriese, Ion simte ca pe Ana 'o ura. Era convins ca era inteleasa cu tatal ei ca sa-1 traga pc sfoara.' Si ca ' numai cand.o vedea plangand se mai racorea.' Sotia sa naste pe camp, unde ajunsese pentru ca a tinut sa duca de mancare noii sale familii, aflata la lucru, desi a avut semnele nasterii apropriate. Batuta din nou de sotul ei la nici o saptamana dupa botez, Ana 'trebui sa-si dea seama in sfarsit ca Ion o uraste' Ich ii invatatorul sunt condamnati, primul cu o amenda de 100 de coroane si o luna de inchisoare iar al doilea cu o amenda de 50 de :orOane si 8 zile de inchisoare, in procesul intentat de judecator, in ciuda solicitarilor de sprijin ale invatatorului adresate in scris inspectorului Horvat si deputatului Bela Beck.

Sarutarea                                                                                               

Laura isi viziteaza parintii, incantata de noua ei conditie de femeie casatorita ('Ma si mir cum am putut trai aici, faja a cunoaste pe George atata vreme ),_Iar Vasile Baciu, dupa ce Ion il ameninta cu darea in judecata pe motivul neimplinirii promisiunilor tie zestre facute inainte casatoria cu Ana, cedeaza toata averea sa. In urma semnarii contractului la notariatul din Jidovita isi deplange 'jalnic a de om brusc saracit ( 'Am ramas cersetor'), in carciuma. Datorita condamnarii sale, Herdelea este suspendat din lunci, si inlocuit cu tanarul invatator Nicolae Zagreanu. Ramas fara ocupatie, il angajeaza avocatul Grofsoru ca 'scriitor', adica functionar al cabinetului sau de avocat, avand drept motivare faptul ca 'astfel castiga un partizan si in acelasi timp se va ridica in ochii intregului tinut', pentru viitoarele alegeri. Ion, devenit 'stapan al tuturor pamanturilor', pe care lc dorise si pe care 'ravnea sa le vada si sa le mangaie ca pc niste ibovnice'. Iesind intr-o zi de primavera pc camp savarseste gestul sanitarii gliei:'cucerit fara sa-si dea seama, se lasa in genunchi, isi coboara fruntea si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud'.

Streangul

Laura naste o fetita iar George o ia in casatorie pe Florica, ce 'se topea de fericire' pentru ca 'Nu nadajduise niciodata norocul sa o ia feciorul unui <bocotan> ca Toma Bulbuc.' Vazand ca 'Ion o pofteste pe Florica' in timpul ospatului de nunta, Anei ' I se parea ca toata lumea, cu tot ce e intr-insa. se scufunda in niste ape tulburi, atat de murdare incat scarba singura pluteste deasupra ei ca o iazma otravitoare.' Dupa acea nunta remarca semne ale incercarii sotului ei de a reveni la dragostea lui, la Florica, anume faptul ca :'Ion s-a imprietenit ca un frate de cruce cu George. ca merge deseori pe la dansii. ca vesnic se sfatuiesc impreuna. la carciuma beau impreuna. umbla si prin Jidovita impreuna'. Apoi simte ca si-a pierdut locul in lume, ratiunea sa de a mai exista si se sinucide, spanzurandu-se in grajd. In timp ce murea, Ana 'Simti o placere grozava, ametitoare, ca si cand un ibovnic mult asteptat ar fi imbratisat-o cu o salbaticie ucigatoare'

Blestemul

In fata cadavrului ce atarna in streang, Ion se simte afectat de 'Mila stranie, alcatuita din groaza si mirare, ce te cuprinde instinctiv in fata mortii' dar apoi 'obisnuindu-se putin cu fata schimonosita cumplit a femeii, il munci intrebarea cum a putut el trai in acelasi pat cu ea si sfarsi zicandu-si ca bine a facut ca s-a omorat.' Are loc rejudecarea procesului intentat invatatorului Herdelea, in initiativa avocatului Grofsoru ce ii pledeaza cauza si obtine achitarea sa. Ion isi face luna de pedeapsa la inchisoarea judecatoriei din Armadia. Copilul lui Ion si al Anei, Petrisor, se imbolnaveste si moare, desi medicul l-ar fi putut salva, probabil, daca ar fi fost chemat la timp, si nu cu intarziere cum s-a intamplat. Dupa absolvirea sa in recurs la proces,
invatatorul Herdelea isi reia slujba, dar inspectorul Horvat ii solicita imperativ sa se pensioneze, ca urmare a faptului ca, asistandu-1 la lectii, observa lipsa lui de a-I invata limba maghiara pe elevii sai, romani. La Sangeorz, familia Herdelea se intalneste cu membrii ai familiei Pintea, prilej cu care Titu Herdelea este invitat in Romania, de catre deputatul Gogu Ionescu, un cumnat al lui George Pintea. Ion oscileaza intre grija pentru pamantul sau si dragostea pentru Florica, intrebandu-se :'ce folos de pamanturi, daca cine ti-e pe lume drag nu-I al tau?'

George

Pentru a se intalni cu Florica, Ion il viziteaza pe George ca pe ' un frate bun, cand sa-i ceara un sfat, cand sa-I dea el o povata, gasind intotdeauna o pricina care sa-i indreptateasca venirea'.invatatorul Herdelea isi cere pensionarea, suferind pentru parasirea serviciului ' ca femeia cand trebuie sa-si dea seama ca a imbatranit.'. La indemnul preotului Belciug, care ii cheama Ia el acasa 'impreuna cu mai multi fruntasi ai salului'. Ion si VasilcBaciu cad de acord ca Ion sa-i lase batranului trei loturi si casa, iar averea ambilor, in cazul in care mor fara urmasi, sa ramana bisericii, semnand acolo si o declaratie cu acest cuprins. In drum spre Romania, Titu participa la serbarile Astrei, ca delegat al ziarului Trinuna Bistritei prilej cu care traieste sentimente de entuziasm patriotic atunci cand este cuprins' in exaltarea colectiva. George pleaca intr-o duminica seara dupa lemne la padure, dupa ce Savista oloaga, pe care o tinea de mila pe langa casa il avizeaza asupra intentiei lui Ion de a veni in acea noapte la Florica, in umia faptului ca auzise discutia in timpul careia cei doi se intelesera in acest sens. Si revine noaptea acasa, unde asteapta alaturi de Florica, inspaimantata de situatia in care se afla, venirea lui Ion. Vechiul iubit al femeii isi semnaleaza sosirea prin fluierat, zgomot dupa care George il depisteaza, in ciuda intunericului, si il loveste mortal cu o sapa, lasandu-1 sa agonizeze pana in zori, cand isi da sufletul.

Sfarsitul

Dupa moartea lui Ion, pamanturile acestuia revin bisericii, ceea ce il determina pe preotul Belciug sa doneze cu acte in regula familiei Herdelea pamantul pe care ea isi construise casa. Sosit in Romania, Titu nu se adapteaza usor la noile conditii, poate si datorita absentei din Bucuresti a familiei Ionescu, dupa datele din scrisoarea trimisa acasa, in care afirma dezamagirea sa, pierderea iluziilor anterioare, dar si nasterea unora noi, 'mai ademenitoare, mai stralucitoare'. Are loc sfintirea noii biserici din Pripas, construita prin efortul preotului Belciug :'Cincizcci si doi de prcoli, cu episcopul in frunte, slujira sfintirea.' Ghighi este ceruta de sotie de catre invatatorul Zagreanu, urmasul de post al lui Herdelea, urmand ca, dupa spusele fostului invatator, fata sa fie inzestrata cu casa herdelenilor din Pripas, ramasa goala dupa ce familia s-a stabiliti la Armadia, in urma angajarii lui Herdelea in biroul avocatului Grofsoru.