Cuvinte si expresii scrise sau pronuntate gresit

Gresit

Corect

Observatii

*presedentie

presedintie

Probabil o influenta de la prezidential.

*fregvent

frecvent

Sub influenta consoanei sonore /v/ se modifica, gresit, si consoana surda /k/.

*cunostiinta

cunostinta

Unii vorbitori fac diferenta dintre cunostinta cu sensul de persoana cunoscuta si *cunostiinta cu sensul de informatie cunoscuta, insa forma *cunostiinta nu exista.

doua *ridichii
culoarea *ridichiei

doua ridichi
culoarea ridichii

Conform Dictionarului ortografic al limbii romane din 2002 (si altor lucrari) pluralul nearticulat al substantivului ridiche este ridichi, iar forma articulata de genitiv-dativ este ridichii.

*nostrii

nostri

Grupul de consoane str din nostru face ca in forma de plural i-ul final sa fie o vocala propriu-zisa, nu doar o palatalizare nesilabica a consoanei anterioare, asa cum se intimpla cel mai frecvent (de exemplu ban - bani, alb - albi). Acest fenomen este interpretat gresit de unii vorbitori ca o necesitate de a scrie cuvintul nostri cu doi i la urma.

Un fenomen similar se intimpla in cazul substantivului membru (printre altele), care are la plural forma nearticulata membri si forma cu articol hotarit membrii; aceste forme sint adesea confundate in scris.

mi-ar *place

mi-ar placea

Tranzitie considerata gresita a verbului a placea de la conjugarea a II-a la a III-a in forma *a place si flexionarea lui dupa modelul verbelor a face, a duce. In aceeasi categorie intra si verbe precum a tacea, a parea etc. In caz de dubiu, pentru a determina conjugarea corecta exista metoda de a construi infinitivul lung si de a observa pozitia accentului, pe terminatie (conjugarea a II-a: placere, tacere, parere) sau pe radacina (conjugarea a III-a: facere, ducere); infinitivul scurt are accentul pe aceeasi pozitie (a placea, a tacea, a parea, dar a face, a duce).

*genuchi

genunchi

*delicvent

delincvent

Forma delicvent figureaza in citeva dictionare ca varianta a lui delincvent.

*oprobiu

oprobriu

*frustare

frustrare

*intinerar

itinerar

*repercursiune

repercusiune

Probabil o influenta de la cuvinte precum incursiune, recursiune, excursiune, toate derivate de la curs, in latina currere (a curge, a alerga), cu formade participiu trecut cursum. Cuvintele percusiune si repercusiune deriva insa de la latinescul percutere (a lovi, a infige).

*creem
*creaza

cream
creeaza

Verbul a crea se conjuga exact la fel ca a lucra, cu terminatiile adaugate la radacina cre- in loc de lucr-. Faptul ca radacina se termina intr-o vocala creeaza succesiuni de sunete relativ rare (de exemplu hiatul e-a in cream) si induce in eroare multi vorbitori.

*mingie
*mingii

minge
mingi

Forma corecta a substantivului este minge. Forma mingie nu exista in limba romana, iar mingii nu este forma de plural, ci forma de dativ-genitiv a substantivului.

ca *si

ca
(„in calitate de”)

Cind ca este folosit in comparatii cu sensul „la fel cu”, inlocuirea lui cu „ca si” este permisa (ca si mine, ca si cum). Sensul „in calitate de” nu permite o asemenea inlocuire, desi multi vorbitori procedeaza astfel, uneori pentru a evita cacofonii: *„A fost ales ca si conducator”, *„numirea lui ca si ministru”.

*vroiam
*vroiai
*vroia
etc.

voiam
voiai
voia
etc.

Formele *vroiam, *vroiai etc. nu exista, ci sint un hibrid intre formele a doua verbe diferite, dar sinonime: a voi si a vrea. La timpul imperfect se prefera de obicei a voi, dar se pot folosi si formele lui a vrea: eu vream, tu vreai, el vrea, pronuntate cu diftongul ea; se observa ca la persoana a III-a singular apare o coincidenta suparatoare intre imperfect si prezent.