HARAP - ALB- caracterizare - " Povestea lui Harap - Alb" de Ion Creanga

HARAP - ALB- Caracterizare - " Povestea lui Harap - Alb" de Ion Creanga

Opera de intindere medie, basmul este o specie epica in proza sau in versuri, in care intamplarile reale se imbina cu cele fabuloase. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, adesea inzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele.

Harap-alb, personajul principal si eponim (care da numele operei), este un Fat-Frumos din basmele populare, destoinic si curajos, dar ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti, nefiind inzestrat cu puteri supranaturale. El devine un erou exemplar nu prin insusiri miraculoase, ca in basmele populare, ci prin autenticitatea lui umana, fiind adesea cuprins de frica si nesiguranta, de putinta si disperare, avand, asadar, slabiciuni omenesti. Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii personalitatii pantru a deveni conducatorul unei familii, experienta necesara viitorului adult.

In basm, protagonistul reprezinta binele, care simbolizeaza adevarul aflat in conflict cu fortele malefice, reprezentate de minciuna si intruchipate de antagonist (antierou), Spanul. In finalul basmului, adevarul iese triumfator, impostura Spanului este demascata de fata imparatului Ros si raul este invins.

Semnificatia numelui reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. Din referirea directa a naratorului heterodiegetic reiese ca eroul este naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, din care cauza fiul craiului isi schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela de sluga a Spanului.

Faptele eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje anzestrate cu puteri supranaturale, principala trasatura a lui harap-Alb fiind aceea ca stie sa-si faca prieteni buni si devotati. Codrul in care se rataceste simbolizand un adevarat labirint, o lume necunoscuta flacaului, care gresesta pentru prima oara, incalcand sfatul de a se feri de omul span. Podul pazit de craiul deghizat in urs sugereaza trecerea eroului intr-o alta etapa a vietii, de la adolescenta spre tinerete, iar fantana fara roata si fara cumpana, semanand cu o grota, simbolizeaza locul nasterii, al schimbarii, deoarece tanarul intra fecior de crai si iese rob.

Trasarurile morale se disting indirect, din faptele, atitudinea si comportamentul eroului, precum si din relatiile lui cu celelalte personaje. Desi mediul ambiant si social constituie un mijloc de caracterizare indirecta specific personajelor realiste, protagonistul, inzestrat cu insusiri omenesti, dovedeste loialitate si credinta fata de stapanul sau, isi respecta cuvantul dat, manifesta distinctie si noblete sufleteasca, atestand astfel originea craiasca si educatia aleasa primite in casa parinteasca.

Relatiile protagonistului cu celelalte personaje scot in evidenta, indirect, alte trasaturi care definesc latura umana a flacaului. Fata de Span, Harap-Alb este cinstit, loial si corect, nu-l tradeaza niciodata, desi un stapan tiran. Relatia dintre Verde-Imparat, fetele acestuia si Harap-Alb evidentiaza, indirect, buna-crestere si respect, valori morale inradacinate printr-o educatie deosebita.

Ca in orice basm, eroul principal are ca ajutoare pe cei mai buni prieteni, calul fabulos si Sfanta Duminica. Teama si nesiguranta, slabiciuni tipic omenesti ce pun stapanire pe protagonist, se remarca, indirect, din vorbele deznadajnuite adresate calului sau Sfintei Duminici in secventele in care primeste poruncile Spanului sa aduca 'salati' din gradina ursului si pietrele pretioase incrustate in pielea cerbului.

O experienta fundamentala pentru maturizarea protagonistului o constituie intalnirea cu omul ros, un pericol pe care ar fi trbuit sa-l evite, dupa cum il sfatuise craiul. Secventa narativa a calatoriei, combinand realul cu fabulosul, este alcatuita din mai multe episoade/probe menite sa duca la petirea fetei imparatului Ros pentru Span. Altruismul, sufletul lui bun se manifesta, indirect, prin atitudinea fata de personajele-donatori, regina furnicilor si craiasa albinelor, care-i dau cate o aripioara si-l ajuta sa reuseasca in probele impuse de imparatul Ros

Pentru desavarsirea initierii si a experientei de viata, Harap-Alb se indragosteste de fata imparatului Ros, care, in finalul basmului, ii salveaza viata, trezindu-l din morti cu smicele, apa moarta si apa vie. Dupa demascarea Spanului si uciderea acestuia de catre cal, Harap-Alb redevine el insusi, feciorul craiului, viitorul imparat care isi poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei gospodarii, intrucat experienta capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru viata.

Basmul cult 'Povestea lui Harap-Alb' de Ion Creanga are ca sursa de inspiratie basmul popular, de la care autorul pastreaza motivele, personajele fabuloase, ajutoarele si donatorii, ce contribuie la victoria binelui, formulele tipice si inoveaza pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia si limbajul personajelor.