Iarna de Vasile Alecsandri - apartenenta operei la genul liric, specia literara pastel

Iarna de Vasile Alecsandri

apartenenta operei la genul liric , specia literara pastel

Vasile Alecsandri -exponent remarcabil al pasoptismului ,'cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta ', cum il numeste marele critic si om de cultura , Titu Maiorescu , in studiul Directia noua in poezia si proza romana , din 1872 este cel mai mare scriitor roman de pana la Mihai Eminescu.

Concretizand programul'Daciei literare' , bardul de la Mircesti , a conferit nemurire capodoperelor poeziei populare , sintetizandu-l in cele doua volume intitulate 'Poezii poporale' , 'Balade (Cantece batranesti) adunate si indreptate de Vasile Alecsandri' , publicate intre anii 1852-1853 , in fruntea carora se afla celebra 'Miorita' .

In proza a scris nuvele , insemnari, note de calatorie , scrisori, intr-un cuvant pagini sclipitoare , precum 'Buchetiera de la Florenta' , 'Balta Alba' , etc.A fost considerat deschizator de drumuri in domeniul prozei . Prin creatiile dramatice ' Iasii in carnaval ' , 'Chirita in Iasi ' , 'Chirita in provincie ' , 'Despot Voda' a pus bazele dramaturgiei romanesti . A sprijinit prin opera sa implinirea , la mijlocul secolului al XIX-lea , a marilor idealuri de dreptate sociala , unitate si independenta nationala a poporului.

Contributia pe care a avut-o  la dezvoltarea poeziei romanesti l-a determinat sa-l imagineze in 'Epigonii' :

S-acel rege-al poeziei , vecinic tanar si ferice,

Ce din frunze iti doineste , ce cu fluierul iti zice,

Ce cu basmul povesteste- veselul Alecsandri.

Originalitatea talentului sau este demonstrata de 'Pasteluri', 'lirica a linistii si a fericirii rurale' (G.Calinescu) , prima compozitie tematica de acest fel din literatura romana .

Pastelul este creatia lirica in versuri , in care este descris un tablou din natura , realizat prin imbinarea planurilor uman-terestru si universal cosmic . Poetul ,'eul liric' isi exprima in mod direct starile , emotiile , sentimentele traite in fata peisajului zugravit . Ca mijloace artistice , pastelul imbina imaginile vizuale cu imaginile auditive , motorii , cromatice , olfactive , un rol important avandu-l procedeele artistice , figurile de stil si coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv.Principalul mod de expunere este descrierea .

Pastelurile sunt alcatuite dintr-o serie de tablouri , dispuse intr-o ordine care urmeaza rotirea lenta a anotimpurilor . Cele 40 de pasteluri au fost scrise la Micesti , intre 1868-1869 si publicate in renumita revista a vremii 'Convorbiri literare ' .

In pastelurile sale , Vasile Alecsandri ilustreaza natura cu toate frumusetile ei , in toate anotimpurile , realizand un adevarat calendar in versuri , dar a avut o evidenta preferinta pentru anotimpul'imbracat in diamanturi'.

Poezia 'Iarna ' a fost publicata in revista 'Convorbiri literare' , impreuna cu alte pasteluri , inchinate anotimpului alb.

Definit prin numele anotimpului stralucitor de alb ,'Iarna' , titlul sugereaza atat particularitatile ce compun tabloul ei maret si fastuos , precum si sentimentul de admiratie al eului liric pentru noianul de ninsoare ce s-a asternut 'pe ai tarii umeri dalbi'.

Poezia este alcatuita din patru catrene , cu versuri lungi, specifice pastelurilor acestui poet . Compozitional , poezia cuprinde daua tablouri inegale ca intindere.

In prima secventa - corespunzatoare primelor trei strofe - este descris un spatiu vast , in care ninsoarea acopera intreaga tara , iar in secventa a doua , ultima strofa prezinta acelasi peisaj inseninat de aparitia soarelui si insufletit de prezenta omului si de clinchetul de zurgalai ai saniei.

Discursul liric debuteaza brusc , ca o fereastra deschisa spre viata:

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada ,

Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada .

Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ,

Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

Imaginile vizuale descriu un grandios spectacol al fortelor naturii : dezlantuita , iarna 'troieneste' cararile . Misterul vine din planul cosmic , punctat printr-o serie de elemente: vazduhul, norii de zapada , cerul.

Vazduhul sugereaza imensitatea spatiului de unde se prevale o avalansa de zapada . Printr-un epitet antepus inclus intr-o personificare 'cumplita iarna cerne norii de zapada', se sugereaza o atmosfera de sublim terifiant.Poetul realizeaza o imagine hiperbolica a unei fiinte inzestrate cu puteri fantastice .Fulgii de nea creeaza o imagine tandra . Cele doua spatii - cosmic si teluric se intepatrund , imagine vizualizata prin doua verbe

' zbor' , 'plutesc' . Coborati din inaltimile celeste , intr-un zbor diafan , fulgii de nea , personificati si comparati ' ca un roi de fluturi albi' , 'tes' o fascinanta poveste de iarna.

Se poate concluziona ca Alecandri descrie o prima imafine a iernii , cu cele doua componente ale sale : una tumultuasa ' cumplita iarna' , cealalta linistita , gratioasa.

Nu numai zapada abundenta este personificata , ci si 'tara' , care-si acopera ' umerii' cu o haina de un alb imaculat , stralucitor, dar rece , de gheata , infiorand-o.

Alecsandri percepe iarna ca o stihie , ca un cataclism infiorator , care pune in pericol insasi viata , si isi exprima simtirea printr-o suita de imagini artistice.

In structura pastelului ,dominat  pana acum de descriere , se contureaza un element nou: meditatia asupra scurgerii timpului , a vietii .

Soarele rotund sipalid se prevede printre nori

Ca  un vis de tinerete printre anii trecatori.

Astrul vietii , secatuit acum de forta , de viata , abia se zareste , neputinta acestuia este reliefata de comparatia 'ca un vis de tinerete printre anii trecatori', care converteste contemplatia in meditatie filozofica . Asezat , la gura sobei , poetul mediteaza.

Planul terestru , abia schitat , va domina in strofa a III-a , prin dimensiune si culoare :

Tot e alb pe camp , pe dealuri , impregiur , in departare .

Se descrie un spatiu nemarginit , dominat de ninsoare . Vastitatea sugerata de pronumele 'tot' se sustine prin enumerarea formelor de relief . Iarna creeaza un décor ideal , halucinant , cu forme imprecise si spatiu nelimitat.Plopii, infatisati cu ajutorul unei comparatii par desprinsi dintr-un décor de basm.

Notele dominante ale tabloului 'in alb' sunt pustietatea , incremenirea , nemiscarea .

Fire optimista, solara , Alecsandri inlatura starea coplesitoare de neliniste si incordare . Pe neasteptate , are loc dorita schimbare , anuntata de conjunctia adversativa dar.

Dar zapada inceteaza , norii fug , doritul soare

Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare

Iat-o sanie usoara care trece peste vai.

In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.

Astrul luminii , ocrotitorul vietii , prezentat cu ajutorul unei personificari , intensifica splendoarea iernii , printr-un gest de generozitate si tandrete care-I consfinteste taria si maretia .'Oceanul de ninsoare' - metafora hiperbolica a imensitatii in alb traieste mangaierea soarelui.Iarna este imblanzita , iar peisajul se insufleteste. Biruinta soarelui este biruinta vietii . 'Cumplita iarna' , acum imblanzita , ii ofera prilej de incantare si placeri.

Existenta saniei presupune existenta omului , capabil sa se bucure de placerile vietii . Imaginea alba , stralucitoare , sugerata vizual , se asociaza cu imaginea auditiva a 'clinchetelor de zurgalai' .

Tabloul respira o euforie tonica generata de triumful vietii . Sunetul clopoteilor risipeste tacerea , anuntand in toate zarile bucuria omului de a trai intr-un spatiu plin de splendori.

Versurile sunt ample , 15-16 silabe , ritmul trohaic si rima imperecheata sugereaza ideea de miscare , de urcare si de coborare a unor spatii care par a nu avea contururi clare , precise .

Deoarece este o opera literara in versuri , in care este descris un tablou din natura , iar poetul isi exprima direct anumite sentimente , poezia 'IARNA' de V.Alecsandri este un pastel.