Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica


Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Limba latina - declinarea a iii-a. indicativul imperfect activ si pasiv.



Limba latina - declinarea a iii-a. indicativul imperfect activ si pasiv.


LIMBA LATINA - DECLINAREA A III-A. INDICATIVUL IMPERFECT ACTIV SI PASIV.

Principalele obiective ale unitatii de invatare Nr. 1 sunt:

Recunoasterea caracteristicilor declinarii a treia substantivale

Recunoasterea caracteristicilor timpului imperfect, la modul indicativ


Recunoasterea caracteristicilor declinarii a treia substantivale




Cuvinte cheie

Continut





Parisilabic, imparisilabic

Declinarea a III-a

Declinarea a treia cuprinde substantive de toate genurile, care au la G.sg. terminatia –is. Gramaticile traditionale impart substantivele de declinarea a treia in doua clase, in functie de paritatea sau imparitatea numarului de silabe de la N.sg. si G.sg., in:

parisilabice: civis, civis, m. (cetatean); ovis, ovis, f. (oaie); mare, maris, n. (mare)

imparisilabice: homo, hominis, m. (om); origo, originis, f. (origine); carmen, carminis, n. (cantec, poezie)


Terminatiile cazuale ale substantivelor masculine si feminine:

Singular                         Plural

Parisil. Imparisil. Parisil. Imparisil.

N.V. diverse diverse -es -es

G.        -is -is -ium -um

D.         -i -i -ibus -ibus

Ac.       -em                 -em -es -es

Abl.     -e -e -ibus -ibus


Terminatiile cazuale ale substantivelor neutre:

Singular Plural

Parisil. Imparisil Parisil. Imparisil.

N.Ac.N.            diverse diverse -ia -a

G.                    -is -is -ium -um

D.                     -i -i -ibus -ibus

Abl.                 -i -e -ibus -ibus


Exemple:

Singular Plural

N.V.                 civis homo cives homines

G.                    civis hominis civium hominum

D.                     civī hominī civĭbus hominĭbus

Ac.       civem hominem cives homines


Abl.                 civĕ hominĕ civĭbus hominĭbus


N.Ac.V. mare carmen maria carmina

G.                    maris carminis marium carminum

D.                     marī carminī marĭbus carminĭbus

Abl. marī carminĕ marĭbus carminĭbus

Observatii:

  1. Unele monosilabicele terminate, la N.sg., in grup consonantic, au la G.pl. terminatia –ium, desi au aspect de imparisilabice:

gens, gentis – G.pl. gentium

pars, partis - G.pl. partium

mons, montis – G.pl. montium

  1. Neutrele terminate in –e, -al, ar se declina ca parisilabicele:

mare, maris – maria, marium

animal, animalis – animalia, animalium

calcar, calcaris (pinten) – calcaria, calcarium

  1. O serie de substantive cu aspect parisilabic au la G.pl. terminatia –um:

mater, matris (mama) – matrum

pater, patris (tata)           - patrum

frater, fratris (frate) - fratrum

iuvenis, -is (tanar)            - iuvenum

canis, -is (caine) - canum


Test de autoevaluare 1.1.

Declinati: labor probus; avis temeraria.

Raspuns:





Raspunsul la test se gaseste la pagina 24.


Recunoasterea caracteristicilor timpului imperfect, la modul indicativ

Cuvinte cheie








Continut





Tema de prezent, sufixul verbal –ba-.


Indicativul imperfect = Tema de prezent a verbului + -BA- (conjug. I si II)/ -ĒBA- (conjug. III si IV) + Desinentele verbale

Diateza activa                      Diateza pasiva

I.amabam = iubeam     amabar = eram iubit, -a

amabas amabaris / amabare

amabat amabatur

amabamus amabamur

amabatis amabamini

amabant amabantur


II. videbam = vedeam  videbar = eram vazut,-a

videbas videbaris / videbare

videbat videbatur

videbamus videbamur

videbatis videbamini

videbant videbantur


III. ducēbam = duceam ducēbar = eram dus,-a

ducebas ducebaris / ducebare

ducebat ducebatur

ducebamus ducebamur

ducebatis ducebamini

ducebant ducebantur


IV. audiēbam = auzeam                                 audiēbar = eram auzit,-a

audiebas                 audiebaris / audiebare

audiebat audiebatur

audiebamus audiebamur

audiebatis audiebamini

audiebant audiebantur

Indicativul imperfect al verbului sum, esse, fui:

eram, eras, erat, eramus, eratis, erant.       


Test de autoevaluare 1.2.

a. Traduceti in limba romana: Homines aedificabant civitatem. Graeci et Romani multas aras Iovi dicabant. Turris aedificabatur hominibus temerariis.

b. Traduceti in limba latina: Femeile germanilor aveau parul blond. Patria era si este iubita de bunii cetateni.


Raspuns:







Raspunsul la test se gaseste la pagina 24.


In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 2.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 2 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.


Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 2

Lucrarea de verificare, al carei continut este prezentat mai jos, solicita cunoasterea conceptelor prezentate in unitatea de invatare nr. 2.

Traduceti textul:

Celĕbris est narratio de turri Babēlis. Post diluvium, multae gentes crescebantur in terra, quae non erant semper prudentes. Tunc una lingua hominum erat. Gentes monebantur viro ut civitatem et ingentem turrim struĕrent usque ad caelum. Acer labor gentium turrim aedificabat. Descendit autem Deus de caelo et vidit opus audax ac temerarium. Tum confūdit Deus linguas gentium. Deinceps gens gentem non intelligebat. Nonnumquam audacia consilia imprudentia sunt.













Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1.1

Singular: N.V. labor probus; G. laboris probi; D. labori probo; Ac. laborem probum; Abl. labore probo

Plural: N.V. labores probi; G. laborum proborum; D. Abl. laboribus probis; Ac. labores probos.

Singular: N.V.avis temeraria; G.avis temerariae; D. avi temerariae; Ac. avem temerariam; Abl. ave temeraria

Plural: aves temerariae; G. avium temerariarum; D. Abl. avibus temerariis; Ac. aves temerarias.

Raspuns 1.2.

a. Niste oameni (Oamenii) construiau o cetate (cetatea). Grecii si romanii ii dedicau lui Iuppiter multe altare. Turnul era construit de oameni curajosi.

b. Mulieres Germanorum habebant crines flavos. Patria amatur et amabatur bonis civibus.



Bibliografie unitate de invatare nr. 2

N.I.Barbu - Toma Vasilescu, Gramatica limbii latine, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1969, p. 9-19, 30-39.             

Maria Parlog, Gramatica limbii latine, Editura All, Bucuresti, 1996, p. 24-36

Florentina Nicolae, Curs de limba latina pentru studentii facultatilor de Teologie. Anul I de studiu, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanta, 2007, p. 33 - 34, 36.

I.I.Bujor si Fr. Chiriac, Manual de limba latina pentru seminarele teologice, Vol. I, Editura Institutul Biblia, Bucuresti, 1973, p. 34.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright