Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Pleonasm / pleonasmita - o greseala de exprimare - "motivata" de graba, ignoranta, neglijenta



Pleonasm / pleonasmita - o greseala de exprimare - "motivata" de graba, ignoranta, neglijenta


Pleonasm / pleonasmita

(cf. fr. pléonasme / valahicul pleonasm + suf. -ita


Pleonasmul este o greseala de exprimare - "motivata" de graba, ignoranta, neglijenta unui vorbitor si mai putin de dorinta persuasiva a acestuia vizavi de o idee / imagine -, constand in utilizarea - "alaturata", ori nu - a doua cuvinte / "constructii" cu acelasi inteles, de regula, un element neologic si un element autohton, in aceeasi unitate sintactica.


Adevarata lucrare a unei limbi se face in sensul crearii de "cristale de comunicare". Pleonasmita, ca "maladie" a textului / "oralo-textului", apartine epocilor de puternica inraurire / influenta, de patrundere "in avalansa" a barbarismelor, a "pseudo-neologismelor", dintr-o "limba imperiala / expansiva" intr-o "limba-cenusareasa", intr-o limba aflata ca si "sub ocupatie", datorita unor vorbitori "cosmopoliti", ori datorita "pseudo-tolerantei" unui popor cu constiinta nationala "bruiata", uitand prea usor adevarul ca taria, liantul unei natiuni se afla in calitatea de diamant a limbii de neam. In pelasgo-thraco-daca / valaha (dacoromana) noastra cea de toate zilele, una dintre cele mai vechi limbi ale Europei, daca nu chiar cea mai veche, exista si pleonasme ce persista de-aproape doua milenii, din vremea "avalanselor imperiale" trimise de Roma peste pulberile / cenusile capitalei Daciei, Sarmizegetusa, din august 106 d. H. mai incoace: bar(a) oita, mos batran, murgul meu calut etc. Primul pleonasm, bar(a) oita, "s-a conservat" in cintecul-hora-de-copii / elevi de gradinite / scoli primare de la sate: Bar-oita, din poiana, / ca te iau lupii la goana ! (folclor dacoromanesc). Pleonasmul consta in "imbratisarea" termenului "adus de la Roma", oaie < ovis dintr-o arie laterala, cu autohtonul, cu pelasgo-thraco-dacicul, bar(a), desemnand acelasi bland patruped preferat de lupi. Gr. Brancus releva statutul pelasgo-thraco-dacic al termenului bar / bara, intr-o bogata constelatie, cum au numai cuvintele foarte vechi dintr-o limba: bara, bar !, barai, baraiac ("miel") etc., ori in onomastica / toponimie: Barac, Bara, Barasti, Barila (Dimitrie Barila Dosoftei), Baroaie, Bara, Barca etc. (cf. BVoc, 42 sq.), la care se adauga oltenismul-de-centru, barace / baracie (< pelasg. *baracia / *barassia desemnand "scobitura (de o jumatate de metru) cu izvor / apa servind ca adapatoare de oi", Barca - toponim doljean etc. Al doilea pleonasm se intalneste in cantecul: Spune, spune, mos batran, / spune, caii cand se fura? / - Noaptea, pe fulgeratura! (folclor dacoromanesc); aici este vorba despre pelasgo-thraco-dacicul *mosua ("vieux, vieillard", "bunic, stamos, strabun, unchi") > mos, "batran" (cf. REtn, 360 / BVoc, 100 sq.), termen ce se ingemaneaza - "in of-tarziu de crasma" - cu latinescul veteranus > batran, desemnand soldatul "lasat la vatra" de Roma, dupa douazeci si cinci de ani de serviciu militar, bine rasplatit, stabilit "cu misiune", in Dacia, cu mosie, cu familie, cu bunastare etc., dar si cu "deschiderea de suflet" catre mai varstnicii autohtoni, catre dacii crescatori de strasnici cai de rasa / razboi; fireste, dupa alte ciocniri de pahare de horinca, urma cantecul cu celalalt pleonasm murgul (< pelasg. *murgua "cal" - cf. REtn, 362 sq. / BVoc, 102 sq calutul (< lat. caballus "cal de poveri"): Murgule-calut frumos, / Nu-mi lasa sufletul jos, / Du-ma-n cer, la Dumnezeu, / Murgule, murgutul meu (folclor dacoromanesc-arhaic). In perioada de puternica inraurire franceza asupra limbii valahe / dacoromane, chiar si in Romania anilor de socialism, dupa lichidarea analfabetismului si chiar dupa ani buni de la obligativitatea invatamantului de zece clase (treapta I liceala), se mai auzeau pleonasme ca: avansati (< fr. avancer, "a inainta") inainte ! (specific limbajului taxatoarelor de tramvai, autobuz, troleibuz etc., dintre anii 1950 - 1970), a-si aduce aportul (cf. fr. apport, "ceea ce aduci tu", "contributia ta" / contribution >) / contributia (frecvent la sedintomanii din comunism), scurta alocutiune (< fr. allocution "cuvantare scurta") etc. In ultimele doua decenii ale secolului al XX-lea si in acest prim deceniu al mileniului al III-lea, "avalansa de anglo-americanisme", de "pseudo-neologisme" provenite din engleza, antreneaza si o serie de pleonasme ale anotimpului: summit-ul la varf (engl. summit / fr. sommet "culme, varf, pisc"; desi se poate spune: summitul americano-rus / "intalnirea presedintilor S. U. A. si Rusiei"), conducere manageriala management "stiinta conducerii / organizarii intreprinderilor"), spectaculos show show "spectacol"), persoanele VIP (Very Important Person) etc. Lasand la o parte clasificarea pleonasmelor - semantice, etimologice si de derivare -, ne ingaduim sa "fixam" avalansa lor "de azi": (1) a (se) sui sus, a infaptui (epocale) realizari, a ingheta de frig, a inmanunchea un buchet, a aduce la acelasi numitor comun, a agoniza intre viata si moarte, a cobori in jos, a coexista laolata, a compatimi impreuna, a conlucra amandoi impreuna, a epuiza pana la secatuire, a escalada un zid, a evoca o amintire, a extermina in masa, a extermina si a masacra, a felicita-o pe mama, a iesi afara, a intra inauntru, a localiza unde are loc, a lucra la elaborarea, a monologa intr-un solilocviu, a nu se intelege pe sine, a orbecai pe bajbaite, a preambala dinainte, a prefera mai bine, a preselecta in prealabil, a schita sumar, a schimba pulsul satului si a-i modifica ritmul, a scruta cu atentie, a se infatisa in fata, a se axa in jurul, a se circumscrie perimetrului, a se margini / rezuma la atat, a se mentine mai departe, a se sinucide, a spune el cine cunoaste, a sublinia relevant, a traversa dincolo, a urca in sus, a urma in continuare, a veni ea mama, a-si insusi pentru sine, a-si avea provenienta si originea, a-si face autobiografia, a-si reprosa siesi, afluenta asa de numeroasa, a-i trimite o suma de bani cui asteapta,a-l sti bine pe al nostru, a-l vedea pe colegul, alegeri electorale, am auzit cu urechile mele, am vazut cu ochii mei, anostplicticos, atelier de sepcarie, atelier de blanarie, atelier de cizmarie, atelier de spalatorie, Banca Bancorex, bordul de conducere, caligrafie frumoasa, ce ti-e scris ti-e scris, cel mai optim, cel mai supra, ceremonie solemna, cererea (fusese) solicitata, chiar el insusi in persoana, chiar tu insuti in original ?, Compania Peco, confirma si aproba, continua sa fie mentinuta, continuitate neintrerupta, dar insa, darnic si generos, despagubirea pagubelor, din nou iarasi, dragoste si afectiune, duna de nisip, e in stare a fi capabil, edilii orasului, eventualitate imprevizibila, exemplu pilduitor, exigentele cerute, false aparente, firesc si natural, flash-uri informative, foarte anterior, foarte exterior, foarte extrem, foarte infim, foarte interior, foarte major, foarte maxim, foarte minim, foarte optim, foarte posterior, foarte vast, fond de baza, generalpe toate fronturile, geniu mare, happy-end fericit, hit de mare succes, interactiune reciproca, irascibilitate nervoasa, ironic si zeflemitor, inalti prelati bisericesti, intaiasi data pentru prima oara, madama mea, mai gravida, mai inferior, mai patrat, mai perfect, mai superior, marii magnati, marii mamuti (privatizati), mijloace mass-media, mimica fetei, monserul meu, munca laborioasa, nativi nascuti, nemijlocit (se afla) in mijlocul (evenimentelor), noua reintalnire, nul si neavenit, nume patronimic, obstacol care impiedica, organizatia NATO (North Atlantic Treaty Organisation), originii si provenientei, ornata cu podoabe, pedeapsa penala, pesimism deznadajduit, podvada e podvada, meremetu-i meremet, portita / sceneta mica, potential transportabili, principalele prioritati, prognoze pentru viitor, protagonist principal, rapida (depistare) prompta, reteaua Internet, reactivarea activitatii, recunostinta si gratitudinea, repere centrale / principale, revendicari solicitate, sentimente sufletesti, stiksuri - dropsuri - chipsuri (singular: stik- / drop- / chip- + desinenta engl. -s / plural + des. valah. -uri), stindarde si steaguri, suma de o mie, susceptibili selectionabili, serpuitoare serpentine, si etetera / ettetera / etcetera, june tanar, tigara de tutun, un numar de trei, un procent de zece la suta, variatiuni diferite, vesnicie eterna, vecinatate (buna cu tarile) vecine, (155) vestigiile trecutului etc.





- folosirea sugestiei drept cale poetica de exprimare a corespondentelor, a legaturilor ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive;

inclinatia spre stari sufletesti nedefinite, predispozitia pentru reverie (visare), pentru proiectia diafana (fina), nedefinita in spatiu si timp;

- muzicalitatea interiorizata, inteleasa ca senzatie interioara (Mallarmé spunea ca "poezia nu e decat muzica prin excelenta", iar Macedonski preciza: "arta versurilor nu este nici mai mult, nici mai putin decat arta muzicii"), care poate fi exprimata prin folosirea refrenului (cuvinte sau expresii care se repeta periodic), a laitmotivului (formula, idee care revine de mai multe ori in opera) sau a anumitor sunete (vocale, consoane);

- preferinta pentru anumite teme  si motive (iubire -motiv de reverie; nevroza - tulburarea nervoasa; targul provincial ca element al izolarii, natura - loc al corespondentelor);

deschiderea fata de inovatiile formale (folosirea versului liber).




 

ReneGhil Jean Moréas (1856-1910 )